UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ŞI SPORT

SPECIALIZAREA: KINETOTERAPIE ÎN REEDUCARE FUNCȚIONALĂ

STAGIU CLINIC
RECUPERAREA ÎN CHIRURGIE ȘI ATI

Conf. univ. dr. Lozincă Izabela

Studentă: Pătrăuțanu Delia-Roxana

Oradea,
2020
Pe tot parcursul programului recuperator, se va urmări ca pacientul I.P. să execute corect
respirația.
Obiectivul general în perioada de încălzire este de a pregăti pacientul I.P. pentru
antrenamentul propriu-zis.

Am examinat pacientul I. P. de 61 ani, sex masculin, din mediul urban, internat în data de
15.02.2010 în Clinica de Recuperare Cardiovasculară cu programare şi bilet de trimitere de la
medicul de familie.
Diagnostic: boală aortică degenerativă (regurgitare aortică gr. III, stenoză aortică severă),
dilatare aortă descendentă fapt care a dus la operația de înlocuire valvulară cu proteză
mecanică valvulară aortică dublu disc SORIN BICARBON nr. 25 mm+ rezecție cu plastie
geometrică aortă ascendentă.
Motivele internării:
 Palpitaţii;
 Tuse cu expectoraţie muco-purulentă;
 Obstrucţie nazală cu uscăciunea mucoasei nazale.
Istoric:
 În decembrie 2009 pacientul prezintă o viroză respiratorie care trenează cu tuse şi
expectoraţie muco-purulentă, suprapusă cu palpitaţii, motiv pentru care se prezintă la un
consult pneumologic în urma căruia i se recomandă tratament cu: Spiriva 18mcg (1 puff/zi
seara), Seretide 50/500 (2x1/zi), Teotard 200mg(2x1/zi), Erdomed 300mg (2x1/zi),
Medrol 32mg (1/zi pe perioadă scurtă);
 Palpitaţiile persistă - pacientul efectuează consult cardiologic, în urma căruia se exclude
Seretide 50/500 din schema de tratament;
 Deoarece pacientul prezintă simptomele mai sus menţionate iar evaluarea valvei protetice
nu s-a efectuat de 3 ani se recomandă internarea în Clinica de Recuperare Cardiovasculară
pentru reevaluare cardiologică.
 Antecedente heredo-colaterale: mama – diabet zaharat tip II
 Antecedente personale patologice: în copilărie – posibil RAA 1975: Hipoacuzie bilaterală,
mai accentuată pe dreapta (otoscleroză); 1985: Intervenţie chirurgicală la nivelul urechii
stângi, complicata postoperator cu hemoragie; 1985: Varice hidrostatice membre
inferioare bilateral; 2000: Ulcer varicos gamba dreaptă; 2003: Proteză auditivă externă
urechea dreaptă; 2004: iunie – Adenocarcinom prostatic operat şi orhiectomie bilaterală (+
trat. cu Flutamida 4 ani) – Boală aortică degenerativă. Regurgitare aortică gradul III.
Dilatare aorta ascendentă. Stenoza aortică severă. Regurgitare tricuspidiană gr. II.
octombrie – înlocuire de valvă aortică cu proteză mecanică valvulară aortică dublu disc
SORIN BICARBON nr.25mm + rezecţie cu plastie geometrică aorta ascendentă.

1. Perioada de încălzire

Exerciţiul numărul 1
P.I. Așezat, pe scaun în fața unei oglinzi
T1- flexia capului, inspir;
T2- revenire, expir;
T3- extensia capului, inspir;
T4- revenire, expir.
Dozare: 10 repetări.
Exerciţiul numărul 2
P.I. Așezat, pe scaun în fața unei oglinzi
T1- înclinarea capului spre stânga, inspir;
T2- revenire, expir;
T3- înclinarea capului spre dreapta, inspir;
T4- revenire, expir.
Dozare: 10 repetări pe fiecare parte.

