MODULUL 2

TEMA
Servicii integrate la nivel comunitar
– organizare și funcționare
Servicii integrate la nivel comunitar – organizare
și funcționare
Activitatea 1. Concepte și termeni de bază privind
serviciile integrate la nivel comunitar: prevenire,
situație de risc, management de caz, parteneriat,
echipă comunitară, lucrător comunitar, servicii
integrate
 CONCEPTE – DEFINIȚII

Prevenire = reprezintă serviciile și acțiunile realizate la nivelul comunității,

prin activități de teren, care au în vedere asigurarea evitării unor situații cum
ar fi: riscul de excluziune socială, violența, abandonul școlar, separarea
copilului de familie etc.
Situaţie de risc = orice situaţie, măsură sau inacţiune care afectează
dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală ori socială a copilului, în
familie sau în comunitate, pentru o perioadă determinată de timp.
Management de caz = reprezintă o metodă de coordonare a tuturor
activităţilor de asistenţă socială, asistență medicală comunitară, promovarea
accesului și participării școlare, activități desfăşurate în interesul superior al
copilului de către profesionişti din diferite sectoare, instituţii publice şi
private
Parteneriat = un tip de relație între două sau mai multe părți

Parteneriat = activitate potrivit căreia, instituţiile publice şi private,

organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege,
precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi
mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de
viaţă decente şi demne pentru membrii comunității.
Echipa comunitară = reprezintă echipa de la nivel local, implicată în
furnizarea serviciilor integrate.

Această include: asistentul / lucrătorul social, asistentul medical

comunitar, consilierul școlar.

În comunitățile în care există mediator sanitar și/sau mediator școlar,

aceștia fac parte integrantă din echipa comunitară.
Lucrător comunitar = reprezintă profesionistul de la nivelul comunității
care are ca responsabilitate principală activitatea de teren (i.e. asistent /
lucrător social, asistent medical comunitar, cărora li se alătură mediatorul
sanitar, mediatorul școlar).
Servicii integrate = servicii sociale, medicale, educaționale, furnizate de către
membrii echipei comunitare, asigurând
(1)un unic punct de intrare și o evaluare amănunțită a tuturor membrilor dintr-
o gospodărie

(2) bazate pe managementul de caz,

(3) adesea implicând o locație comună și

(4) facilitate de schimbul de informații și cunoștințe, precum și de o formare

comună a profesioniștilor.
Activitatea 2: Principii şi valori. Dileme etice
 Concepte:

Un Principiu este: un element fundamental, idee, lege de bază pe care

se întemeiază o teorie, un sistem, o normă

Un principiu etic se referă la noţiunile de bază privind desfăşurarea

unei vieţi morale, acceptate în cadrul unei colectivităţi – în cazul
nostru, noţiuni de bază în practica asistenţei sociale.
Interesul superior al copilului
Abordarea centrată pe persoană
Munca în echipă
Parteneriatul cu familia și participarea
copilului
Confidențialitate
Problema confidenţialităţii este una dintre cele mai importante în asistenţă
socială.

