Sunteți pe pagina 1din 17

EVOLUȚIA AXIOLOGIEI

EDUCAȚIEI

PREZENTARE A PRINCIPALELOR ETAPE ÎN DEZVOLTAREA AXIOLOGIEI EDUCAȚIEI


REALIZAT DE MAFTEI TATIANA
PRINCIPALELE ETAPE ÎN EVOLUȚIA AXIOLOGIEI
EDUCAȚIEI

Evoluția axiologiei educației poate fi împărțită în mai multe etape distincte în


istoria filosofiei educației. Aceste etape reprezintă schimbările și
dezvoltările în gândirea și abordarea valorilor în contextul educației. Printre
principalele etape se numără: etapa clasică, etapa modernă și etapa
contemporană. Fiecare etapă a adus contribuții semnificative la înțelegerea
și aplicarea valorilor în educație
EVOLUȚIA FILOSOFIEI EDUCAȚIEI ÎN DIFERITE PERIOADE ȘI EPOCI
CONTEMPORANE

Filosofia educației s-a schimbat și a evoluat de-a lungul diferitelor perioade și epoci. În
perioada clasică, gânditorii precum Platon și Aristotel au pus accentul pe formarea
caracterului moral și dezvoltarea intelectuală. În epoca modernă, filosofii cum ar fi John
Locke și Jean-Jacques Rousseau au subliniat importanța educației naturale și a dezvoltării
individuale. În epoca contemporană, filosofii precum Paulo Freire și Nel Noddings au
adus în prim-plan concepte precum educația liberatoare și educația bazată pe relații
umane.
PRINCIPALELE IDEI ALE ORIENTĂRII PRAGMATICE ÎN FILOSOFIA EDUCAȚIEI

Orientarea pragmatică în filosofia educației se concentrează pe aplicarea practică a valorilor


în educație. Principalele idei ale orientării pragmatice includ accentul pe experiență și
acțiune, învățarea prin intermediul problemelor și contextelor reale și dezvoltarea
abilităților și competențelor relevante pentru viața reală. Această abordare pune accentul
pe utilitatea și relevanța educației în viața de zi cu zi.
CONTRIBUȚIILE SPECIFICE ALE LUI JOHN DEWEY LA DEZVOLTAREA PRAGMATISMULUI

John Dewey a fost un filosof și pedagog american care a jucat un rol semnificativ în
dezvoltarea pragmatismului în filosofia educației. El a promovat ideea că educația ar
trebui să fie centrată pe elev, bazată pe experiență și orientată către soluționarea
problemelor reale. Dewey a subliniat importanța învățării prin intermediul acțiunii și a
colaborării, precum și necesitatea conectării educației cu viața reală a elevilor.
CONCEPTELE PRINCIPALE ALE FILOSOFIEI EXISTENTIALISTE ÎN AXIOLOGIA EDUCAȚIEI

Filosofia existentialistă abordează valorile în contextul educației prin prisma libertății


individuale și a responsabilității personale. Principalele concepte ale filosofiei
existentialiste în axiologia educației includ autenticitatea, angajamentul personal,
libertatea de alegere și sensul vieții. Această abordare subliniază importanța formării
individuale și a dezvoltării valorilor personale și a sensului personal în educație.
ACTUALITATEA OPEREI FILOSOFILOR KARL JASPER ȘI JEAN-
PAUL SARTRE ÎN DEZVOLTAREA AXIOLOGIEI EDUCAȚIEI

Opera filosofilor Karl Jasper și Jean-Paul Sartre continuă să fie relevante în


dezvoltarea axiologiei educației în prezent. Jasper a abordat valorile în
contextul existenței umane și a crizelor morale, subliniind importanța
alegerii și responsabilității personale. Sartre a promovat ideeacă valorile nu
sunt preexistente sau fixe, ci sunt create și atribuite de către indivizi prin
liberul lor arbitru. Aceste idei filosofice au influențat modul în care valorile
sunt înțelese și aplicate în educație în prezent.
IDEILE FUNDAMENTALE ALE FILOSOFILOR EXISTENTIALIȘTI
AMERICANI PENTRU DISCURSUL "VALORILE SOCIETĂȚII
CONTEMPORANE"
Filosofii existentialiști americani au adus contribuții semnificative la elaborarea discursului
despre valorile societății contemporane. Aceștia au subliniat importanța autenticității și a
libertății individuale în determinarea valorilor personale și sociale. Ideile fundamentale
ale filosofilor existentialiști americani includ accentul pe responsabilitatea individuală,
angajamentul față de valorile personale și lupta împotriva alienării și a conformității
sociale. Aceste idei au influențat modul în care societatea contemporană înțelege și
abordează valorile în diferite domenii, inclusiv în educație.
DEFINIREA TERMENILOR-CHEIE DIN CONTEXTUL AXIOLOGIEI
EDUCAȚIEI ȘI EXPLICAREA RAPORTULUI DINTRE ACESTE
CONCEPTE
Termenii-cheie din contextul axiologiei educației includ valoare, axiologie, educație și
filosofie. Valoarea se referă la importanța și semnificația atribuită unui obiect, unei acțiuni
sau unei idei. Axiologia este disciplina filosofică care se ocupă de studiul valorilor și a
sistemelor de valori. Educația se referă la procesul de învățare și formare a individului.
Filosofia educației analizează teoriile și principiile care stau la baza educației și valorilor
din acest domeniu. Aceste concepte sunt interconectate, deoarece axiologia educației se
ocupă de studiul valorilor și a rolului acestora în educație.
CONTRIBUȚIA FILOSOFILOR ABORDAȚI ÎN TEXTUL DIN ACEST
SUBCAPITOL LA ÎNȚELEGEREA ȘI DEZVOLTAREA AXIOLOGIEI
EDUCAȚIEI
Filosofii abordați în acest subcapitol, precum John Dewey, Karl Jasper, Jean-Paul Sartre și
filosofii existentialiști americani, au adus contribuții semnificative la înțelegerea și
dezvoltarea axiologiei educației. Prin abordarea lor asupra valorilor în contextul
educației, acești filosofi au evidențiat importanța valorilor personale, libertății individuale
și responsabilității în procesul educațional. Contribuțiile lor au influențat modul în care
valorile sunt înțelese, aplicate și integrate în educație, contribuind astfel la dezvoltarea
axiologiei educației ca disciplină.
CONCLUZIE