Exercițiul numărul 3
P.I. Așezat, pe scaun în fața unei oglinzi
I se cere pacintului să facă circumducţii ale capului într-un sens și în celălalt.
Dozare: 3 repetări

Exercițiul numărul 4
P.I. Așezat, pe scaun în fața unei oglinzi
T1- flexia braţelor, inspir;
T2- revenire, expir;
T3- extensia braţelor, inspir;
T4- revenire, expir.
Dozare: 10 repetări

Exerciţiul numărul 5
P.I. Așezat, pe scaun în fața unei oglinzi
I se cere pacientului să facă rotiri de braţe, atât într-un sens cât și în celălalt
Dozare: 10 repetări

Exercițiul numărul 6
P.I. Așezat, pe scaun în fața unei oglinzi
T1- înclinarea trunchiului cu ridicarea mâinii drepte, inspir;
T2- revenire, expir;
T3- înclinarea trunchiului cu ridicarea mâinii stângi, inspir;
T4- revenire, expir.
Dozare: 10 repetări

Exercițiul numărul 7
P.I. Așezat, pe scaun în fața unei oglinzi
T1- flexia genunchiului, inspir;
T2- revenire, expir;
T3- extensia genunchiului, inspir;
T4- revenire, expir.
Dozare: 10 repetări

2. Antrenamentul propriu-zis

Exercițiul numărul 1
Obiectiv: reeducarea tusei
P.I. Decubit dorsal, patul ridicat la 450
Pacientul I.P. va ține pe locul operat mâna, va inspira, apoi va expira forțat aerul, iar în final
provocă o tuse
Dozare: acest exercițiu se va repeta de 3 ori a câte 3-4 reprize pe zi.

Exercițiul numărul 2
Obiectiv: creșterea capacității pulmonare
P.I. Decubit dorsal, genunchii îndoiţi la 90º, braţele încrucișate pe piept
T1- flexia trunchiului superior, inspir;
T2- extensia trunchiului superior, expir;
Dozare: 5 repetări, a câte 3 reprize pe zi

Exercițiul numărul 3
Obiectiv : facilitarea întoarcerii circulației sanguine periferice ale M.I
P.I. Decubit dorsal, cu un rulou sub glezne
T1- flexie dorsală a picioarelor concomitent cu flexia brațelor, inspir;
T2- flexie plantară a picioarelor concomitent cu revenirea brațelor, expir;
Dozare : 10 repetări a câte 4 serii, cu pauză de 10 secunde între serii.
Elemente: rulou

Exercițiul numărul 4
Obiectiv: facilitarea întoarcerii circulației sanguine periferice ale M.I
P.I. Decubit dorsal, cu un rulou sub glezne
T1- inversie, inspir;
T2- eversie, expir
Dozare :10 repetări a câte 4 serii, cu pauză de 10 secunde între serii.
Elemente: rulou

Exercițiul numărul 5
Obiectiv: Creșterea mobilităţii articulare a gleznei
P.I. Decubit dorsal
I se cere pacientului să execute circumducții ale ambelor ale piciorului, atât într-un sens, cât și
în celălalt.
Dozare: 5 repetări

Exercițiul numărul 6
Obiectiv – creșterea tonusului muscular al coapsei
P.I. Decubit dorsal, mâinile pe lângă corp, palmele pe pat
T1- flexia coapsei stângi, cu talpa pe suprafața patului, inspir
T2- revenire în poziția inițială, expir
T3- flexia coapsei drepte, cu talpa pe suprafața patului, inspir
T4- revenire în P.I.
Dozare:10 repetări pe fiecare parte

