Ministerul Educaiei Republicii Moldova

Universitatea de Stat Bogdan Petriceicu Hasdeu

Facultatea de Economie, Informatic i Matematic
Catedra de Inginerie i tiine Aplicate
Specialitatea Inginerie i Management n Industria Alimentar

REFERAT
la educaia fizic
Tema: Primul ajutor la trauma piciorului

Elaborat: Balan Mihaela,

gr. IMIA 14.01
Aprobat: Piscunov Nicolae

Cahul, 2014

CUPRINS
INTRODUCERE..................................................................................
.........3
ENTORSE..4
LUXATII.....4
FRACTURI..........................................................................................
.........4-5
TRATAMENTUL DE BAZA IN ENTORSE, LUXATII,
FRACTURI......................5-6
REMEDIILE NATURALE DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE
ENTORSE, LUXATII,
FRACTURI....................................................................
6
BIBLIOGRAFIE...................................................................................
..........7

INTRODUCERE
Atletii sunt ctime frecvente ale intinderilor, ale rupturilor si ale entorselor. Rasucirile,
sariturile si starturile bruste sunt "ideale" pentru a cauza leziuni musculare si articulare.
Toate aceste leziuni produc dureri, edeme, echimoze si pierderi ale functiilor, deci diferentierea
lor poate fi uneori dificila. in plus, marimea umflaturii nu este un indice revelator al gratatii
leziunii. Edemul este adesea mai mult o dovada care indica cat de rapid a fost tratata o leziune cu
gheata, decat cat de grav a fost rupt un muschi sau un ligament.
Retineti ca intinderile si rupturile afecteaza muschii si tendoanele. Cauza poale li o
suprasolicitare sau o intindere excesiva, ducand la durere, edem, echimoze si rigidizare gradata a
zonei. Intr-o intindere, muschiul poale continua sa functioneze, chiar cu durere. Daca un tendon
se rupe, se va produce o pierdere a capacitatii de executie a unei miscari caracteristice.
Entorsele afecteaza ligamentele, deci durerea, edemul m echimoza se produc in zona
articulatiei. Entorsa urmeaza de obicei unei caderi fortate, unei miscari bruste de rasucire sau
altor traume. In unele cazuri, o trauma poate cauza o intindere musculara in acelasi timp cu o
entorsa. O articulatie scrantita poale functiona intr-un fel, desi este sensibila la atingere si
miscarea produce o durere considerabila. Cu exceptia cazurilor celor mai grave de rupere
completa a fibrelor ligamentare, articulatia nu pare deformata. Entorsa slabeste articulatia, deci in
articulatie se produce o miscare excesiva atunci cand aceasta este intinsa si' manevrata.
Chiar si medicii specialisti cu experienta pot avea dificultati in a preciza diferenta dintre
unele entorse si fracturi. O entorsa la incheietura mainii, de exemplu, trebuie de obicei
radiografiata pentru a determina daca este rupta, intotdeauna este mai bine ca o entorsa sa fie
tratata ca si cum ar fi o fractura, daca lucrurile nu sunt sigure. Uneori situatia poate fi precizata
printr-o apasare usoara pe oasele din jurul articulatiei lezate, ascultand zgomotul pe care il produc
fragmentele oaselor rupte prin frecarea dintre ele. De asemenea, un os fracturai sau dislocat se
deformeaza uneori zibil sau iese din loc. Un picior fracturat, in cele mai multe cazuri, va fi prea
dureros la mers, in timp ce glezna si laba piciorului cu entorsa pot suporta o oarecare greutate,
chiar daca doare. Daca puteti tine o ceasca de ceai in mana dupa un traumatism, incheietura poate
sa fi suferit o entorsa, dar probabil nu este rupta. In cazurile in care o intindere sau o entorsa
severa nu pare sa se rezolve dupn 24 de ore, consultati un medic specialist. Chemati salvarea
daca:
- persoana are dureri cumplite (o parte a corpului sau o articulatie nu functioneaza bine)
- zona leziunii prezinta modificari (apar amorteli, furnicaturi sau alte semne de circulatie
proasta dincolo de zona lezata)
- este suspectata o fractura sau o luxatie.
Tratamentul in camera de urgenta se bazeaza de obicei pe examenul fizic, pentru a determina
exact gratatea rupturii. Radiografierea este o practica obisnuita, iar bolnavului i se administreaza
adesea analgezice pentru calmarea durerii. Tratamentul propriu-zis poate include imobilizarea in
aparat ghipsat sau alele si fizioterapie. Interventia chirurgicala este necesara pentru a lega cele

doua capete ale tendonului rupt si se poate impune coaserea muschilor sau a ligamentelor rupte.

