FUNDATIA “VOINȚA”

SCOALA SANITARA POSTLICEALA

“DR. DIMA AVRAM”

LUCRARE DE DIPLOMA

TEHNICI DE INGRIJIRE
A BOLNAVILOR
CU TRAUMATISME ALE MEMBRELOR INFERIOARE

COORDONATOR DE NURSING ABSOLVENT

Dr. Vasile Ștefureac
MEDIC SPECIALIST ORTOPED
AS.PR. Anca Ispas
INSTRUCTOR PRINCIPAL

- 2006 -

1
 CUPRINS

CAP.1. NTRODUCERE…………………………………….pag.3
CAP.2. SCOPUL SI MOTIVATIA LUCRARII…………….pag.4
CAP.3. METODE SI MIJLOACE DE LUCRU……………..pag.5
CAP.4. PREZENTARE DE CAZ…………………………….pag.17
Cazul 1…………………………………………………pag.17
Cazul 2…………………………………………………pag.24
Cazul 3…………………………………………………pag.29
CAP.5. CONCLUZII………………………………………….pag.35
BIBLIOGRAFIE………………………………………………pag.37

2
 CAP.1 INTRODUCERE

Traumatizarea accidentala a copilului inregistreaza o crestere a

incidentei, constituind prima cauza de deces pentru copilul trecut de
varsta de un an. In ultimul timp, s-a remarcat o crestere alarmanta a
numarului accidentelor de circulatie. Accidentele mortale prin
traumatisme pot surveni si la copii sub varsta de un an. Aceasta crestere a
numarului de accidente, drept cauza de deces, conduce la ideea necesitatii
unei atitudini preventive: educatie cetateneasca adecvata, educatie
sanitara a parintilor, a educatorilor si a copiilor insisi. Lipsa de abilitate
de a se descurca in situatiile complexe care apar in timpul traficului
rutier, face ca la varsta pedriatica, in special in postura de pietoni, si mai
rar ca pasageri intr-un autovehicul, copilul sa fie victima accidentelor de
circulatie.
Accidentele survin in egala masura si la domiciliu, find generate de
curiozitatea particulara a prescolarului, lipsa de supraveghere si prudenta
din partea copilului, sau a celor ce ingrijesc copilul. Focul, apa fierbinte,
substantele caustice sau curentul electric sunt surse de accidente survenite
in mediul casnic.
O forma particulara de traumatizare a copilului o constituie
sindromul de copil maltratat sindromul Caffey-Silvermann.
In lucrarea de fata am incercat sa tratez subiectul traumatismelor
membrelor inferioare la copii, prin prisma conceptului de nursing al
Virginiei Henderson. Acest concept, pleaca de la ideea ca omul este o
fiinta bio, psihosociala, iar sanatatea nu este vazuta doar ca absenta a
suferintei fizice, ci ca un triplu echilibru intre dimensiunile bio-
fiziologice, psiho-afective si socio-culturale.

3
 CAP. 2. MOTIVATIE

Ortopedia este o ramura a chirurgiei, scopul tratamentului fiind

obtinerea consolidarii cat mai rapide si aproape de forma anatomica
normala pentru recuperarea cat mai precoce a functiei segmentului
respectiv.
In urma studiului efectuat pe cele trei cazuri, aceasta afectiune
apare atat la persoanele expuse eforturilor fizice intense respectiv sportul
de performanta volei, handbal, fotbal, rugby, cat si la persoanele care
efectueaza activitati lejere, sedentare.
Reiese ca aceasta afectiune apare in proportie de 66% dintre cazuri,
traumatismele survin brutal si neasteptat, accidental sportivii fiind
victimele pasive a lipsei de experienta.
Spre deosebire de cei cu activitati fizice lejere la care aceasta
afectiune poate aparea mai mult cu predilectie intimplator mai adesea in
urma imobilizarii bruste a articulatiei genunchiului, dar repercursiunile
fiind aceleasi in ambele cazuri, rezultatul fiind ruptura de menisc.

4
CAP. 3. DATE STIINTIFICE. GENERALITATI SI PRIM AJUTOR

Definitie
Fractura este intreruperea totala sau partiala a continuitatii unui os
asupra caruia a actionat o forta mecanica externa. Traumatismul poate fi
minor, producand fractura pe os fragilizat de o suferinta anterioara:
distrofie osoasa, osterita sau major, ducand la fractura unor oase fara
leziuni preexistente. Se poate vorbi astfel de fracturi pe os sanatos si
fracturi pe os patologic.
Fractura trebuie considerata ca o boala a intregului organism,
avand in vedere stransa interdependenta intre sistemul osteoarticular si
celelalte aparate si sisteme ale organismului.

