Academia de Studii Economice din Moldova

Departamentul Resurse Umane, Afaceri Publice și Comunicare

Testul nr. 2 la Filosofia Socială și Economică
Varianta 2
1. Evaluați următoarele afirmații din perspectiva adevărului. Folosiți pentru aceasta
cuvintele „adevărat” sau „fals”. Argumentați alegerea.
a. Valorile morale sunt identice cu valorile politice.
b. În cadrul Filosofiei cuvintele individ și individualitate se pot înlocui reciproc.

2. Definiți următoarele concepte și dați câte 1-2 exemple de fiecare dintre ele:
a. Cultura organizațională
b. Valoare morală

3. Prin ce se aseamănă și prin ce se deosebesc noțiunile de personalitate și de

individualitate?

4. Care este rolul valorilor în societate? Care sunt asemănările și deosebirile între
abordarea subiectivistă și cea materialistă a valorilor?

5. Prin ce se aseamănă și prin ce se deosebesc Homo economicus și Homo moralis?

6. În ce mod influențează mediul asupra formării personalității umane?

7. Prin ce se aseamănă și prin ce se deosebesc culturile pozitive de culturile negative?

8. Numiți Regula de Aur a moralei. Care sunt avantajele și dezavantajele, punctele slabe
ale acestei reguli? Care sunt dificultățile aplicării acesteia în practică?

9. Care este diferența dintre valorile juridice și valorile morale dintr-o societate? În
opinia Dvs., care dintre aceste valori sunt mai importante în procesul de tranziție la economia
de piață?

10. Avem următoarea situație: Aveți un stagiu de 4 luni la o întreprindere. În una dintre
încăperi, în care întrați pe termen scurt de două ori pe zi pentru a face niște însemnări, se
atestă prezența unui nivel înalt de substanțe toxice. Ați vorbit cu muncitorii ce lucrează în
această încăpere și ați aflat că ei se îmbolnăvesc mult mai des decât ceilalți lucrători de la
întreprindere. Administrația le oferă respiratoare care nu le asigură însă securitatea necesară.
Situația ar putea fi schimbată doar prin cumpărarea unui utilaj noi. Sunt însă zvonuri că
proprietarii nu ar avea mijloace bănești pentru aceasta. Sunteți dispus să comunicați despre
situație la Inspectoratul muncii, dar muncitorii Vă roagă să nu o faceți pentru că nu există alte
posturi de muncă în această mică localitate iar ei trebuie să își întrețină familiile. Ce faceţi?
Cum procedaţi?
Analizați situația din perspectiva a două teorii etice:
a. etica datoriei
b. teoria etică utilitaristă
Barem
Sarcină 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
j
Punctaj 1 1,5-2 2,5-3 3,5-4 4,5-5 5,5-6 6,5-7 7,5-8 8,5-9 9,5-10
acumulat
Notă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Titularul cursului:
Țurcan Galina, Dr., lector univ. ______________
 Ex1.a. Valorile morale sunt identice cu valorile politice.

 Fals. Valorile morale și cele politice sunt două domenii distincte. Valorile morale se referă la
principiile etice și la ceea ce este considerat corect sau greșit la nivel individual sau într-o
comunitate, în timp ce valorile politice se referă la principiile care stau la baza organizării și
guvernării unei societăți. Desigur, există suprapuneri posibile, dar ele nu sunt identice.

b. În cadrul Filosofiei, cuvintele individ și individualitate se pot înlocui reciproc.

 Fals. În contextul filosofiei, termenii "individ" și "individualitate" au semnificații diferite.

"Individul" se referă la o entitate distinctă, o ființă sau un obiect care poate fi identificat
separat de altele. "Individualitatea" adaugă dimensiunea unică sau specifică a acelei entități,
evidențiind ceea ce o face diferită sau distinctivă. Deși sunt strâns legate, nu sunt
înlocuibile, deoarece "individualitatea" se referă la caracteristicile distincte și unicitatea, nu
doar la existența ca entitate distinctă.
Ex 2.a. Cultura organizațională:

 Definiție: Cultura organizațională reprezintă ansamblul valorilor, normelor, credințelor,

obiceiurilor și practicilor comune care definesc mediul de lucru și caracterizează
personalitatea unei organizații. Este modul în care membrii organizației împărtășesc și
înțeleg aceste elemente, influențând comportamentul și deciziile acestora.
 Exemple:
 O organizație cu o cultură orientată către inovație poate încuraja implicarea
angajaților în procesul de luare a deciziilor și experimentarea cu idei noi.
 O organizație cu o cultură orientată către eficiență poate promova standarde ridicate
de performanță și respectarea strictă a procedurilor.

b. Valoare morală:

 Definiție: Valoarea morală se referă la principiile sau standardele care guvernează

comportamentul unei persoane sau al unei comunități și care sunt considerate bune,
corecte sau juste. Acestea pot să ghideze acțiunile individuale sau colective și să reflecte
credințe fundamentale despre ce este etic sau moral.
 Exemple:
 Onestitatea poate fi o valoare morală, iar o persoană care consideră onestitatea
importantă poate refuza să mintă sau să înșele în orice circumstanță.
 Respectul față de diversitate poate fi o valoare morală, și o organizație care
încurajează această valoare poate să promoveze un mediu în care toți membrii sunt
tratați cu respect, indiferent de diferențele lor.

Ex3 .Asemănări între personalitate și individualitate:

1. Unicitatea: Atât personalitatea, cât și individualitatea se referă la caracteristicile distinctive
ale unei ființe. Fiecare individ este unic și are trăsături proprii care îl diferențiază de ceilalți.
2. Aspecte interne: Ambele noțiuni implică aspecte interne ale unei persoane. Personalitatea
se referă la ansamblul trăsăturilor psihologice și comportamentale ale unei persoane, în
timp ce individualitatea evidențiază ceea ce face un individ distinct în comparație cu ceilalți.

Diferențe între personalitate și individualitate:

1. Focalizare:
 Personalitate: Se referă la ansamblul trăsăturilor distinctive ale caracterului, modului
de gândire și comportamentului unei persoane. Este adesea asociată cu aspecte
psihologice și sociale.
 Individualitate: Pune accentul pe ceea ce face un individ unic sau distinct în
comparație cu ceilalți, inclusiv trăsăturile personale, experiențele și perspectivele
sale.
2. Contextul de Utilizare:
 Personalitate: Este adesea utilizată în contexte psihologice, sociale și de analiză a
comportamentului.
 Individualitate: Este o noțiune mai amplă și poate fi utilizată în contexte variate,
inclusiv sociale, culturale sau filozofice.
3. Scopul:
 Personalitate: Se concentrează asupra caracteristicilor comportamentale și
emoționale care definesc un individ și modul în care acesta interacționează cu
lumea.
 Individualitate: Este mai cuprinzătoare și poate include nu doar trăsături
psihologice, ci și aspecte culturale, sociale și de experiență care contribuie la
unicitatea unei persoane.
Ex 4.Rolul valorilor în societate:

1. Ghidare comportamentală: Valorile oferă un cadru moral și etic care ghidează

comportamentul indivizilor în societate. Ele reprezintă principii și standarde care
influențează alegerile și acțiunile oamenilor.
2. Cohesiune socială: Valorile furnizează un fundament comun pentru membrii unei societăți,
contribuind la coeziunea socială. O societate cu valori comune are șanse mai mari de a se
dezvolta armonios și de a evita conflictele majore.
3. Identitate culturală: Valorile reprezintă o parte importantă a identității culturale a unei
societăți. Ele definesc ce este important pentru membrii acelei culturi și cum aceștia se
identifică în cadrul comunității lor.
4. Reglare socială: Valorile ajută la reglarea comportamentului social prin stabilirea
standardelor acceptate în privința a ceea ce este considerat adecvat sau inadecvat. Ele pot
servi ca baza pentru legile și normele sociale.
5. Motivație și inspirație: Valorile pot oferi motivație și inspirație indivizilor și comunităților.
Ele pot fi sursa energiei pentru realizarea scopurilor personale și colective.