ENTORSE
Sunt traumatisme articulare inchise, ce afecteaza tesuturile moi articulare si periarticulare,
produse in urma unei suprasolicitari bruste si necorespunzatoare a articulatiei. Entorsa nu
este insotita de deplasarea segmentelor osoase ale articulatiei.
Semnele si simptomele unei entorse sunt:
- dureri articulare, discrete la inceput dar care se accentueaza in cateva ore
- limitare functionala a articulatiei
- tumefactie (edem), cu eritem (inrosire), caldura locala si eventual echimoza (vanataie).
Primul ajutor in cazul unei entorse consta in repausul fizic al articulatiei si aplicarea unei
pungi cu gheata sau comprese reci. Acestea au un dublu efect: reduc durerea si determina
vasoconstrictie locala, reducand fluxul sangvin local si prin aceasta limitand tumefactia si
inflamatia locala.
De retinut! De cele mai multe ori, pentru persoanele fara pregatire medicala este greu de
diferentiat entorsa de luxatie sau fractura; de aceea in fata unei victime a unui accident,
care se plange de dureri la nivelul scheletului sau articulatiei, intotdeauna se va pune in
repaus absolut zona dureroasa. Acest lucru se realizeaza prin imobilizare provizorie a
regiunii.
LUXATII
Luxatia este traumatismul articular ce determina pierderea raporturilor normale intre suprafetele
osoase ce formeaza articulatia. Luxatiile pot fi complete: cand deplasarea este totala sau
incomplete numite si subluxatii, cand deplasarea capetelor osoase este partiala.
Semnele si simptomele unei luxatii sunt:
- durere articulara violenta la inceput, ce devine difuza si scade in intensitate in cateva zile
- impotenta functionala a articulatiei
- atitudine vicioasa a membrului (o atitudine nefireasca a membrului respectiv, datorata
durerii si impotentei functionale)
- deformarea articulara.
Primul ajutor in caz de luxatie consta in imobilizarea membrului afectat si transportul
ulterior intr-o unitate spitaliceasca unde se va realiza reducerea luxatiei (repunerea in
pozitie normala a oaselor).
De retinut!Nu se va incerca reducerea luxatiei: aceasta se face numai de catre personalul medical
specializat!
FRACTURI
Fracturile sunt leziunile oaselor rezultate in urma unui traumatism, cand se intrerupe
continuitatea osoasa. Sunt cele mai frecvente tipuri de leziuni aparute in cazul accidentelor

soldate cu politraumatisme.
In functie de traiectul de fractura la nivelul osului, fracturile sunt: transversale, oblice,
longitudinale, in spirala sau cominutive (cand rezulta mai multe fragmente osoase).
In functie lezarea sau nu a tesuturilor moi adiacente, fracturile pot fi:
- fracturi deschise: cand la locul fracturii exista si o plaga
- fracturi inchise: cand tegumentele adiacente sunt intacte.
In functie de raportul fragmentelor osoase dupa fractura, acestea pot fi:
- fara deplasare: cand capetele osoase rezultate in urma fracturii raman in contact
- cu deplasare: cand capetele osoase rezultate se deplaseaza.
Fracturile fara deplasare pot deveni fracturi cu deplasare, daca nu se iau masuri corespunzatoare
de imobilizare a zonei de fractura. In cazul fracturilor cu deplasare, exista pericolul lezarii de
catre fragmentele osoase a partilor moi, putand produce leziuni grave prin lezarea unor nervi
sau vase sangvine mari, cu riscul unor hemoragii masive.
Semnele si simptomele unei fracturi sunt:
- durere vie, accentuata de miscare
- impotenta functionala aparuta imediat dupa traumatism
- deformarea regiunii
- mobilitate osoasa anormala
- modificari locale: tumefactie (creste in volum), eritem (roseata), caldura locala.
Primul ajutor:
- identificarea si oprirea hemoragiei
- toaleta si pansamentul plagii, in cazul fracturilor deschise
- imobilizarea provizorie a fracturilor: pentru a limita deplasarea fragmentelor osoase si
aparitia unor leziuni suplimentare (lezare de vase sangvine si nervi), zona de fractura
cuprinzand articulatia de deasupra si cea de sub fractura, va fi imobilizata cu atele
speciale. In lipsa atelelor standard se pot improviza din scanduri, crengi, coaja de copac,
coperte de carte, suluri de ziare, paturi facute sul sau alte suprafete dure, care vor fi in
prealabil infasate in bandaje de tifon pentru a preveni lezarea partilor moi. Pentru
membrul inferior se poate folosi membrul opus ca si atela iar pentru membrul superior se
poate folosi trunchiul ca si atela. Extremitatile membrelor se vor lasa neacoperite pentru a
se putea observa din timp modificarile (paloare, cianoza) care ar putea semnala o
imobilizare incorecta care poate stanjeni circulatia.
Dupa imobilizare se va transporta victima la spital.
De retinut! NU se va incerca reducerea fracturii (repunerea in pozitie normala a fragmentelor
osoase) in cazul fracturilor cu deplasare: aceasta ar putea provoca leziuni suplimentare,
vasculare sau nervoase.
Se va limita la minim manevrarea zonei cu fractura inainte de imobilizare: daca este
nevoie de scoaterea hainelor acestea se vor taia.