Etiopatogenie
Dupa modul de producere se disting:
• Fracturi directe - care se produc la nivelul unde actioneaza forta
mecanica;
• Fracturi indirecte - care se produc in alt loc decat acolo unde a actionat
agentul traumatic, acesta actionand prin: flexiune - cand forta actioneaza
asupra unei extremitati osoase, cealalta find fixa; torsiune - cand agentul
vulnerant produce o rasucire a segmentului de membru respectiv;
tractiune - cand in urma unor contractii musculare violente se produc
smulgeri de fragmente osoase; compresiune - in lungul axului osului care
duce la fracturarea epifizei ca in caderile de la inaltime.

Anatomie patologica
Se deosebesc doua tipuri de fracturi:
1. Fracturi incomplete : - fracturi prin tasare
- fracturi in lemn verde

5
 - fracturi prin infundare.
2. Fracturi complete: traiectul de fractura poate avea sediul variabil, el
find transversal, oblic sau spiroid, mai rar longitudinal. Fragmentele
osoase sunt in numar de doua, cel mai frecvent; uneori cand exista un
traiect accesoriu, numarul fragmentelor este de trei ori mai mare, este
vorba de o fractura cominutiva.
Deplasarea fragmentelor, uneori minora, alteori importanta se face
prin:
• Angulare, rotatie cand un fragment se roteste in jurul axului sau
longitudinal, find vorba de decalaj
• Translatie, cand unul din fragmente este deplasat anterior sau
posterior, intern sau extern fata de celalalt.
• Ascensiune, cand un fragment aluneca de-a lungul celuilalt
producand incalecarea.

Simptomatologie
Comporta doua categorii mari de semne: simptome generale si
simptome locale.
1. Simptome generale se manifesta cu o intensitate deosebita in
functie de intinderea leziunilor si evident de terenul pe care s-a produs
fractura. In cazurile usoare se noteaza de obicei numai o stare de agitatie,
tahicardie, in urma socului emotional si al durerii, frisoane, cefalee, sete.
Febra este un semn destul de constant. Ea este consecinta rezorbtiei din
focarul de fractura si de aceea nu este un semn de alarma in primele 2-3
zile. Cand insa febra incepe sa se ridice dupa 3-4 zile de la traumatism, ea
poate fi semnalul de alarma pentru o supuratie ce se produce in focar sau
este legata de o alta leziune traumatica ce se complica sau este consecinta
unei imbolnaviri intercurente.
2. Simptome locale ale fracturilor se impart in doua grupe mari

6
 a) Semne de probabilitate:
- durerea vie si in punct fix;
- echimoza - poate apare imediat cand segmentul osos este
superficial sau tardiv si la distanta cand segmentul osos este acoperit de
muschi;
- deformarea regiunii, semn clinic foarte important dat de
deplasarea fragmentelor, dar poate fi aparenta cand este data de o
articulatie luxata sau de un hematom voluminos;
- scurtarea membrului lezat are valoare diagnostica daca se
produce intre doua articulatii, este inselatoare daca apare in vecinatatea
unei articulatii ce poate fi luxata;
- impotenta functionala poate fi gasita si in alte afectiuni
traumatice : contuzii, luxatii, entorse.
b) Semne de certitudine:
- mobilitate anormala este prezenta in fracturile complete si
trebuie cautata cu blandete, deoarece este foarte dureroasa;
- crepitatii osoase percepute odata cu mobilitatea anormala,
lipsesc in cazul fracturilor incomplete sau cand intre fragmentele osoase
s-au interpus parti moi;
- intreruperea continuitatii osoase apreciata palpand in
lungul osului lezat;
- netransmiterea miscarilor la segmentul distal focarului de
fractura;
- examenul radiologic este mijlocul cel mai sigur de
evidentiere al fracturii.
Evolutia fracturii se face in mod obisnuit spre consolidare printr-o
formatiune numita calus. Dinamica procesului de reparare osoasa se
deruleaza in urmatoarele faze: 4

7
 1. Faza hemoragica si hiperemica tradusa prin aparitia unui revarsat
sanguin intre fragmentele osoase si partile moi vecine.
2. Faza calusului fibros se caracterizeaza prin invadarea
hematomului de catre celulele conjunctive tinere, nediferentiate care se
multiplica si se transforma in celule formatoare de os - osteoblasti, si de
cartilaj - condroblasti sub influenta unor diversi factori: endocrini,
mecanici, vitaminici.
3. Faza calusului osos primitiv incepe spre a treia saptamana de
evolutie. Calusul osos primitiv sufera treptat un proces de remodelare si
apozitie osoasa care duce la inlocuirea tesutului osos primitiv cu tesut
osos lamelar, proces dirijat de fortele mecanice care se exercita la acest
nivel.