Confidenţialitatea este esenţială pentru asigurarea unui climat de încredere,

dar şi pentru respectarea drepturilor persoanei asistate.
Egalitatea de șanse și ne-discriminarea
Parteneriatul cu comunitatea
Eficiența
Să exersăm împreună…
 Principii etice
1. amenii sunt capabili să facă propriile lor alegeri, să ia propriile decizii și să învețe
să și conducă propria viață. i trebuie lăsați și încura ați să și asume
responsabilitățile propriilor decizii și să și exercite libertatea.
2. Asistenții sociali au responsabilitatea de a asista persoanele pentru ca acestea să
obțină maximum de independență. n relația de consiliere și de spri in,
profesionistul va întări încrederea în sine a asistatului și demnitatea individului,
încura nd manifestările sale de independență.
3. Asistența socială are responsabilitatea de a interveni pentru modificarea acelor
factori sociali care au o acțiune defavorabilă asupra indivizilor, familiilor și
grupurilor.
4. Problemele de viață ale indivizilor se datorează, în general, lipsei deprinderilor și
a mecanismelor de adaptare ale acestora. ormarea unei noi competențe duce
adesea la rezolvarea problemelor și la dezvoltarea personalității individului.
 . amenii sunt capabili să învețe noi comportamente. Asistenții sociali au
responsabilitatea să a ute oamenii să și descopere și să și utilizeze capacitățile de
schimbare și dezvoltare.
. Deși se acceptă ideea că originea problemelor de viață se află adesea în
experiențele și evenimentele trăite anterior și se cunoaște că analiza experiențelor
trecute poate fi benefică, totuși se apreciază că cele mai multe din dificultățile în
calea îmbunătățirii integrării sociale pot fi rezolvate prin centrarea atenției pe
alegerile și posibilitățile prezente, prin mobilizarea potențialului latent de adaptare
al indivizilor.
. ulte din problemele indivizilor își au originea în societate și nu se datorează
indivizilor înșiși. Prin urmare, rezolvarea nu se poate limita la creșterea
competențelor individuale, ci necesită implementarea unor măsuri de politică
socială.
. amenii au nevoie de conștiința valorii proprii și de stimă de sine, pentru
aceasta av nd nevoie de confirmarea valorii lor din partea persoanelor semnificative
din viața lor. Asistența socială poate contribui la creșterea stimei de sine a clienților în
cadrul relațiilor de consiliere, prin gri ă, încura are, acceptare.
. elațiile de asistență pot deveni pentru asistați modele de relații deschise,
sincere, autentice. Persoana asistată poate să preia modelul acestei relații și să îl
transpună asupra celorlalte relații ale sale.
. rice metodă de rezolvare a cazurilor de asistență socială trebuie să aibă în
vedere că mi loacele de a a unge la un scop sunt tot at t de importante ca și
scopul. i loacele folosite de asistentul social vor trebui să respecte demnitatea,
dreptul la autodeterminare și confidențialitate al asistatului.
. Autocunoașterea este o primă etapă necesară în procesul de dezvoltare și
schimbare a persoanei.
. Dreptul persoanelor asistate la propriile valori și convingeri este inviolabil.
Asistenții sociali au responsabilitatea să ofere a utor indivizilor, indiferent de
valorile și convingerile acestora.
xercițiu pe grupe
 Concepte:
Valorile sunt acele lucruri pe care le considerăm importante. le includ
scopuri, idealuri, comportamente, calităţi. Deciziile pe care le luăm şi
comportamentul nostru reflectă sistemul nostru de valori.

Aceste valori sunt dob ndite pe parcursul vieţii şi ne a ută să

identificăm ceea ce este corect şi ceea ce trebuie făcut într-o anumită
situaţie.

Valorile noastre sunt strâns legate de convingerile etice, unii chiar

afirm nd că sistemul personal de valori reprezintă propriul cod etic
Etica reprezintă o disciplină filozofică ce studiază problemele practice şi
teoretice ale moralei/concepţie sistematizată şi coerentă, fie personală, fie
proprie unui curent filozofic, fie reprezent nd comandamentele unei societăţi
cu privire la normele de desfăşurare a vieţii morale/în sens larg, morală
(Dicţionar de filosofie, ).
Morala reprezintă un ansamblu de norme de reglementare a
comportamentului, fondate pe valorile de bine – rău, moral – imoral,
cinste, corectitudine, responsabilitate, sinceritate, larg răsp ndite în cadrul
unei colectivităţi, caracterizate printr-un grad ridicat de interiorizare şi
impuse atât de propria conştiinţă (conştiinţă morală), cât şi de presiunea
atitudinilor celorlalţi (opinie publică). În sfera moralei sunt cuprinse
conştiinţa morală (convingeri, concepţii, valori, idealuri morale), norme
sau principii morale şi relaţii morale, acestea din urmă fiind convertite în
fapte şi acţiuni eficiente social.
Codul deontologic poate fi considerat o codificare a obligaţiilor speciale
care rezultă din aderarea deliberată la o anumită profesie, cum ar fi
asistenţa socială. (Codul etic reprezintă un set de reguli care reflectă
principii generale de conduită profesională. Roth-Szamoskozi, 2003)
 VALORI ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ

1. Furnizarea de servicii în beneficiul persoanelor asistate

. Justiţia socială
3. Demnitatea şi unicitatea persoanei
4. Autodeterminarea
. elaţiile interumane
6. Integritatea
. Competenţa
În practica asistentului social sunt implicate

• Valorile persoanelor asistate;

• Valorile sociale;
• Valorile în asistenţă socială;
• Valorile personale ale asistentului social.
Dilema etică apare atunci c nd asistentul social se confruntă cu o situaţie
în care trebuie să decidă între două alternative conflictuale cum ar fi
conflictul între valorile personale/ valorile profesionale, valorile
personale/valorile persoanei asistate, valorile personale/valorile instituţiei
în care lucrează etc.

