Sunteți pe pagina 1din 7

Ce este moralitatea?

Rezumat:
Moralitatea în filosofie se referă la studiul valorilor, principiilor și normelor care
ghidează comportamentul uman și luarea deciziilor etice. Aceasta implică dezvoltarea unui
sistem de valori și a unei etici personale, precum și înțelegerea modului în care
comportamentul moral influențează relațiile umane și societatea în ansamblu.
În filosofie, moralitatea a fost abordată de-a lungul timpului de diferiți gânditori și
școli de gândire, inclusiv în cadrul filosofiei antice, medievale și moderne. Acești filosofi și-
au exprimat viziunea asupra valorilor și eticii personale prin intermediul unor teorii și
concepte precum virtutea, datoria morală, utilitarismul și deontologia.
De asemenea, moralitatea a fost asociată cu religia și cu ideea de Dumnezeu, iar
filosofii au analizat în ce măsură religia influențează moralitatea și viceversa. În prezent,
moralitatea este subiectul unor dezbateri intense, în special în contextul globalizării și al
dezvoltării tehnologice, care au dus la o mai mare interdependență între oameni și la apariția
unor noi probleme etice.
În general, moralitatea în filosofie reprezintă un subiect complex și vast, care continuă
să fie studiat și dezvoltat de filosofi din întreaga lume.

Cuvinte cheie: moralitate, etica, societate, concepte, principii, valori

Abstract:
Morality in philosophy refers to the study of values, principles, and norms that guide
human behavior and ethical decision-making. This involves developing a system of values
and personal ethics, as well as understanding how moral behavior impacts human
relationships and society as a whole.
In philosophy, morality has been approached by different thinkers and schools of
thought throughout history, including in ancient, medieval, and modern philosophy. These
philosophers expressed their views on personal ethics and values through theories and
concepts such as virtue, moral duty, utilitarianism, and deontology.
Furthermore, morality has been associated with religion and the idea of God, and
philosophers have examined to what extent religion influences morality and vice versa. Today,
morality is the subject of intense debates, particularly in the context of globalization and
technological development, which have led to greater interdependence between people and
the emergence of new ethical issues.
Overall, morality in philosophy is a complex and vast subject that continues to be
studied and developed by philosophers around the world.
Keywords: morality, ethic, society, concepts, principles, values

1. Ce este moralitatea ?
Moralitatea este un set de valori, norme si credințe existente și acceptate într-o
societate. Acestea sunt un model de comportare și evaluare care constă în stabilirea a ceea ce
este corect, respectiv greșit. Uneori, acționând într-o manieră morală semnifică faptul că
oamenii ar trebui să iși sacrifice interesele pe termen scurt pentru îndeplinirea dorințelor
societătii, iar cei care se opun acestor standarde pot fi considerați imorali.

Concepțiile despre corect și incorect diferă de la cultură la cultură. Unele idei care
nouă ni se pot părea înapoiate sau primitive, din perspectiva antropologilor și sociologilor nu
sunt, iar drept exemplu avem cultura eschimoșilor, popor îndepărtat și inaccesibil: drept
ospitalitate soții își imprumută soțiile oaspeților, infanticidul este obișnuit (exploratorul Knud
Rasmussen a relatat că o femeie și-a omorât 10 copii din cei 20 pe care îi avea-fetele fiind
vizate în mod principal) și bătrânii devenind incapabili erau lăsați să moară în zăpadă. Din
aceste exemple observăm cât de puțin este respectată viața omului de către eschimosi.

De-a lungul timpului, concepțiile despre faptul că anumite comportamente sunt morale
sau nu, spre exemplu relațiile sexuale înainte de căsătorie, avorturile, relațiile între persoane
de acelați sex și multe altele, s-au schimbat. Cândva, aceste idei erau considerate de cea mai
mare parte a societatii ca fiind imorale, iar în prezent aceste activități au devenit acceptate de
către marea majoritate a populației. În legatură cu utilizarea contraceptivelor, părerile sunt
împărțite si influențate de regiuni, culturi si religii. În timp ce unii oameni consideră imoral
această metodă, ceilalți sunt de părere că este un lucru moral, responsabil deoarece reduce
sarcinile nedorite (care pot duce către un avort) și reduce riscul bolilor cu transmitere sexuală.