Complicatiile locale
a) Imediate:
1. Fractura deschisa, cea mai frecventa complicatie consta in
comunicarea focarului de fractura cu mediul extern printr-o plaga produsa
fie din afara inauntru de catre agentul cauzal, fie printr-o plaga produsa
dinauntru in afara de unul din fragmentele fracturate. Infectarea focarului
de fractura perturba grav procesul de consolidare prin lichefierea
calusului fibroproteic data de toxinele microbiene de tip streptokinaza,
prin impiedicarea polimerizarii mucozaharidelor substantei fundamentale,
prin diminuarea fixarii sarurilor fosfocalcice in tesutul osteoid.
2. Leziuni nervoase.
3. Leziuni vasculare ce pot merge pana la leziuni importante prin
compresii sau prin rupturi ale unor vase mari.

8
b) Tardive:
1. Calusul vicios se intalneste atunci cand fractura nu a fost corect
redusa ortopedic sau cand s-a produs o deplasare sub aparatul gipsat, find
prezente decalajul si angularea.
2. Retardul in consolidare apare la fracturile nereduse corect sau a
caror contentie in aparatul gipsat este insuficienta.
3. Pseudoartroza este o stare definitiva care apare in urma
neconsolidarii focarului de fractura.
4. Osteoporoza posttraumatica sau sindromul Sudech-Leriche este
consecinta tulburarilor vasomotorii aparute in urma traumatismului si
imobilizarii prelungite. Clinic se manifesta prin durere si mobilizarea
articulatiei, edem, cianoza, raceala locala.
5. Osteoamele periiarticulare posttraumatice sunt formatiuni
osoase care apar in jurul articulatiei in imediata vecinatate a capsulei, sunt
urmarea unui proces de osificare a hematomului periarticular.

Tratamentul fracturilor
a) Tratamentul ortopedic tine seama de tipul fracturii si este
diferentiat in fracturile inchise cu deplasare sau fara deplasare. In cazul
fracturilor inchise fara deplasare se procedeaza la imobilizarea in aparat
gipsat cuprinzand articulatia supra si sub adiacenta osului fracturat. Este
nesecar controlul radiografic periodic la fracturile complete pentru a
surprinde eventualele deplasari sub gips, datorate contractiilor musculare.
In general la copil sunt suficiente imobilizari de 3-4 saptamani la
membrul toracic si 5-7 saptamani la cel pelvin.
Fracturile inchise cu deplasare trebuie avut in vedere ca reducerea
ortopedica se realizeaza cu atat mai usor cu cat manevra este mai precoce,
deoarece edemul si retractia partilor moi constituie obstacole deosebite in
calea reducerii. Reducerea ortopedica comporta mai multi timpi si anume:

9
1. Anestezia, care suprima durerea si provoca relaxarea musculaturii;
2. Extensia facuta de catre chirurg;
3. Contraextensia efectuata de un ajutor;
4. Reducerea propriu-zisa;
5. Mentinerea reducerii prin imobilizare gipsata.
Facturile deschise se trateaza de asemenea in mod diferentiat:
- Cele punctiforme: se sutureaza tegumentul dupa o prealabila
toaleta, transformandu-se astfel intr-o fractura inchisa, urmand reducerea,
imobilizarea si tratamentul antibiotic sustinut;
- Cele cu deplasatii mari tegumentare au de la inceput indicatii
chirurgicale, pentru suprimarea durerii avand in vedere numeroasele
pansamente ce trebuie efectuate unui astfel de bolnav.
b) Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii:
- tentative repetate de reducere ortopedica esuate;
- fracturile cominutive;
- fracturile de treime proximala medie de antebrat;
- fracturile complete de femur la copilul mare;
- fracturile deschise cu deplasari de tesuturi moi.
Materialele de osteosinteza folosite sunt brosele kirschner, tijele
kuntscer, sirmele de cerclaj, placutele cu suruburi. Implantele metalice se
extrag dupa un interval variind intre 3-8 luni in functie de calitatea
consolidarii tratamentului chirurgical care se refera la:
- riscul anestezic;
- indepartarea hematornului rezultat in urma fracturii cu consecinte
importante in formarea calusului;
- netolerarea materialului de osteosinteza;
- infectiile secundare actului chirurgical;
- osteitele.