Asemănări și deosebiri între abordarea subiectivistă și cea materialistă a valorilor:

1. Asemănări:
 Subiectivism și materialism: Atât abordarea subiectivistă, cât și cea materialistă
recunosc că valorile pot avea o origine subiectivă sau materială.
 Impact asupra comportamentului: Ambele abordări recunosc că valorile au un
impact semnificativ asupra comportamentului uman și al societății în ansamblu.
2. Deosebiri:
 Abordare subiectivistă: Această perspectivă susține că valorile au o bază subiectivă,
adică ele derivă din experiențele, percepțiile și convingerile individuale. Ceea ce este
valoros pentru o persoană poate să difere de la o persoană la alta.
 Abordare materialistă: Această perspectivă susține că valorile pot avea o bază
materială, fiind influențate de condițiile economice, sociale și politice ale unei
societăți. Valorile pot fi înțelese ca reflectând structurile materiale și relațiile de
putere din societate.
Asemănări între Homo economicus și Homo moralis:

1. Perspective asupra comportamentului uman: Ambele concepte reprezintă modele

abstracte care încearcă să descrie și să înțeleagă comportamentul uman în anumite
contexte.
2. Rădăcini în teorii economice și etice: Homo economicus este un concept asociat teoriilor
economice, în timp ce Homo moralis are rădăcini în teorii etice și morale. Ambii sunt
utilizați pentru a explica raționamentul uman în deciziile legate de economie și etică.

Ex 5. Deosebiri între Homo economicus și Homo moralis:

1. Orientarea principală:
 Homo economicus: Este caracterizat prin raționalitate strictă și orientare către
maximizarea utilității personale. Se presupune că individul acționează pentru a-și
maximiza beneficiile personale și că ia decizii într-un mod rațional și calculat.
 Homo moralis: Pune accent pe considerentele etice și morale în luarea deciziilor.
Acest concept presupune că indivizii iau în considerare principii morale și etice în
acțiunile lor, chiar dacă acestea nu duc întotdeauna la maximizarea propriilor
beneficii.
2. Criteriile de evaluare a comportamentului:
 Homo economicus: Se bazează pe evaluarea comportamentului în termenii
maximizării beneficiilor personale, fără a acorda o atenție deosebită principiilor etice.
  Homo moralis: Adaugă o dimensiune etică evaluării comportamentului. Deciziile și
acțiunile sunt evaluate în funcție de standardele etice și morale.

Ex 6. Mediul are o influență semnificativă asupra formării personalității umane. Formarea

personalității este rezultatul interacțiunii complexe dintre factorii genetici și mediul în care
un individ trăiește. Iată câteva moduri în care mediul poate influența dezvoltarea
personalității:

1. Cultură și societate:
 Valorile, normele și practicile culturale influențează modul în care indivizii înțeleg
lumea și își formează propriile valori.
 Socializarea în cadrul unei comunități și expunerea la diversitatea culturală contribuie
la modelarea atitudinilor și comportamentelor individuale.
2. Familia:
 Relațiile familiale, stilul de parenting și experiențele din copilărie au un impact
semnificativ asupra formării personalității.
 Modelele de comportament și valorile transmise de părinți și membrii familiei pot
avea o influență puternică asupra dezvoltării individului.
3. Educația:
 Experiențele educaționale și relațiile cu profesorii și colegii pot contribui la
dezvoltarea abilităților sociale, intelectuale și emoționale ale individului.
 Curriculumul și valorile promovate în sistemul educațional pot influența percepția și
atitudinile individului față de lume.
4. Grupuri sociale:
 Pertența la diverse grupuri sociale, cum ar fi prietenii, colegii sau comunitățile online,
poate influența normele și așteptările sociale integrate în personalitatea individului.
 Presiunea grupului și nevoia de apartenență pot influența alegerile și
comportamentele individului.
5. Experiențe de viață:
 Evenimentele și experiențele de viață, atât cele pozitive, cât și cele negative, pot avea
un impact semnificativ asupra personalității.
 Reacția la stres, adaptabilitatea și reziliența pot fi modelate de modul în care
individul gestionează experiențele din viața sa.
6. Mediul socio-economic:
 Nivelul de acces la resurse, oportunități și servicii într-un mediu socio-economic
poate influența atât aspirațiile, cât și limitele individului.
 Starea financiară a unei familii poate afecta accesul la educație, experiențe culturale
și alte factori care contribuie la formarea personalității.
Termenii "culturi pozitive" și "culturi negative" pot avea interpretări diferite în diverse
contexte, dar aș putea să împart aceste concepte în două categorii principale: culturi care
promovează aspecte pozitive ale vieții și relațiilor umane și culturi care au caracteristici mai
 negative sau destructurante. Vom explora asemănările și deosebirile între aceste două
tipuri de culturi:

Asemănări între culturile pozitive și cele negative:

1. Influentează comportamentul: Ambele tipuri de culturi au o puternică influență asupra

comportamentului și atitudinilor membrilor lor.
2. Sunt învățate: Atât culturile pozitive, cât și cele negative sunt de obicei învățate și
transmise de la o generație la alta prin intermediul socializării.
3. Stabilesc norme și valori: Atât în culturile pozitive, cât și în cele negative, există norme și
valori specifice care ghidează comportamentul indivizilor.

Ex 7. Deosebiri între culturile pozitive și cele negative:

1. Aprecierea vieții vs. Distrugerea vieții:

 Culturi pozitive: Promovează aspecte precum bunăstarea, compasiunea,
dezvoltarea personală și echilibrul în viață.
 Culturi negative: Pot să fie caracterizate de aspecte distructive, cum ar fi violența,
disfuncționalitățile sociale, lipsa empatiei și egoismul extrem.
2. Promovarea cooperării vs. Conflictelor:
 Culturi pozitive: Încurajează cooperarea, încrederea reciprocă și dezvoltarea unui
mediu armonios.
 Culturi negative: Pot să favorizeze conflictele, competiția excesivă, lipsa încrederii și
resentimentele.
3. Dezvoltarea individuală vs. Suprimarea individualității:
 Culturi pozitive: Încurajează dezvoltarea individuală, respectul față de autenticitate
și promovarea potențialului fiecărui individ.
 Culturi negative: Pot să suprime individualitatea, să impună conformismul și să
descurajeze expresia personală.
4. Înțelegerea și toleranța vs. Prejudecăți și intoleranță:
 Culturi pozitive: Favorizează înțelegerea reciprocă, toleranța față de diferențe și
promovarea diversității.
 Culturi negative: Pot să fie caracterizate de prejudecăți, discriminare și intoleranță
față de grupurile sociale sau culturale diferite.
5. Bunăstare socială vs. Deteriorarea comunității:
 Culturi pozitive: Tind să sprijine bunăstarea socială, contribuind la construirea unei
comunități sănătoase.
 Culturi negative: Pot avea un impact negativ asupra comunității, contribuind la
deteriorarea relațiilor sociale și a calității vieții.

Ex8. Regula de Aur a moralei este un principiu etic fundamental care spune: "Tratează pe
 alții așa cum ai vrea să fii tratat." Aceasta este o formulare pozitivă a principiului, și poate
apărea și sub forma negativă: "Nu face altora ceea ce nu-ți place ție să ți se facă." Acest
principiu se regăsește în diverse forme în majoritatea religiilor și filosofiilor morale.

Avantaje ale Regulii de Aur:

1. Universalitate: Este un principiu simplu și universal care poate fi aplicat în diverse contexte
culturale și sociale.
2. Empatie: Încurajează dezvoltarea empatiei și înțelegerii față de experiența și nevoile altor
persoane.
3. Stabilitate morală: Oferă o bază solidă pentru stabilirea standardelor morale și a
comportamentului etic în relația cu ceilalți.
4. Promovarea binelui comun: Susține ideea că acțiunile care aduc beneficii altora pot
contribui la bunăstarea comună.

Dezavantaje și puncte slabe ale Regulii de Aur:

1. Asumpția înțelegerii reciproce: Se bazează pe asumpția că ceea ce îți place sau nu îți
place altora este similar cu ceea ce îți place sau nu îți place ție, ceea ce poate să nu fie
întotdeauna adevărat.
2. Diversitatea valorilor: Oamenii au valori și preferințe diferite, iar aplicarea literală a Regulii
de Aur poate să nu țină cont de această diversitate.
3. Riscul de abuz: În anumite situații, această regulă poate fi folosită în mod abuziv, de
exemplu, în cazul persoanelor care sunt masochiste sau care au dorințe de a fi tratate în
mod nedrept.
4. Lipsa de orientare în situații etice complexe: În situații etice complexe, în care există
conflicte de interese sau dileme morale, aplicarea simplistă a Regulii de Aur poate să nu
ofere răspunsuri adecvate.