“Moralitatea diferă de la o societate la alta și reprezintă un termen convențional ce


desemnează obiceiurile aprobate din punct de vedere social.” Conform citatului dat de Ruth
Benedict , moralitatea nu are o definiție propriu-zisa: un lucru considerat moral într-o
societate, din punctul de vedere al altei culturi acesta ar putea fi imoral. Așadar, aceasta este
influențată foarte mult de religie, familie, experiențele de viață, obiceiurile și locurile din care
provenim.

Obiceiurile și valorile unei societăți sunt influențate de mulți factori, inclusiv


credințele religioase, opinii și condițiile materiale ale membrilor acesteia. Deși obiceiurile pot
fi diferite între societăți, diferența poate fi atribuită unor aspecte ale vieții sociale, deci nu
trebuie să se concluzioneze că există un dezacord în ceea ce privește valorile, ci doar o
diferență de obiceiuri. Prin urmare, există posibilitatea ca valorile să fie mai puțin diferite
decât pare la prima vedere.

Morala se construiește din valorile unei persoane și se bazează pe capacitatea de a


judeca ce este ’’bine’’ sau ce este ’’rău’’ , pentru a forma reguli specifice care justifică
comportamentele. O persoană morală are principii bine întemeiate, care își dorește să facă
bine fară a fi un obstacol pentru cineva.

În ceea ce constă moralitatea și rațiunea, putem afirma că : sentimentele puternice


legate de un caz pot fi un semn al seriozității morale, dar nu sunt întotdeauna un ghid sigur
pentru a afla adevărul, deoarece pot fi iraționale și influențate de prejudecăți sau condiționări
culturale. Moralitatea este, în primul rând, un apel la rațiune, iar lucrul corect din punct de
vedere moral trebuie să fie determinat de cele mai bune argumente ce pot fi aduse pentru a
face acel lucru.
Judecățile morale necesită un motiv rațional și nu sunt simple exprimări ale gusturilor
personale. Atunci când cineva face o afirmație morală, este necesar să ofere argumente pentru
a susține poziția respectivă. În schimb, atunci când cineva își exprimă o preferință personală,
aceasta nu necesită o justificare rațională și nu poate fi discutată ca o problemă morală.
Pentru a evalua argumentele morale, trebuie să înțelegem faptele corecte, care pot fi
complicate și influențate de prejudecățile noastre. După stabilirea faptelor, principiile morale
sunt puse în joc, iar evaluarea argumentelor constă în a verifica dacă principiile sunt corecte și
dacă sunt aplicate cu înțelepciune. Nu există o formulă simplă pentru a distinge întotdeauna
argumentele bune de cele proaste, deoarece argumentele pot fi greșite într-un număr mare de
moduri. Prin urmare, este necesară gândirea critică pentru a evalua argumentele morale.

1.2. Etica si morala


Termenii etică şi morală au, la începuturile utilizării lor, anumite asemănări. Ei provin
din două culturi diferite dar, în devenirea lor istorică, aflate într-un proces de permanentă
influenţă: cultura greacă şi cea latină.

Astfel, termenul etică provine din filosofia greacă (ethos = lăcaş, locuinţă,
locuireşi ethicos = morav, obicei, caracter), în timp ce termenul morală provine din limba
latină (mos-mores-moralis = obicei, datină, obişnuinţă)

Etica si morala sunt concepte interdependente, dar care au semnificații diferite. În


general putem spune că moravurile se bazează pe norme, principii si valori stabilite în cadrul
unei societati, în timp ce etica presupune un studiu mai amplu, bazat pe analiza teoretică,
științifică și rațională a moralității.

După cum am discutat deja despre termenii de bază ai eticii, am stabilit că subiectul de
studiu al eticii este morală. Indiferent dacă adoptăm acest punct de vedere sau preferăm să o
denumim morală, obiectul său de cercetare rămâne acelasi: întreaga sferă a moralei, inclusiv
determinările sale teoretice care se concentrează pe înțelegerea categoriilor etice
fundamentale, cum ar fi binele - un punct de vedere. referință fundamentală pentru moralitate,
și determinări sale practice, care sunt legate de problemele fundamentale ale vieții morale.