Exercițiul numărul 7
Obiectiv: tonifierea musculaturii abdominotoracice și a membrelor superioare
P.I. Decubit dorsal, genunchii îndoiţi la 90º, braţele ridicate la 900 țin un baston
T1- balansarea genunchilor spre stânga, capul concomitent cu brațele se balansează în partea
dreaptă, inspir;
T2- revenire, expir;
T3- balansarea genunchilor spre dreapta, capul concomitent cu brațele se balansează în partea
stângă, inspir;
T4- revenire, expir.
Dozare: 10 repetări.
Elemente: bastonul

Exercițiul numărul 8
Obiectiv: tonifierea musculaturii abductoare și aductoare a M.I.
P.I. Decubit dorsal, brațele pe lângă corp
T1- abducția M.I. stâng, inspir
T2- adducția M. I. stâng, expir
T3- idem M.I. drept
T4- revenire în poziția inițială.
Dozarea: 10 repetări

Pacientul I.P., va face pauze scurte între exerciţii. După exercițiile executate în DD, pacientul
se va ridica în aşezat la marginea patului, se va întoarce pe o parte, va îndoi genunchii, se va
împinge cu mâna şi va coborî genunchii la marginea patului.

Exerciţiul numărul 9
Obiectiv: creșterea capacității pulmonare și a elasticității toracale
P.I. Aşezat la marginea patului, tălpile pe sol
T1- flexia M.S. prin lateral sus, inspir;
T2- revenire în poziția inițială, expir;
Dozare: exercițiul se repetă de 5 ori a câte 3 serii, cu pauză de 10 secunde între serii.

Exerciţiul numărul 10
Obiectiv: creșterea tonusului muscular al coapsei
P.I. Așezat la marginea patului, tălpile pe sol
T1- extensia gambei stângi, inspir;
T2- flexia gambei stângi, expir;
T3- idem M.I. drept;
T4- revenire în poziția inițială
Exerciţiul numărul 11
Din şezând, pacientul I.P. se va ridica în picioare, fiind sprijinit de kinetoterapeut. În
continuare, se va ridica de 5 ori pe vârfuri și pe călcâi.

Exerciţiul numărul 12
Obiectiv : creşterea toleranţei la efort
Ortostatism, pacientul I.P. va executa câţiva paşi până la un scaun.

Exerciţiul numărul 13
Obiectiv: creşterea toleranţei la efort
Pacientul I.P. va merge în cameră, de la pat la fotoliu, apoi în următoarele zile va ieşi şi pe
coridor, va executa mersul pe distanțe a câte 10- 20- 30- până la 50 de metri.

Exerciţiul numărul 14
Obiectiv: antrenarea mersului
T1- mers cu ridicarea brațelor prin lateral sus, inspir
T2- mers cu revenirea brațelor, cu expir.
3. Perioada de revenire
Se vor folosi exerciţiile de la perioada de încălzire unde vom mai adăuga şi exerciţii de
relaxare globală, exerciţii de relaxare tip Jacobson.