TRATAMENTUL DE BAZA IN ENTORSE, LUXATII, FRACTURI

Rupturile sau torsiunile (rasucirile) muschilor, ale tcndoanclor si ale ligamentelor se
trateaza intr-un mod similar. Principalele etape sunt rezumate prin acronimul OGCS, pentru
odihna, gheata, compresie si suspendare. Tratamentul OGCS va ajuta la reducerea durerii
imediate, a edemului si a hemoragiei interne.
Odihna. Imobilizarea muschiului sau a ligamentului lezat ajuta la tinerea sub control a
sangerarii. Daca este posibil, puneti Jn jurul leziunii perne, prosoape sau paturi rulate si stati

nemiscat in prima zi. in functie de gratatea intinderii musculare, se poate prelungi perioada de
odihna. Imobilizati un deget scrantit de la mana sau de la picior bandajandu-l impreuna cu
degetul vecin. Daca este necesar, puteti imobiliza umarul, glezna sau cotul cu o esarfa.
Aplicarea imediata de apa rece sau de gheata pe leziunea musculara sau articulara constituie
masura cea mai importanta in tratamentul OGCS. Gheata este un adevarat dusman al durerii,
amortind zona si prevenind transmiterea durerii de la ner la creier. Gheata de asemenea
stimuleaza constrictia vaselor sangne locale, opreste hemoragia interna si reduce eliberarea
histaminci, limitand astfel inflamarea. Tinand inflamatia sub control, gheata contracareaza un
impediment major in ndecarea rapida, deoarece inflamatia tinde sa limiteze miscarea in zona
lezata, permitand muschilor si articulatiilor sa se rigidizeze.Indepartati hainele sau bijuteriile din
zona articulatiei lezate si aplicati gheata cat de repede posibil, preferabil in primele minute de la
producerea traumei. Puteti aplica gheata intr-o diversitate de forme. Cel mai simplu este sa
introduceti partea afectata in apa cu gheata. Puteti de asemenea sa faceti o impachetare cu gheata,
punand gheata pisata intr-o punga si invelind-o intr-un prosop. Puteti face imediat o punga cu
gheata din aschii razuite din congelator. Unele companii de produse medicale ofera pungi
flexibile speciale care se racesc in frigider si sunt reutilizabile.
Aplicati gheata pe locul afectat timp de 15 - 20 minute, apoi indepartati-o pentru aceeasi
perioada de timp. Aplicati din nou pentru alte 20 minute la fiecare 3-4 ore, in primele 24 de orc
sau pana cand nu mai persista nici un semn de inflamatie.
Aveti grija sa nu exagerati cu gheata, deoarece exista totdeauna posibilitatea de a se produce o
degeratura sau o deteriorare a tesuturilor. Nu puneti niciodata gheata direct pe piele. Zona trebuie
sa amorteasca usor si sa se inroseasca, nu sa se albeasca, ceea ce este un semn ca circulatia a fost
grav redusa. De asemenea, gheata nu trebuie folosita la persoanele cu deficiente circulatorii, boli
cardiovasculare sau diabet.
Compresia. infasurarea unei intinderi musculare sau entorse cu un bandaj elastic sustine
leziunea si prene o eventuala sangerare si umflare a acesteia. Puteti folosi fasii de carpe, bine
cunoscutul bandaj Ace sau altele. Pentru a eta oprirea circulatiei, nu strangeti bandajul prea tare.
Daca entorsa este localizata la incheietura mainii sau la glezna, lasati degetele afara si verificati