După identificarea şi definirea dilemei etice, asistentul social va trebui să

decidă care din valorile implicate vor fi luate în considerare cu prioritate.
Exemple de situații care pot conduce la dileme
morale:

– Un t năr dintr-un centru pentru minori delincvenţi vă spune că are

încredere în dvs., crede că numai dvs. îl înţelegeţi şi vă dezvăluie planul
lui de a evada.
– rganizaţia unde lucraţi a obţinut o sumă de bani de la o fundaţie
pentru spri inirea copiilor cu handicap; directorul vă cere să prezentaţi
un raport despre munca dvs. în care să figureze un număr mai mare de
cazuri asistate decât în realitate, nu numai pentru a justifica activitatea
existentă, dar şi pentru a putea solicita ulterior o sumă mai mare de
bani.
– femeie vă spune că a rămas însărcinată, doreşte să avorteze şi vă
solicită a utorul.
– Aflaţi despre unul din adolescenţii dintr-un centru de plasament că
practică relaţii homosexuale şi îi agresează pe băieţii mai mici.
Studiu de caz
Activitatea 3: Vulnerabilitate. Legătura dintre
identificare – vulnerabilitate – servicii
 Concepul de vulnerabilitate

Vulnerabilitate – expunere la riscuri, șocuri și stres la care individul nu știe

sau nu are resursele să reacționeze optim.

Literatura: Sen (1981), Susman et al. (1983), Chambers (1989), Moser (1998),
Bryant (1992), Stonich (1993), Watts and Bohle (1993), Greenberg et al.
(1994), Hewitt (1995), Adger and Kelly (1999), Handmer et al. (1999),
Sinha and Lipton (1999), Clark et al. (2000), Downing et al. (2001),
Holzmann and Jorgensen (2001), Kamanou (2002), Kasperson et al. (2002),
Leichenko and O’Brien (2002), Bogardi (2004), Philipe and Rayhan (2004),
etc.
VULNERABILITATEA SOCIALĂ

eprezintă situaţia în care indivizii sau familiile sunt expuse la riscuri ce

conduc la grade inacceptabile de privare
Copil vulnerabil
Spirala descendentă a vulnerabilității copiilor

Un copil
vulnerabil
este definit
ca fiind
persoana
cu ​vârsta sub
18 ani aflată
în situație de
risc de lipsire
de îngrijire și
protecție
adecvată.
Sursa: Banca ondială VC Toolkit, diponibil online:
http://info.worldbank.org/etools/docs/library/162495/howknow/definitions.html

38
Conform UNICEF:
Copii ‘invizibili’ – copiii care ‘în
familiile, în comunităţile şi societăţile
lor, ies din atenţia guvernelor,
donatorilor, societăţii civile, mass-
media şi chiar a altor copii’
(UNICEF, 2006, p. 35).
Copil ‘invizibil’ (HIC) - Prin definiţie, un
copil ‘invizibil’ identificat este un copil
care se confruntă cu unul sau mai
multe tipuri de vulnerabilităţi şi este
identificat de asistentul social prin
activitatea de teren.
39
 Conform UNICEF - Lista copiilor vulnerabili
(1) Copii ce trăiesc în sărăcie şi locuinţe precare
(2) Copii care trăiesc în familii monoparentale
(3) Copii cu părinți migranți
(4) Copii care nu beneficiază de îngri irea și supervizarea unui adult
(5) Copii ce trăiesc în familii numeroase (trei sau mai mulți copii)
(6) Copii neşcolarizaţi şi copii cu risc de a abandona şcoala
(7) Copii cu risc de neglijare sau abuz
(8) Copii fără acte de identitate
(9) Copii cu dizabilități
(10) Mame minore
(11) emei însărcinate
(12) Copii sub 1 an
(13) Copii sub 5 ani
(14) Copii neînregistrați la medicul de familie
(15) Copii cu boli cronice și / sau care locuiesc în gospodării în care cel puțin un
membru suferă de o boală cronică
(16) Adolescenți la risc
(***) Copii separați de familie sau cu risc de a fi separați de familie

40
Exerciţiu în echipe comunitare
 Identificarea cazurilor

• Direct - de către asistentul social/lucrător social, respectiv, asistent

medical comunitar, mediator sanitar, mediator școlar, prin vizită la familie;
• Indirect prin:
– Semnalarea – procesul prin care un profesionist aduce la cunoștința
unei alte instituții o situaţie de risc pentru copil sau pentru
comunitate;
– Sesizarea – acțiunea pe care o poate face în aceeași situație orice
persoană. rice prezumţie de pericol pentru copil trebuie să
declanşeze un proces de semnalare către autorităţile abilitate, chiar
dacă acesta nu se va confirmă.
 Unde poate fi observat un copil în situație de vulnerabilitate ?