Dificultățile aplicării în practică:

1. Percepții diferite: Ceea ce o persoană consideră ca fiind o tratare corectă sau echitabilă
poate să difere semnificativ de percepția altora.
2. Dificultatea de anticipare a preferințelor altora: Este adesea dificil să anticipăm cu
precizie ce își doresc sau nu doresc alții, ceea ce poate complica aplicarea Regulii de Aur.
3. Circumstanțe specifice: În anumite circumstanțe, poate apărea întrebarea dacă ceea ce ar
dori o persoană este cu adevărat bun pentru ea sau dacă poate exista situații în care
nevoile și dorințele individuale trebuie să fie limitate în interesul general.
Ex9. Diferența dintre valorile juridice și valorile morale:

1. Valorile juridice:
  Sunt norme și principii stabilite prin intermediul legilor și regulamentelor formale ale
unei societăți.
 Au caracter obligatoriu și sunt susținute de puterea legală a statului.
 Încălcarea valorilor juridice poate duce la sancțiuni legale, cum ar fi amenzi sau
închisoare.
2. Valorile morale:
 Sunt principii personale sau sociale despre ceea ce este corect sau greșit, etic sau
inetic, și pot varia între indivizi și culturi.
 Nu sunt întotdeauna formalizate în legi, ci sunt adesea bazate pe convingeri, cultură
și educație.
 Încălcarea valorilor morale poate atrage critici sociale, ostracizare sau consecințe
personale, dar nu întotdeauna sancțiuni legale.

Importanța în tranziția la economia de piață:

În procesul de tranziție la economia de piață, ambele tipuri de valori joacă roluri

importante, dar este important să se găsească un echilibru corespunzător între ele:

1. Valorile juridice:
 Într-o tranziție la economia de piață, stabilirea unui cadru legal solid și respectarea
regulilor și contractelor sunt esențiale pentru crearea unui mediu de afaceri stabil și
echitabil.
 Valorile juridice asigură protecția drepturilor de proprietate, respectarea contractelor
și desfășurarea activităților economice în conformitate cu normele și legile stabilite.
2. Valorile morale:
 Valorile morale contribuie la dezvoltarea unei culturi organizaționale sănătoase și la
stabilirea unor practici de afaceri etice.
 În tranziția la economia de piață, valorile morale pot juca un rol crucial în construirea
încrederii între actorii economici, promovarea responsabilității sociale și gestionarea
sustenabilă a resurselor.

Ex 10 a. Etica datoriei:

 Etica datoriei, în special conformismul moral propus de Immanuel Kant, susține că există
anumite datorii morale pe care o persoană trebuie să le respecte indiferent de consecințe.
Deciziile etice trebuie să fie luate în conformitate cu anumite principii morale universale.
 În această perspectivă, ar trebui să comunicați la Inspectoratul muncii, deoarece protejarea
sănătății muncitorilor și prevenirea expunerii la substanțe toxice reprezintă o datorie
morală. Argumentul eticii datoriei subliniază respectarea unor norme morale absolute și
independente de consecințe.

b. Teoria etică utilitaristă:

 Teoria etică utilitaristă, dezvoltată de filozofii precum Jeremy Bentham și John Stuart Mill, se
concentrează asupra maximizării utilității și minimizării suferinței. Deciziile etice sunt
evaluate în funcție de consecințele lor și de impactul asupra bine-ului general.
 Din perspectiva utilitarismului, ar trebui să evaluați care acțiune ar produce cel mai mare
bine pentru cei implicați. Dacă dezvăluirea situației la Inspectoratul muncii ar aduce
beneficii semnificative pentru sănătatea muncitorilor și ar îmbunătăți condițiile de muncă,
ar putea fi considerată o opțiune etică.

Analiza deciziei:

Din perspectiva eticii datoriei, datoria morală este să protejăm sănătatea și bunăstarea
celorlalți. În acest sens, comunicarea la Inspectoratul muncii ar putea fi văzută ca o acțiune
etică, indiferent de consecințe . În final, decizia depinde de valoarea acordată principiilor
etice și de evaluarea consecințelor specifice ale situației. Este important să echilibrați
datoria morală cu evaluarea consecințelor, iar decizia poate să fie dificilă într-o situație
unde există conflicte între aceste perspective etice.