BOALA

CORONARIANA
ISCHEMICA

*
REVASCULARIZARE
A MIOCARDIC
PRIN
BY-PASS
AORTO-
CORONARIAN

NOTIUNI DE ANATOMIE
NOTIUNI DE ANATOMIE
NOTIUNI DE ANATOMIE
NOTIUNI DE HISTOLOGIE
SCURT ISTORIC
Goetz, efectueaza cu succes primul bypass pe o artera coronara in 1960,
folosind o canula metalica ce facea legatura intre artera mamara interna
dreapta si artera coronara dreapta.









SCURT ISTORIC
Sabiston, in 1962, foloseste prima data vena safena interna pentru bypass-ul
aortocoronarian.

SCURT ISTORIC
Kolessov este primul care efectueaza cu succes, in 1964, o anastomoza
artera mamara interna artera coronara.

SCURT ISTORIC
Tehnica folosirii cu succes a grafturilor de vena safena interna si artera
mamara interna a fost definitivata in 1968 de catre Rene Favaloro and
Donald B. Effler.

BOALA CORONARIANA ISCHEMICA
BOALA CORONARIANA ISCHEMICA (BCI)
ramane cea mai frecventa afectiune cardiaca cu care cardiologii si chirurgii
cardiaci se confrunta.

este definita ca o ingustare a lumenului arterelor coronare, cauzata de
ingrosarea si pierderea elasticitatii peretelui arterial, ceea ce duce la
limitarea/scaderea fluxului sanguin prin lumenul arterei coronare.

Ingustarea lumenului arterelor coronare poate fi:
Limitata miocardul se gaseste in suferinta la eforturi sutinute,
Partiala miocardul sufera la eforturi minime,
Totala se poate instala infarctul miocardic.




BOALA CORONARIANA ISCHEMICA
SIMPTOMATOLOGIE

BOALA CORONARIANA ISCHEMICA
SIMPTOMATOLOGIE
BOALA CORONARIANA ISCHEMICA
INVESTIGATII
Examenul cardiologic.
ANAMNEZA COMPLEXA ce include un istoric detaliat al bolii cardiace,
EKG,
RADIOGARFIA CORD-PULMON SI FUNCTIILE PULMONARE,
ANALIZE DE LABORATOR COMPLETE, ce vizeaza majoritatea organelor si
sitemelor,
CONSULTURI INTERDISCIPLINARE IN VEDEREA:
detectarii si eradicarii unor infectii la diferite nivele,
detectarii si rezolvarii, in colaborare, ale altor patologii,
Coronarografia.
Echocardiografia, cu studiul cavitatilor cordului, valvelor cardiace si
contractilitatii miocardului.
Echografia arterelor carotide, arterelor periferice si venelor membrelor
inferioare

BOALA CORONARIANA ISCHEMICA
INVESTIGATII
CORONAROGRAFIA


BY-PASS-UL AORTO-CORONARIAN
CHIRURGIA CARDIACA

DEFINITIE


Bypass-ul aorto-coronarian este o metoda chirurgicala de revascularizare
directa a miocardului, al carui principiu consta in ocolirea zonei de
stenoza/ocluzie, a arterelor coronare afectate, cu ajutorul unor conducte.
POMPA CORD-PULMON
circulatia extracorporeala

by-pass-ul cardio-pulmonar

pompa cord-pulmon
POMPA CORD-PULMON
By-pass-ul cardio-pulmonar este un complex de tehnici ce preiau temporar
functia cardiaca si pulmonara mentinand circulatia sanguina si oxigenarea.

Masina ce ofera suportul motor este denumita pompa cord-pulmon sau
simplu pompa.

Tehnicianul ce opereaza comenzile pompei este numit perfuzionist.

POMPA CORD-PULMON
Principiul de functionare


Sangele venos preluat de la nivelul atriului drept este dirijat printr-un
dispozitiv ce asigura schimburile de gaze dintre sange si atmosfera apoi
este reintrodus in corp prin aorta.

Circulatia in teritoriul pulmonar este suprimata iar ventilatia pulmonara nu
este necesara in acest interval.

Functia inimii este preluata de pompa iar cea pulmonara de oxigenator.

POMPA CORD-PULMON
OPERATIA !!!
TIMPII OPERATORI
Sternotomia mediana
OPERATIA !!!
Recoltarea venei safene interne si a arterei mamare
Pericardiotomia si fixarea pericardului
POMPA CORD-PULMON
CANULAREA VENOASA

POMPA CORD-PULMON
CANULAREA ARTERIALA
Disectia bulbului aortic si efectuarii burselor in vederea montarii
canulelor de circulatie extracorporeala si canulei de cardioplegie.
Conectarea canulelor la pompa, initierea circulatiei
extracorporeale si administrarea solutiei
cardioplegice
Disectia coronarei si anastomoza distala pe artera
coronara dupa stenoza/ocluzie.
Anastomoza capatului proximal al graftului la
peretele aortic.
REZULTATE


10. Declamparea aortei si controlul anastomozelor.

11. Reluarea contractilitatii miocardice normale prin stimularea elctrica
directa cu padele la 20-30 J si asistarea cordului cu ajutorul pompei timp
de 20 min.

12. Se controleaza din nou anastomozele si permeabilitatea lor prin
masurarea fluxului in graft cu Flowmeter-ul.

13. Extragerea canulelor venoasa si arteriala.

14. Controlul hemostazei si drenaj pericardic si pleural (daca este nevoie, in
cazul in care sau realizat solutii de continuitate ale pleurei).

Sternorafie cu fire speciale de otel si refacerea
straturilor supraiacente sternului.
POSTOPERATOR

Pacientii sunt monitorizati permanent, consemnandu-se in foaia de terapie
toti parametrii biologici si functionali.


Mobilizarea treptata se poate incepe la 2 zile postoperator.


Externarea se face la 7 zile postoperator.