n funcție de responsabilitățile specifice ale membrilor echipei

comunitare, identificarea poate fi realizată:

• n gospodărie –de către asistentul social și asistentul medical comunitar;

• n școală –de către consilierul școlar și/ sau cadrele didactice;
• În comunitate – de către membri ai comunității, medic de familie, polițist,
preot etc.
Cui semnalează /sesizează ?
• La nivel local:
❖ în situatia în care identificarea este realizată de către asistentul social sau
asistentul medical comunitar, atunci cel care identifică anunță AS/A C –
direct/ telefonic/e-mail
❖ n cazul copiilor de v rstă școlară, consilierul școlar este informat de
către AS/A C, telefonic și/sau prin e-mail ori pe suport de hârtie,în
termen de 4 de ore după identificare
❖ în situația în care consilierul școlar identifică în școală copilul în risc,
completează fișa de observație,
❖ ișa de observație conform HG 691/2015
❖ n anumite situații de risc, lucrătorul comunitar care a identificat cazul are
obligația de a semnala și alți profesioniști locali (se poate convoca
Structura Comunitară Consultativă)
❖ n cazul situațiilor semnalate, în mod indirect de către persoane
fizice/autorități – se respectă același traseu (informarea AS direct,
telefonic și/sau prin e-mail, îm scris, respectiv prin completarea și
transmiterea fișei de observație în termen de maximum 4 de ore de la
indentificare)
❖ Asistentul social/AMC, în termen de 72 de ore de la completarea sau
primirea fișei de observație, are obligația de a se deplasa la domiciliul
familiei în vederea evaluării situației familiei și a completării fișei de
identificare a riscurilor
❖ ișa de identificare a riscurilor conform HG /
La nivel judeţean:

❖Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

❖Centrele de resurse și asistență educațională
❖Direcţia de Sănătate Publică
Cum sunt verificate informaţiile ?

❖ Asistentul social/A C va face verificarea și validează informațiile din fișa

de identificare a riscurilor, în maximum de ore sau 3 zile lucrătoare de
la completarea acesteia
❖ Pentru aceasta, asistentul social/asistentul medical comunitar poate
solicita informații suplimentare de la profesioniștii/instituțiile care intră în
contact cu copilul și familia acestuia
❖ Verificarea informațiilor se realizează ulterior semnalării/sesizării cazului
Unde înregistrez informațiile ?

• Pentru înregistrarea informațiilor privind copii în situații de risc se

utilizează fișa de identificare a riscului (conform HG 691/2015)
• La nivelul Primăriei se vor întocmi dosare pentru anumite categorii de
copii, respectiv: copilul nedeclarat la naștere, copiii în risc de separare,
copil abuzat, negli at, exploatat, copii cu părinți migranți, mame minore,
copii reintegrați în familie, etc.

Instrumente utilizate în furnizarea serviciului

• ișa de observație
• ișa de identificare a riscului
• Cum măsurăm vulnerabilităţile?

• Ce manieră unitară de înţelegere adoptăm?

EXEMPLU:
Aplicaţie (AURORA), creată cu spri inul eprezentanţei UNIC om nia,
în Proiectul demonstrativ dezvoltat in udeţe (3 comunităţi rurale)
Prima prioritate: nici un copil invizibil şi dezvoltată în alt proiect
demonstrativ implementat in udeţul Bacău – Incluziunea socială prin
furnizarea de servicii la nivelul comunității
 Aurora în context

ecomandările cheie:
• laborarea și aplicarea unei metodologii unitare pentru identificarea tuturor
vulnerabilităților pentru toți copiii și toți membrii gospodăriei, de către toți
profesioniștii și în toate comunitățile.
• Diagnosticul vulnerabilităților să fie corelat cu un pachet minim de intervenție
integrată pentru copii și familiile acestora, care să fie oferite de profesioniștii
din comunitate.
Aurora în context
Gospodărie tipică de
beneficiari
valuarea a arătat că:
•În baza de copii „invizibili” o parte dintre copii au re-
dispărut
•Modelul de gospodărie este atipic, cumulează
vulnerabilități
•Au existat probleme legate de identificare –
diagnosticul vulnerabilităților
•Au existat discrepanțe între vulnerabilitățile identificate
și intervențiile realizate
•La nivel local, au apărut diverse soluții creative – lipsă
de uniformitate la nivel de proiect
Aurora în context
ecomandările cheie:
• onitorizare în timp real, constantă și cu acuratețe a activităților de teren
• Date agregate la niveluri diferite (comunitar, udețean, național/la nivel de
proiect), în orice moment, contribuind nd astfel la a ustarea politicilor și a
intervențiilor pe baza evidențelor
• Integrarea tuturor indicatorilor, metodologiilor, procedurilor într-o aplicație
software online
Ce înseamnă Aurora?