În concluzie, evoluția axiologiei educației a trecut prin mai multe etape, filosofia educației
s-a schimbat și a evoluat în diferite perioade și epoci, iar orientarea pragmatică, filosofia
existentialistă și contribuțiile filosofilor precum John Dewey, Karl Jasper și Jean-Paul
Sartre au jucat un rol semnificativ în dezvoltarea axiologiei educației. Aceste concepte și
idei au influențat modul în care valorile sunt înțelese, aplicate și integrate în educație,
contribuind la formarea unei perspective mai cuprinzătoare și profunde asupra rolului
valorilor în procesul educațional.
SARCINA 1(2)
EVOLUȚIA AXIOLOGIEI EDUCAȚIEI ÎN EPOCA CONTEMPORANĂ:

Pentru a înțelege evoluția axiologiei educației în Epoca Contemporană, este crucial să


identificăm surse academice relevante. Lucrări precum "Axiology and Education" de
Thomas Alexander și "Philosophy of Education: An Encyclopedia" editată de J. J.
Chambliss oferă perspective istorice și teoretice asupra axiologiei educației. În elaborarea
axei cronologice, putem începe cu contribuțiile esențiale ale filosofilor precum Max
Scheler și Eduard Spranger în prima jumătate a secolului XX, continuând cu influența
mișcării postmoderniste și a gândirii critice în a doua jumătate a secolului XX. Apoi,
evidențiem abordările contemporane ale axiologiei în contextul diversității culturale și
tehnologice, precum cele expuse în lucrări recente ale lui Nel Noddings și Roger Ames.
JOHN DEWEY ȘI ORIENTAREA PRAGMATICĂ ÎN EDUCAȚIE:

Opera lui John Dewey, cum ar fi "Democracy and Education" și "Experience


and Education," formează baza orientării pragmatice în filosofia educației.
Compararea ideilor sale cu alte orientări filosofice, cum ar fi idealismul sau
realismul, dezvăluie diferențele semnificative în abordarea valorilor și
scopurilor educației. Reflectând asupra practicii educaționale
contemporane, putem aprecia contribuțiile lui Dewey în promovarea unei
educații centrate pe experiență și înțelegere contextuală, care să faciliteze
dezvoltarea gândirii critice și adaptabilitatea în lumea modernă.
EXISTENȚIALISMUL ÎN EDUCAȚIE PRIN OPERELE LUI KARL JASPERS ȘI JEAN-
PAUL SARTRE:

Analizând lucrările semnificative ale lui Karl Jaspers și Jean-Paul Sartre în domeniul
filosofiei existențialiste, putem ilustra aplicarea principiilor existențialismului în
contextul educației. Întrebările fundamentale despre existență, libertate și
responsabilitate, prezentate de acești filosofi, au implicări semnificative asupra
înțelegerii individuale a valorilor și a sensului în educație. Criticile și interpretările
diferite ale perspectivelor existențialiste aduc în discuție diverse abordări și
aplicări în practica educațională contemporană, de la dezvoltarea autonomiei la
accentul pe autenticitate și responsabilitate personală.
CONTRIBUȚIILE FILOSOFILOR EDUCAȚIEI G. F. KNELLER ȘI
MORRIS VAN CLEVE:

Identificarea operelor semnificative ale lui G. F. Kneller și Morris Van Cleve în


filosofia educației oferă o perspectivă asupra modului în care filosofii
existențialiști americani au contribuit la dezvoltarea axiologiei educației.
Evaluarea modului în care acești gânditori s-au distins de filosofii europeni din
același curent, cum ar fi Sartre, aduce în discuție influențe culturale și
contexte specifice. Reflectând asupra impactului lor, observăm cum accentul
pus pe experiență, individualism și responsabilitate învățământului a
influențat evoluția valorilor și obiectivelor educației în contextul american.
TERMENI CHEIE ÎN AXIOLOGIA EDUCAȚIEI ȘI SURSE PENTRU CLARIFICĂRI:

Elaborarea unei liste a termenilor cheie din axiologia educației necesită


consultarea surselor academice specializate. "Dictionary of Education" de
Susan Wallace și "A Companion to the Philosophy of Education" editată de
Randall Curren sunt exemple de resurse care oferă clarificări terminologice și
definiții pentru termeni cheie. Acești termeni includ concepte precum etică
educațională, valori culturale, moralitate și pluralism, iar înțelegerea lor este
esențială pentru dezvoltarea unei abordări coerente în axiologia educației.

S-ar putea să vă placă și