10
 c) Tratamentul recuperator se va face dupa suprimarea imobilizarii
gipsate si consta in miscari, masaje, fizioterapie, balneoterapie. Scopul
este redarea functionalitatii articulatiilor, a tonicitatii musculaturii si a
staticii si dinamicii membrului lezat.

Primul ajutor in fracturi

Consta in totalitatea interventiilor medicale pe care le putem acorda
imediat la locul accidentului:
a) Atenuarea durerii pentru ca diminueaza spasmul muscular,
linisteste bolnavul, previne socul traumatic. Se poate face cu orice
substante cu efect antialgic: algocalmin, piafen, fortral, mialgin sau prin
asezarea bolnavului intr-o pozitie antialgica.
b) Imobilizarea provizorie trebuie sa asigure pe cat posibil
imobilizarea articulatiilor distale cat si proximale, fata de focarul de
fractura scopul imobilizarii este:
• sa impiedice miscarile active si pasive ce pot fi sursa unor complicatii;
• sa diminueze durerea;
• sa suprime sau sa diminueze unele reflexe nociceptive;
Principiile unei imobilizari corecte sunt:
• Functiile vitale cu prioritate, imobilizarea sa nu stanjeneasca miscarile
respiratorii si circulatia sanguina;
• Sa se faca pe cat posibil o axare corecta a membrului lezat printr-o
miscare de tractiune in ax;
• Sa cuprinda atat articulatia aproximala cat si cea distala pentru a
impiedica orice miscare in zona respectiva;
• Sa fie adaptata anatomiei zonei afectate;
• Sa nu fie aplicata prea strans, impiedicand astfel circulatia sanguina;
Pentru imobilizare putem folosi mijloace improvizate: atele de
lemn, scanduri, cearceafuri, baticuri, sau orice alt obiect rigid.

11
 Exista insa si atele special confectionate pe care posturile de prim
ajutor din institutii sau echipajele de salvare le au in dotare: atela Cramer
confectionata din sarma si se poate mula pe membrul ranit, atela Thomas,
jgheaburile de sarma, atela articulara Tofihio.
Totusi, cel mai bun mijloc de imobilizare ramane atela gipsata. Ea
se confectioneaza din fesi gipsate ce sunt fesi obisnuite impregnate cu
gips. Atela rezulta din suprapunerea mai multor straturi de fasa de
lungime corespunzatoare zonei de imobilizat. Atela astfel realizata se
introduce sub apa pana cand la suprafata nu mai apar bule de aer. Se
scoate, se stoarce cu grija si se intinde pe membru in zona ce urmeaza a fi
imobilizata. Intre atela si tegument se aseaza un strat de vata si se mentine
membrul in pozitie cca. 3-6 minute pana cand gipsul se intareste. Atela se
va mula pe zona de imobilizat si se fixeaza cu fesi de tifon, avand grija sa
nu apasam puternic si sa nu producem denivelari in ea, fapt ce va duce la
lezarea tegumentului de dedesupt. Nu se va strange prea tare impiedicand
astfel circulatia sanguina, dar nici nu se va aplica prea lejer, in acest caz
putandu-se deplasa fractura. Membrul se imobilizeaza intr-o pozitie
fiziologica care sa nu incomodeze bolnavul si nici sa nu tina in tensiune
exagerata sau sa se relaxeze prea mult articulatiile ce va duce la cedari
articulare iar reluarea miscarilor in membrul imobilizat sa necesite
procedee de fizioterapie si gimflastica recuperatorie medicala.
Obiectivele asistentei medicale pentru un pacient imobilizat in
aparat gipsat:
1. A mentine o circulatie normala;
2. A preveni necroza, escara, paralizia;
3. A respecta regimul terapeutic.
Ingrijiri dupa instalarea aparatului gipsat:
- nu se acopera cu patura 24h pentru a se usca gipsul;
- nu se aseaza pe o suprafata dura pentru ca se sfarma;

