SEMINARUL 3

REALIZAT DE MAFTEI TATIANA

1. TAXONOMIA VALORILOR:

a) Valori morale: Acestea sunt principiile etice și morale fundamentale care ghidează comportamentul uman și determină ceea ce
este considerat drept și corect într-o societate. Acestea pot include valori precum onestitatea, respectul, dreptatea și
responsabilitatea.
b) Valori sociale: Acestea se referă la valorile și normele sociale care sunt acceptate și încurajate într-o anumită cultură sau
societate. Ele pot include valori precum solidaritatea, cooperarea, respectul față de autoritate și egalitatea.
c) Valori personale: Acestea sunt valorile individuale care reflectă preferințele și prioritățile unei persoane. Ele pot include valori
precum libertatea, independența, succesul, fericirea și bunăstarea personală.

d) Valori spirituale: Acestea sunt valorile legate de dimensiunea spirituală a vieții umane și pot include valori precum
compasiunea, iubirea, înțelepciunea și devotamentul religios.
e) Valori estetice: Acestea se referă la valorile legate de frumusețe și aprecierea artei și a esteticii. Ele pot include valori precum
armonia, întreținerea, creativitatea și simțul estetic.
Argumentație: Această taxonomie acoperă principalele categorii de valori care sunt relevante pentru înțelegerea
comportamentului uman și care pot fi observate în diferite contexte culturale. Categoriile propuse sunt suficient de largi pentru a
cuprinde o gamă largă de valori și reflectă diversitatea și complexitatea valorilor umane.
PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE VALORILOR:

a) Subiectivitatea: Valorile sunt subiective și variază de la o persoană la alta. Ceea ce este valorizat și considerat important de
către o persoană poate să nu fie la fel de valorizat de altcineva.
b) Importanța: Valorile reflectă ceea ce o persoană consideră a fi important și sunt adesea asociate cu nevoile și aspirațiile
individuale.
c) Stabilitatea: Valorile sunt adesea stabile și relativ constante în timp. Ele pot fi formate în copilărie și pot fi influențate de
experiențe de viață, educație, cultură și mediul social, dar de obicei nu se schimbă ușor.
d) Ierarhizarea: Valorile pot fi ierarhizate într-un sistem de priorități, unde unele valori sunt considerate mai importante sau mai
semnificative decât altele.
e) Polaritatea: Valorile pot fi pozitive sau negative în funcție de impactul lor asupra individului și societății. De exemplu, valorile
precum respectul și altruismul sunt considerate pozitive, în timp ce valorile precum violența și egoismul sunt considerate
negative.
Aceste principii se reflectă în diverse contexte culturale prin faptul că valorile pot varia în funcție de cultura și societatea în care o
persoană trăiește. De exemplu, în unele culturi, valorile colectiviste și comunitare pot fi considerate mai importante, în timp ce în
alte culturi valorile individualiste pot fi mai prezente. De asemenea, anumite valori pot fi promovate și încurajate într-o cultură,
în timp ce altele pot fi descurajate sau chiar condamnate.
PROPRIETĂȚI ALE VALORILOR:

a) Stabilitatea: Deoarece valorile sunt adesea stabile și relativ constante în timp, ele pot influența modul în care
elevii asimilează și internalizează valorile promovate în sistemul educațional. Educația poate juca un rol important
în consolidarea valorilor și în promovarea stabilității acestora în rândul elevilor.
b) Ierarhizarea: Valorile pot fi ierarhizate într-un sistem de priorități, ceea ce înseamnă că anumite valori pot fi
considerate mai importante decât altele. Această ierarhizare poate influența modul în care se iau decizii și se
acționează în diverse contexte educaționale. De exemplu, într-un sistem educațional care promovează valorile
etice și morale înaintea valorilor materiale, se pot lua decizii care să reflecte această ierarhizare.
c) Polaritatea: Polaritatea valorilor, adică distincția între valorile pozitive și cele negative, poate influența
percepția și aplicarea valorilor în educație. Valorile pozitive pot fi promovate și încurajate, în timp ce valorile
negative pot fi descurajate și condamnate. Aceasta poate avea un impact asupra formării caracterului și
comportamentului elevilor în contextul educațional.
Aceste proprietăți caracteristice ale valorilor pot influența percepția și aplicarea acestora în practica educației,
deoarece valorile sunt transmise și promovate în cadrul sistemului educațional și pot influența atitudinile,
comportamentul și luarea deciziilor elevilor.
TEORII ALE VALORILOR:

a) Teoria valorilor lui Rokeach: Această teorie propusă de Milton Rokeach identifică două tipuri principale de valori - valori
terminale și valori instrumentale. Valorile terminale reprezintă scopurile finale și dorințele personale, în timp ce valorile
instrumentale se referă la modul în care o persoană acționează și se comportă pentru a atinge aceste scopuri. Teoria subliniază
importanța valorilor pentru orientarea și motivația umană.
b) Modelul Schwartz al valorilor umane: Această teorie dezvoltată de Shalom H. Schwartz identifică un set universal de 10 valori
umane care sunt prezente în toate culturile. Aceste valori sunt organizate într-o structură circulară, reflectând relațiile dintre ele.
Modelul subliniază importanța valorilor în explicarea diferențelor interculturale și influența acestora asupra comportamentului
uman.
c) Teoria valorilor culturale de la Geert Hofstede: Această teorie se concentrează pe valorile culturale și identifică cinci
dimensiuni culturale care reflectă diferențele între țări și culturi. Aceste dimensiuni includ colectivismul versus individualismul,
distanța puterii, evitarea incertitudinii, masculinitatea versus feminitatea și orientarea pe termen scurt versus lung. Teoria
evidențiază influența valorilor culturale asupra comportamentului și a interacțiunilor umane.
Aceste teorii valorice oferă o înțelegere mai profundă a naturii, structurii și influenței valorilor în comportamentul uman și în
diverse contexte culturale. Ele ajută la explicarea diferențelor individuale și culturale în ceea ce privește valorile și sunt folosite în
diferite domenii, cum ar fi psihologia, sociologia și managementul.
TEORIA VALORILOR CULTURALE DE LA GEERT HOFSTEDE POATE FI APLICATĂ ÎNTR-UN STUDIU DE CAZ RELEVANT PENTRU A
ÎNȚELEGE ȘI INTERPRETA COMPORTAMENTUL AXIOLOGIC. SĂ LUĂM, DE EXEMPLU, UN STUDIU DE CAZ DESPRE DIFERENȚELE
CULTURALE ÎN VALORILE DE MUNCĂ.

Prin utilizarea dimensiunilor culturale propuse de Hofstede, precum colectivism versus individualism și distanța puterii, putem
analiza modul în care valorile culturale influențează comportamentul și percepția valorilor de muncă în diferite țări și organizații.
Studiul de caz ar putea implica compararea diferențelor în valorile de muncă între o cultură colectivistă și o cultură individualistă.
Cultura colectivistă poate pune accent pe valorile precum cooperarea, loialitatea față de grup și armonia în echipă, în timp ce
cultura individualistă poate pune accent pe valorile precum independența, realizarea personală și competitivitatea.
Prin utilizarea teoriei valorilor culturale în acest studiu de caz, putem observa cum diferențele în valorile culturale influențează
comportamentul și atitudinile față de muncă în cele două culturi. De exemplu, într-o cultură colectivistă, angajații pot fi mai
predispuși să se concentreze pe echipă și să pună accent pe cooperare și solidaritate în realizarea obiectivelor comune. În
schimb, într-o cultură individualistă, angajații pot fi mai orientați către realizarea personală și competitivitatea, punând accent pe
succesul individual și pe obținerea rezultatelor personale.
Această aplicație a teoriei valorilor culturale ne permite să înțelegem și să interpretăm diferențele în comportamentul axiologic
în contextul muncii și să identificăm factorii culturali care influențează valorile și atitudinile angajaților. Aceasta poate fi utilă
pentru manageri și lideri în gestionarea diversității culturale într-un mediu organizațional și pentru dezvoltarea unui climat de
lucru favorabil care să țină cont de valorile diferite ale angajaților.