Aplicație pe tabletă
• Se culeg informații despre copii și despre membrii gospodăriei în care copii
trăiesc
• Se realizează un diagnostic complet pentru toți copiii din toate
comunitățile
• Ridică suspiciune privind una sau mai multe situații de vulnerabilitate
• A ută la crearea unui pachet minim de servicii pentru copii vulnerabili
identificați
• A ută la managementul serviciilor necesare pentru copiii vulnerabili
Ce înseamnă Aurora?

(2) Platformă de raportare web (auroraproject.ro)

•Instrument care permite monitorizarea în timp real a activității în teren
•Agregă date la diferite niveluri (comună, udeț, național) și le prezintă vizual
• feră posibilitatea a ustării proiectului în timp util
Aurora - metodologie
Dimensiuni, vulnerabilități și sub-vulnerabilități

❑ 6 dimensiuni
❑ 4 vulnerabilități
❑ 40 sub-vulnerabilități
 AURORA: lista de vulnerabilități
Dimensiune Vulnerabilitate Subcategorie vulnerabilitate
Sărăcie Copil care locuiește în Copil care locuiește într-o gospodărie în sărăcie monetară
sărăcie Copil care locuiește într-o gospodărie în sărăcie extremă
Sănătate Copil neînregistrat la
medicul de familie
Copil cu v rsta p nă la an Copil cu greutate scăzută la naștere
inclusiv, în situație de risc Copil nevaccinat
Copil care nu primește vitamina D și ier
Copil sub luni care nu este alăptat exclusiv de la piept
Copil peste luni care nu are o alimentație diversificată
Copil care nu este în conformitate cu standardele de dezvoltare
Copil cu vârsta între 1-5 Copil nevaccinat
ani, în situație de risc Copil care nu primește vitamina D
Copil care nu este în conformitate cu standardele de dezvoltare
Copil cu boală cronică sau Copil cu boală cronică
care locuiește într-o Copil care locuiește într-o gospodărie în care există persoane cu
gospodărie în care există boli cronice
persoane cu boli cronice
emeie însărcinată în emeie însărcinată care nu este în evidența medicului de familie
situație de risc emeie însărcinată care nu a făcut controale prenatale
Sarcină nedorită
 AURORA: lista de vulnerabilități
Dimensiune Vulnerabilitate Subcategorie vulnerabilitate
Sărăcie Copil care locuiește în Copil care locuiește într-o gospodărie în
sărăcie sărăcie monetară
Copil care locuiește într-o gospodărie în
sărăcie extremă
Sănătate Copil neînregistrat la
medicul de familie
Copil cu v rsta p nă la Copil cu greutate scăzută la naștere
1 an inclusiv, în Copil nevaccinat
situație de risc Copil care nu primește vitamina D și ier

Copil sub luni care nu este alăptat

exclusiv de la piept
Copil peste 6 luni care nu are o
alimentație diversificată
AU A: lista de vulnerabilități
Dimensiune Vulnerabilitate
ducație Copil care nu a fost înscris
la școală, care a abandonat
școala sau este la risc de
abandon școlar
Comportam Adolescent/ copil cu
ente la risc comportamente la risc
Copil în familie cu risc de
violență, abuz sau negli are
a copiilor
Subcategorie vulnerabilitate
Copil de v rstă preșcolară, care nu a fost înscris la grădiniță
Copil cu vârsta 6- ani, care nu a fost înscris la școală
Copil cu vârsta 10- ani, care nu a fost înscris la școală
Copil cu risc de abandon școlar
Copil cu risc de abandon școlar, care are cerințe educaționale
speciale
Copil care a abandonat școala
Adolescent cu comportament la risc privind un stil de viață
sănătos (alimentație și sport)
Adolescent cu comportament la risc în ceea ce privește
activitatea sexuală
amă minoră sau minoră însărcinată
Adolescent cu comportament la risc privind consumul de
substanțe
Copil cu risc de comportament violent
Copil care locuiește în gospodărie cu risc de comportament
violent
Copil în familie cu risc de violență asupra copiilor
Copil în familie cu risc de neglijare a copiilor
 AU A: lista de vulnerabilități
Dimensiune Vulnerabilitate Subcategorie vulnerabilitate
Locuire Copil cu condiții precare de Copil care locuiește în locuință supraaglomerată
locuire
Copil care trăiește în condiții nesănătoase de locuire

amilie și Copil fără acte de identitate

condiții Copil fără un părinte sau Copil cu un singur părinte acasă
sociale fără ambii părinți acasă Copil din familie cu părinți migranţi
Copil fără ambii părinți acasă, dar cu îngri itor adult în gospodărie