periodic furnicaturile, amorteala, pierderea mobilitatii sau albastrirea pielii, semne ale unei
circulatii defectuoase. Folositi un model de compresie a gleznei in forma cifrei "opt" ( ilustratia
Daca bandajul este prea strans, scoate-ti-l pentru cateva minute si apoi reaplicati-i. Tineti
bandajul trei - patru zile.
Suspendarea. In cazul unei intinderi musculare sau al unei entorse la nivelul bratelor sau
al picioarelor, stati lungit si tineti partea lezata suspendata deasupra nivelului inimii. Aceasta
ajuta la drenarea sangelui din muschi si din articulatii, reducand astfel edemul.
Recuperarea. Tehnica OGCS limiteaza de obicei durerea si edemul, facand astfel ca leziunea sa
se amelioreze dupa 24 de ore. Daca acest lucru nu se intampla, consultati medicul specialist.
Chiar daca tratamentul initial a functionat bine, etati in urmatoarele cateva zile sa calcati pe o
glezna care a suferit o entorsa, de exemplu, in caz ca acest lucru provoaca durere.
Daca durerea si edemul au inceput sa slabeasca dupa primele 24 - 48 de ore, puteti sa treceti de la
aplicatii reci la aplicatii calde. Aplicati comprese calde pe locul afectat timp de 20 de minute, la
fiecare 3 - 4 ore sau cat de des este posibil, in urmatoarele cateva zile.
Durerea si edemul slabesc de obicei .suficient de mult dupa 24 - 48 de ore, permitand
efectuarea unor miscari usoare. Puteti ajuta la usurarea miscarilor introducand partea afectata
intr-o cada sau intr-un lighean cu apa calda aplicand comprese si executand o serie de miscari
usoare. Miscati pana ce simtiti durere, dar nu mai mult. Faceti acest lucru de trei-patru ori pe zi
pana ce miscarile ren la normal. Daca leziunea incepe sa se umfle din nou, treceti inapoi la
gheata, suspendare si compresie.

REMEDIILE NATURALE DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ENTORSE, LUXATII,

FRACTURI
Remediile naturale pot grabi procesul de ndecare prin prevenirea inflamatiei, cresterea
circulatiei si reducerea durerii locale in leziunile musculare si articulare.
Aplicati o cataplasma sau o compresa cu tataneasa pe muschiul sau pe articulatia afectata. Pentru
a face o cataplasma din tataneasa, amestecati trei linguri de pulbere de radacina cu 100 ml de apa
fierbinte, pana obtineti o pasta pe care o raciti. Aplicati pe piele si acoperiti cu un tifon steril sau
o carpa curata. Protejati cu un bandaj si mentineti cateva ore sau peste noapte. O metoda mai
simpla este sa presarati putina pulbere de radacina direct pe leziune si sa acoperiti cu o bucata de
bumbac umeda si rece. Pentru a realiza o compresa cu tataneasa, inmuiati o bucata de bumbac
sau de tifon in infuzie, raciti tifonul si aplicati.

BIBLIOGRAFIE
[1] http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-cazultraumatismelor-si-politraumatismelor_1733
[2] http://www.traseepemunte.ro/recomandari/primul-ajutor-in-cazultraumelor-de-membre-fractura-sau-entorsa/
[3] http://www.scritub.com/medicina/Primul-ajutor-medical-in-cazd9218131212.php
[4] http://www.infuziedesanatate.ro/cum-sa-reduci-timpul-de-vindecarea-unei-luxatii-sau-entorse/
[5] Antrenamentul de baza al muschilor
[6] Bazele teoretice si metodice ale sporturilor (Julien Narcis Herlo)