12
 - nivelul membrelor trebuie sa fie deasupra nivelului inimii;
- se verifica la 1h starea vasculonervoasa a membrului imobilizat.
Educarea pacientului consta in:
- a merge daca este posibil fara a utiliza prea mult membrul ranit;
- sa respecte programul de exercitii;
- in repaus nivelul membrelor trebuie sa fie deasupra nivelului
inimii;
- sa pastreze gipsul curat si uscat;
- sa revina daca gipsul s-a distrus;
- sa semnaleze orice modificare aparuta la nivelul membrului
imobilizat.
Asistenta medicala supravegheaza:
- soliditatea gipsului si marginile acestuia sa nu raneasca pacientul;
- coloratia extremitatilor unghiilor;
- sensibilitatea si motricitatea degetelor, racire, furnicaturi;
- instalarea in pat se face utilizand perne ajutatoare, saci cu nisip;
- se urmaresc semnele complicatiei tromboembolice (durere,
inrosire, tumefiere, febra), complicatii bronhopulmonare cu febra ca
primul semn.
Asistenta medicala intervine in:
- prevenirea escarelor;
- mobilizare, igiena, masajul regiuniii;
- complicatiile tromboembolice;
- administrarea corecta a tratamentului prescris de medic;
- faciliteaza preluarea in ingrijire de catre kinetoterapeut.

Problemele pacientului cu elongatie (aplicarea unei forte de

tractiune pe o parte a corpului). Tipuri de elongatie:

13
 1. Elongatia cutanata se aplica pe piele, ridica probleme de
compresiune;
2. Elongatia transosoasa consta in introducerea unei brose transosos
si de capetele ei se atarna greutatile, ridica probleme legate de plaga, de
ingrijire a pielii, de circulatie, de pozitie;
3. Tractiunea la zenit in fracturile de femur la copii.
Asistenta medicala intervine in:
- supravegherea tolerantei broselor care trebuie sa fie curate si fixe
la locul de patrundere;
- supravegherea punctelor de sprijin indeosebi fese, osul sacru,
calcaiul;
- igiena patului, a pacientului;
- semnele de complicatie tromboembolice;
- semne de insuficienta bronhopulmonara;
- administrarea tratamentului prescris de medic;
- efectuarea pansamentelor;
- mobilizarea punctului de sprijin.

Problemele pacientului cu fractura:

1. Durere si sensibilitate a fracturii si leziunii, ale tesuturilor moi;
2. Tensiune emotionala legata de diagnostic, mod de tratament;
3. Edem si singerare a tesuturilor lovite;
4. Spasm muscular legat de reactia organismului la rana si
imobilizare;
5. Echimoze ale tesuturilor moi, vecine fracturii;
6. Posibilitatea aparitiei unor leziuni din cauza utilizarii
defectuoase a aparatului ortopedic;
7. Complicatii posibile: tulburari neurovasculare si leziuni
cutanate.

14
 TRAUMATISMELE MEMBRULUI INFERIOR

1. Fractura de bazin se produce dupa coliziuni in accidente de

vehicul sau alte imprejurari in care forta de impact a agentului traumatic a
fost foarte mare. Din punct de vedere clinic se manifesta prin durere si
crepitatii la nivelul oaselor bazinului.
2. Luxatia traumatica a soldului este intalnita in doua variante
clinice. Luxatia posterioara poate fi recunoscuta dupa pozitia coapsei care
este in adductie si rotatie interna. In luxatiile anterioare coapsa este in
abductie si rotatie externa, sunt exceptionale la copil.
3. Fractura diafizara a femurului se produce in treimea medie a
osului prin traumatizare directa sau torsiune. Femurul nu face niciodata
fractura in “verde”.
4. Fractura distala a epifizei femurale se produce daca agentul
traumatic a surprins genunchiul in hiperextensie.
5. Entorsa genunchiului constituie cea mai frecventa leziune
traumatica a acestei regiuni. Genunchiul sta in semiflexie, iar extensia
este limitata la 20-30 grade.
6. Ruptura de menisc se refera de obicei la afectarea meniscului
medial, la varsta adolescentei. Apare atunci cand genunchiul fixat sufera
o miscare de rotire.
7. Corpul strain intraarticular manifestata prin tumefactie si edem
inflamator al articulatiei.
8. Luxatia rotulei este intalnita mai ales la fetite. Se produce fie
printr-o contractura puternica a muschiului cvadriceps, fie prin rotatia
interna a genunchiului. Se poate remarca edem si tumefactie.
9. Fractura rotulei se produce prin cadere brusca si violenta in
genunchi. Se remarca edem al genunchiului cu durere vie, hemoragie.