Copil care nu are un îngri itor adult în gospodărie

Copil cu dizabilități
Copil separat de familie sau Copil în plasament sau asistență maternală în condiții de risc
cu risc de a fi separat de
familie Copil cu risc de separare de familie - care cumulează sau mai
multe vulnerabilități
Copil cu risc de separare de familie – cu mamă care are copii
minori ce nu locuiesc în gospodărie, dar nu sunt în sistemul de
protecție
Copil cu risc de separare de familie– cu mamă care are copii
minori în sistemul de protecție
 AURORA și servicii de identificare

Servicii inițiale = Identificare

Baza de copii vulnerabili
•în gospodăriile cărora trebuie
făcută diagnoza și oferite
servicii în funcție de
vulnerabilitățile identificate

ecensăm nt social
•proceduri noi vizând elemente
Bacău de etică, de management al
refuzului de participare etc.

Alte mecanisme și proceduri

de referire
Cum identificăm vulnerabilitățile cu Aurora?
Serviciu de identificare – finalizare
Serviciu de identificare – finalizare
Vulnerabilități și servicii
 AURORA și pachetul de servicii

Către:
•alte servicii comunitare PRIORITATE
•autoritățile udețene (DGASPC sau ZERO
CJRAE) 22
•instituțiile de la nivel local/ udețean
•instituțiile pentru (re)integrarea
profesională Evaluare
•medicul de familie 43 nevoi
•primărie 60
•rețeaua de spri in comunitar
•rețeaua serviciilor sociale de suport la Monitorizare
Informare
nivel local și udețean / Evaluare
•servicii de planificare familială și
contracepție
•Serviciul de valuare Complexă al Identificare
DGASPC
•către serviciul public de asistență socială
•unitățile preșcolare din comunitate
•unitățile școlare din comunitate Referire Consiliere

37 54
Acompaniere /
Suport

40
www.aurorapoject.ro
Studiu de caz
Activitatea 4: Servicii integrate la nivel comunitar
 Cadrul legislativ:

1.Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului

2014-2020 și Planul Operațional de implementare
atenție particulară este acordată copiilor aflați în situații de
vulnerabilitate: copiii la risc de excluziune socială, copiii cu nevoi speciale,
cei romi sau cu comportamente nesănătoase sau riscante, copiii cu părinți
plecați la muncă în străinătate etc.

Una din măsuri se concentrează pe ”dezvoltarea și testarea unui pachet

minim de servicii sociale pentru copii”
2.Strategia Națională pentru incluziune socială și reducerea sărăciei 2015-
2020 și Planul de Acțiune Strategic

Include:
o Consolidarea și îmbunătățirea serviciilor sociale la nivel local prin:
dezvoltarea unui pachet minim de intervenții oferit în mod obligatoriu de
fiecare autoritate locală;
o Dezvoltarea de echipe comunitare pentru intervenția integrată în livrarea
serviciilor sociale, de sănătate, educaționale și a programelor de facilitare
comunitară
o Consolidarea serviciilor de protecție a copilului prin: creșterea capacității
de prevenire la nivel local prin reconsiderarea mijloacelor de a oferi sprijin
familiilor în vederea prevenirii separării copilului de părinții săi
3.Strategia Națională pentru sănătate 2014-2020
Include activități privind asigurarea cadrului legal și instituțional necesar
pentru dezvoltarea și funcționarea corespunzătoare a serviciilor
comunitare de sănătate integrate cu serviciile sociale și adres nd cu
prioritate populația vulnerabilă din zonele rurale, populația roma, pacienții
care au nevoie de îngri ire la domiciliu, persoanele cu dizabilități etc.
4. Strategia Națională pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii

ste centrată pe principiul unui răspuns integrat al serviciilor din toate

ariile relevante – educație, sănătate, social, anga are etc., cu coordonare
at t pe orizontală c t și pe verticală între actorii publici și cei privați
Alte documente strategice:
• Strategia Națională a Guvernului om niei pentru incluziunea cetățenilor
rom ni aparțin nd minorității roma -2020
• Strategia Națională pentru consolidarea administrației publice 4 -2020
• Strategia Națională pentru prevenirea și combaterea violenței domestice
2013- și Planul perațional de implementare
• Strategia „ societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități”, -
2020
• Strategia Națională a Guvernului om niei în domeniul politicilor pentru
tineret 2015-2020
Pachetul Minim de Servicii cuprinde servicii acordate la nivelul comunității în
domeniul sănătății, protecției sociale și educației. Pachetul are caracter
universal, put nd fi accesat de către orice familie, însă vizează în mod special
copiii cei mai vulnerabili și familiile acestora.
Pachetul minim de servicii include un set de șapte categorii de servicii
furnizate la nivelul comunității, respectiv:
identificare
evaluarea nevoilor
informare
consiliere
acompaniere și suport
Referire
monitorizare și evaluare.
 Identificare:

Se referă la identificarea copiilor și familiilor în nevoie sau la risc de excluziune

socială, a situaţiilor care impun acordarea de servicii integrate şi/sau beneficii
sociale pentru garantarea respectării drepturilor copilului.

Identificarea include: sesizarea, semnalarea, autosesizarea, evaluarea inițială

și verificarea informațiilor
 Evaluarea nevoilor:

xemple de intervenții:

(a) Ancheta socială standard

(b) Verificarea și completarea informațiilor din teren

- se utilizează fișa de identificare a riscului ( conform HG 691/2015)

Informare

Informarea constă în acțiunea profesionistului din echipei comunitară de a

comunica cunoștințe, noutăți, lămuriri, vești, știri, îndrumări, precizări etc.,
complete și obiective, unei persoane/ unui grup de persoane și rezultatul
acestei acțiuni (faptul de a ști că mesa ul este recepționat și înțeles de
către destinatar/i).

Informația reprezintă o cunoștință, știre, veste, mesa care îl pune pe

beneficiar la curent cu o situație nouă sau mai veche, dar de care acesta
nu avea știință înainte de a fi informat.
 Resurse

Parteneri

Înregistrare

Frecvență

Cui

Unde

Cine
 Informare
Profesionistul din echipa comunitară cu competență în domeniul
temei informării (poate fi asistentul/lucrătorul social, asistentul
Cine
medical comunitar, consilierul școlar, mediatorul sanitar, mediatorul
școlar)
• La domiciliul familiei copilului
Unde • La centrul comunitar
• La cabinetul de asistență psihopedagogică din școală
• Principalul îngrijitor al copilului
Cui • Copilului
• emeii însărcinate
Cum Individual sau în grup
Cel puțin - înt lniri/temă, în max 3 zile de la elaborarea Planului
recvență
de servicii

Înregistrare instrumente specifice sectorului de activitate, cum ar fi raport de

vizită, fișă de monitorizare, macheta de raportare trimestrială, etc.
Pentru informații ce depășesc competența membrilor echipei
 Consiliere

Consilierea este un proces prin care un profesionist acordă spri in unei

persoane/ familii/ grup pentru:
•a-și înțelege nevoile și situațiile cu care se confruntă;
•a ajuta în luarea unor decizii importante;
•a pune în practică informații noi și/sau decizii luate;
•a identifica și utiliza resursele necesare punerii în practică a deciziilor;
•a dezvolta un plan pentru punerea în practică a deciziilor luate.
 Consiliere

Profesionistul din echipa comunitară cu competență în domeniul temei

consilierii (poate fi asistentul/lucrătorul social, asistentul medical comunitar,
Cine consilierul școlar, mediatorul sanitar, mediatorul școlar), în funcție de intervenție

• La domiciliul familiei copilului

Unde • La centrul comunitar
• La cabinetul de asistență psihopedagogică din școală
• Principalul îngrijitor al copilului
Cui • Copilului
• Femeii însărcinate
Cum Individual sau în grup
Frecvență În funcție de caz și intervenție

Înregistrare • instrumente specifice sectorului de activitate, ie. raport de vizită, fișă de

consiliere, fișa de monitorizare, macheta de raportare trimestrială, etc.

Potențiali Pentru informații ce depășesc competența membrilor echipei comunitare, pe

parteneri bază de convenții/acorduri de parteneriat inițiate de lucrătorii comunitari
 Acompaniere şi suport

Serviciile de acompaniere și suport se acordă atunci c nd beneficiarul nu

reușește să rezolve problema singur, după ce au fost furnizate serviciile de
informare și consiliere.