Ideea de bine a fost un subiect central al reflectărilor etice încă din timpurile lui Platon
și Aristotel. De-a lungul istoriei filosofiei, această idee a fost completată cu o problematică
care a devenit tradițională:

 Cercetarea originii și esenței moralei;


 Determinarea și definirea noțiunilor de fericire, sensul vieții, virtute și datorie;
 Stabilirea și aplicarea unor norme morale(coduri);
 Cercetarea valorilor, normelor morale specifice unor profesiuni, a
comportamentelor și atitudinilor morale fie ele individuale sau collective, a
istoriei moralei si inventarierea doctrinelor etice.

1.3. Moralitatea in filosofie


În filosofie, moralitatea a fost abordată de-a lungul timpului de diferiți gânditori și
școli de gândire, inclusiv în cadrul filosofiei antice, medievale și moderne. Acești filosofi și-
au exprimat viziunea asupra valorilor și eticii personale prin intermediul unor teorii și
concepte precum virtutea, datoria morală, utilitarismul și deontologia.

Utilitarismul se bazează pe ideea că "scopul justifică mijloacele", un concept introdus


de filozofii John Stuart Mill și Jeremy Bentham. În această perspectivă, utilitatea reprezintă
rezultatul unei acțiuni și, prin urmare, susținătorii acestei școli de gândire acordă o importanță
deosebită consecvenței. Această abordare se aplică și în asistența medicală, unde obiectivul
principal este acela de a obține rezultate benefice pentru pacienți.

Întrucât utilitarismul este o școală de gândire care se concentrează mai mult pe


rezultate decât pe proces, acesta nu acordă o atenție deosebită codurilor de conduită. În
schimb, atenția este acordată modului în care obiectivele sunt atinse, deoarece mijloacele
folosite pentru a atinge un scop sunt considerate secundare.

Deontologia este opusul utilitarismului în ceea ce privește explicația conceptelor sale.


Deontologia respinge conceptul conform căruia "scopul scuză mijloacele", în timp ce se spune
că "scopul nu scuză mijloacele". Aceasta este principala diferență dintre cele două școli de
gândire, utilitarismul și deontologia. Utilitarismul se concentrează mai mult pe consecințe, în
timp ce deontologia nu se concentrează pe consecințe. Aceasta se bazează în totalitate pe
regulile morale și intuiție. Înțelesul cuvântului "deontologie" este "studiul datoriei". Aceasta
subliniază importanța eticii acțiunii și consecințelor sale. Deontologia afirmă că fiecare
acțiune trebuie să fie caracterizată de moralitate, iar moralitatea unei acțiuni poate determina
moralitatea rezultatului său. Deontologia ia în considerare codurile de conduită universal
acceptate, spre deosebire de utilitarism care nu ia în considerare astfel de coduri. Acestea sunt
principalele diferențe dintre cele două școli de gândire etică, respectiv
utilitarismul și deontologia.

Pe scurt, diferențele dintre utilitarism și deontologie sunt următoarele:

 Deontologia nu crede în conceptul "sfârșitul justifică mijloacele", în timp ce


utilitarismul nu.
 Utilitarismul este mai orientat spre consecințe, dar deontologia nu este orientată în
consecință în natură.
 Deontologia ia în considerare codurile de conduită acceptate în mod universal, în timp
ce utilitarismul nu ia în considerare codurile de conduită universal acceptate.
Concluzie :

În concluzie, moralitatea se referă la un set de principii și valori etice care ghidează


comportamentul uman într-o societate. Aceste principii sunt bazate pe înțelegerea diferenței
dintre bine și rău, și se axează pe principii cum ar fi dreptatea, respectul, onestitatea și
responsabilitatea socială. În general, moralitatea implică încercarea unei acțiuni într-un mod
care să fie benefic pentru indivizi și societate.
BIBLIOGRAFIE/SITEOGRAFIE

1. Popa Emilia Iulia, ’’GENEZA ŞI CONŢINUTUL NOŢIUNILOR DE „ETICĂ”,


„MORALĂ” ŞI „MORALITATE”, Timisoara 2022

2. Silaghi Diana , ’’Moralitatea- o problema contemporană’’

3. https://ro.weblogographic.com/difference-between-utilitarianism-and-deontology-
11729
4. https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-tibiscus-din-timisoara/etica-si-
integritate-economica/296113366-referat-etica-si-morala/26875354
5. Înțelesul moralității (ce este, concept și definiție) - Ciencia Y Salud 2023
(ninanelsonbooks.com)
6. Moralitate – Ce este moralitatea si cum te ajuta in viata profesionala - Kendra Studio

S-ar putea să vă placă și