Relaxarea progresivă de tip Jacobson

Subiectul: decubit dorsal, capul pe o pernă mică, genunchii uşor flectaţi se sprijină pe un sul,
membrul superior în uşoară abducţie de cca 300 şi palmele pe pat. Se recomandă să se lucreze
într-un mediu plăcut, confortabil, fără zgomot şi lumină intensă, temperatură plăcută.
A. Prologul respirator: timp de 2-4 minute respiraţie amplă, liniştită. Subiectul se
concentrează pe dirijarea aerului (inspiraţie pe nas, expiraţie pe gură). Acest prolog determină
alcaloză generatoare de o stare euforică (se evită la persoanele cu tetanie latentă). În timpul
acestui prolog respirator, pacientul trebuie şă-şi imagineze că în inspiraţie devine uşor „ca un
balon de săpun care se ridică” iar în expiraţie devine greu, ca de Pb „corpul înfundându-se în
pat” şi „simţind cum patul împinge în sus corpul”.
B. Antrenamentul propriu-zis începe cu membrul superior drept urmat de cel stâng. În timpul
inspiraţiei ample, membrelor superioare se ridică de pe pat, lent (mâna este „căzută”, are
flexia pumnului), până când degetele nu mai ating patul. Se realizează, de fapt, o contracţie
musculară la nivelul forţei 3 (F3). Se menţine poziţia în apnee timp de 15-30 sec., subiectul
concentrându -se pe ideea efortului „deosebit” pe care-l face membrul superior. Brusc, cu un
„uff”, pe expiraţie, se eliberează membrul superior care „cade” pe pat. Se urmăreşte timp de 1
min. respirând liniştit, să se intuiască noua stare de „linişte totală” simetrică din întreg
membrul, comparativ cu starea de contracţie anterioară. Se repetă de 2-3 ori cu fiecare
membru sup., apoi cu ambele concomitent.
Se trece la membrul inferior fără a ridica călcâiul de pe pat, se desprinde doar spaţiul
popliteu de pe suport (câţiva cm.) în inspiraţie, se menţine 15-30 sec, apoi brusc, în expiraţie,
cu acelaşi „uff”, se revine. De asemenea se execută de 2-3 ori cu membrul inf. dr., apoi stg.,
apoi cu ambele.
Al treilea segment este trunchiul. În inspiraţie se desprinde spatele de pe pat, subiectul
lordozându-se (mai mult imaginativ decât real), apoi în expiraţie se urmăreşte crearea
senzaţiei de „prăbuşire” pe pat cu aplatizarea coloanei vertebrale la nivel lombar.
În tehnica clasică Jacobson se lucrează pe cele trei segmente, dar se poate asocia şi ridicarea
capului după aceeaşi schemă. În situaţii speciale (dureri articulare, segmente imobilizate etc )
se execută tehnica Jacobson inversată, în care faza de contracţie este realizată prin contracţie
izometrică „împingându-se „ segmentul pe pat -5sec, oprind apoi brusc acest efort şi
comparând mintal cele două senzaţii. Postura de lucru, alternanţele etc, sunt aceleaşi.
O altă variantă a relaxării fiziologice doar pentru membre este relaxarea pendulară.
Din aşezat, cu spătarul scaunului sub axilă, se ridică braţul la 900 se menţine câteva secunde,
apoi se lasă să „cadă” şi să oscileze ca un pendul. La fel şi pentru membrele inferioare.
Există chiar o metodă separată de relaxare care se bazează pe mişcarea de pendulare a
segmentelor sau corpului suspendat. Această metodă poartă numele iniţiatorilor ei: Jareau şi
Klotz.
C. Revenirea – al treilea timp al programului de relaxare Jacobson, constă în reîntoarcerea la
tonusul muscular normal, mai ales a musculaturii antigravitaţionale necesare ortostatismului.
Subiectul începe prin a strânge puternic orbicularii, executând o grimasă, apoi strânge pumnii,
după care se întinde în timpul unei inspiraţii. După ce se repetă acest timp al programului de
2-3 ori, subiectul se va ridica din pat.
Întregul program durează, în funcţie de obiectivul urmărit între 15-40 min. În acest timp este
inclusă şi perioada de relaxare şi linişte obţinută (până la revenire).1

1
Șerbescu C., (2008-2009) – Tehnici de relaxare, Editura Universității din Oradea, pag. 7-8
La acest stagiu mă notez cu nota 9 (nouă), deoarece nu știu dacă m-am ridicat la așteptările
dvs. Am încercat să păstrez cele trei etape: perioada de încălzire, antrenamentul propriu zis şi
perioada de încălzire. Exerciţii sunt realizate progresiv, din decubit dorsal în ortostatism.
Programul de recuperare conține exerciții de reeducare respiratorie având în vedere
diagnosticele pacientului I.P., și de echilibru, deoarece acesta acuză surditate. Am ţinut cont
de poziţia iniţială, obiective și timpii de execuţie. Exerciţiile sunt făcute pe ritm respirator.