Lucrătorii comunitari identifică furnizorii de servicii, resursele

comunitare sau udețene și împreună cu beneficiarul fac demersurile
necesare, îl a ută în pregătirea/redactare/obținerea documentelor, însoțesc
părintele la diferite instituții, intermediază relația cu instituțiile relevante
pentru soluționarea problemelor.
 Sprijin și acompaniere

Profesionistul din echipa comunitară cu atribuții în sectorul în cadrul căruia are loc
Cine intervenția (poate fi asistentul/lucrătorul social, asistentul medical comunitar,
consilierul școlar, mediatorul sanitar, mediatorul școlar)

• La sediul SPAS
• La centrul comunitar
Unde
• La cabinetul de asistență psihopedagogică din școală
• Alte locații implicate în intervenție

• Principalul îngrijitor al copilului

Cui • Copilului
• Femeii însărcinate
În cât timp Max. 30 zile de la furnizarea serviciilor de informare și consiliere
Frecvență În funcție de caz și intervenție

• instrumente specifice sectorului de activitate, ie. raport de vizită, fișă de

Înregistrare
monitorizare, macheta de raportare trimestrială, etc.

Resurse Autoritatea Publică Locală alocă resursele (mașină, combustibil etc.)

 Referire

• Serviciile de referire se furnizează atunci c nd rezolvarea cazului intră sub

compentența altui profesionist dec t cel din echipa de lucrători
comunitari, a unei alte instituții sau c nd resursele comunității și ale
furnizorului principal de servicii nu răspund nevoilor beneficiarului.
• eferirea se realizează doar c nd au fost epuizate toate resursele și
soluțiile comunitare.
• xcepție fac cazurile de abuz si negli are, violență, exploatare, trafic, dacă
în urma evaluării inițiale a cazului se constată că nu este recomandată
menținerea copilului în familie.
 Referire

• Profesionistul din echipa comunitară implicați în furnizarea serviciilor

Cine • Structura Comunitară Consultativă

Unde În funcție de caz

• Principalul îngrijitor al copilului
Cui • Copilului
• Femeii însărcinate

• Pe baza unui document, înregistrat în evidențele instituției și transmis către

instituția/profesionistul către care se face referirea
Cum • Documentul se poate transmite direct (email, poștă) sau prin intermediului
părintelui/reprezentantului legal

• Max 24 ore pentru situațiile de urgență

În cât timp • Max 5 zile de la analiza intervențiilor anterioare, convocarea SCC
instrumente specifice sectorului de activitate, cum ar fi raport de vizită, fișă de
Înregistrare monitorizare, macheta de raportare trimestrială etc.

Resurse Harta serviciilor

 Monitorizare şi evaluare
• Serviciul de monitorizare se realizează periodic prin vizite la domiciliul
familiei cu scopul de a urmări implementarea planului integrat de servicii,
respectiv evoluția cazului

• Serviciul de evaluare se realizează în anumite etape ale implementării

planului integrat de servicii (trimestrial, semestrial, anual) și este axat pe
urmărirea rezultatelor obținute, utilizarea informațiilor obținute în
activitatea de monitorizare, poate genera reevaluarea planului integrat
de servicii

• Serviciul de evaluare se realizează prin discuții cu principalul îngri itor al

copilului/copilul, profesioniști din comunitate, dar și prin observarea
comportamentului, climatului familial, mediului de viață etc.
 Monitorizare și evaluare

• Fiecare dintre profesioniștii echipei comunitare, ținând cont de limitele de

competență;
Cine

• La domiciliul familiei copilului

• La centrul comunitar
Unde
• La cabinetul de asistență psihopedagogică din școală

• Principalul îngrijitor al copilului

• Copilului/adolescentului
Cui
• Femeii însărcinate

Conform termenelor stabilite în planul integrat de servicii, funcție de complexitatea

În cât timp cazurilor (zilnic, săptămânal, etc.)

Instrumente specifice sectorului de activitate, cum ar fi raport de vizită, fișă de

monitorizare, macheta de raportare trimestrială etc.
Înregistrare
Furnizarea PMS integrate
Identifica
re

Evaluare
nevoi
• Informare
Informar
e • Consiliere
Consilier • Sprijin/ acompaniere
e
• Referire
Acompan
iere &
suport

Referire

Monitoriz
are &
evaluare
Studiu de caz
Concluzii - xercițiu recapitulativ – ”Cu ce mă
întorc acasă”?
Mulțumesc pentru implicare !