15
 10. Fractura tuberozitatii tibiale: tuberozitatea tibiala este perfect
osificata abia la varsta de 17-19 ani. Se inregistreaza clinic durere si edem
la nivelul tuberculului tibial. Este necesar diagnosticul diferential
radiologic cu osteocondrita tuberozitatii tibiale (boala Osgood -
Schlatter).
11. Fractura oaselor gambei - tibie si peroneu. Traumatizarea
directa a oaselor sau rasucirea gambei duce la fracturarea ambelor oase
sau numai a unuia dintre ele, traiectul de fractura fiind transversal “in
verde” sau in spirala. Relativ frecvent fractura evolueaza ca fractura
deschisa.
12. Entorsa gleznei este considerata cea mai frecventa leziune
traumatica a copilului. Entorsa poate avea gravitati diferite de la 1 la 3,
entorsa de gradul 3 corespunzand rupturii ligamentelor laterale.
13. Fractura maleolara a gleznei este cea mai frecventa fractura a
acestei regiuni si se produce prin inversiunea sau eversiunea exagerata a
piciorului. Diagnosticul se precizeaza prin examen radiologic.
14. Fractura de calcaneu apare daca subiectul cade de la inaltime si
se sprijina in calcaie, cu membrul inferior in extensie. Examenul clinic
remarca o ingrosare a calcaiului, edem, planta este largita iar echirnoza
plantara se intinde pana la baza degetelor.
15. Fractura de metatars apare in traumatismele care zdrobesc laba
piciorului. Clinic se remarca durere, tumefactie, si imposibilitatea
sprijinului pe planta.
16. Fractura falangelor piciorului apare in special atunci cand un
obiect greu cade pe piciorul aflat in repaus, zdrobindu-i degetele.

16
 CAP. 4. STUDIU DE CAZ

CAZUL I

NUME: A.T.
SEX: masculin
VARSTA: 9 ani
RELIGIA: ortodoxa
OCUPATIA: elev
ANAMNEZA
AHC: fara importanta
AP: fiziologice –
patologice - neaga
imunizari - conform baremului M.S.
CONDITII DE MEDIU: bune
CONDITII TOXICE: nefumator, nu consuma alcool, nu bea
cafea.
Copil in varsta de 9 ani sex masculin, domiciliat in Borsa, elev in
clasa a III-a A la Scoala nr.9, se prezinta in serviciul de urgenta a
Spitalului Borsa la data de 10.11.2005 impreuna cu parintii acestuia
pentru un traumatism forte coapsa dreapta, plagi escoriate la nivel facial,
plaga contuza dreapta.

ISTORICUL BOLII
Debutul este brusc prin accident rutier, copilul fiind lovit frontal de
catre un autobus. In serviciul de urgenta, serviciul consta in:
- toaleta plagilor faciale si sutura plagii frontale;
- imobilizare pe atela Cramer;
- V.T.A.

17
 Ingrijirile efectuate de catre cadrul mediu ajuta in continuare
medicul sa efectueze toaleta plagilor, transporta pacientul la serviciul
Radiologie unde i se efectueaza radiografia de femur si transferat la sectia
Ortopedie – Chirurgie unde i se administreaza analgezice: Algocalmin
1ml I.M. si i se pune extensie (tractiune) pe planul patului.
Supravegheaza eventuale probleme ale pacientului in extensie.

INVESTIGATII DE LABORATOR:
Ht= 40%, Hb = 13 gr %, L = 6300,A,P,Z- neg,
BG - neg, TS= 2’, TC= 6’40”

INGRIJIRI EFECTUATE
La internare, asistenta ajuta medicul sa efectueze toaleta plagilor.
Supravegheaza eventualele probleme ale pacientului sub extensie:
- intreruperea eficacitatii extensiei;
- aparitia leziunilor cutanate;
- aparitia tulburarilor de circulatie;
- supravegherea punctelor de sprijin, indeosebi fesele, osul sacru,
calcaiul;
- pozitia corecta a membrului inferior drept pus in extensie.
Asistenta medicala va aduce la cunostinta medicului aparitia
varsaturilor si/sau a durerilor de cap. La indicatia medicului am
administrat Ampicilina 4x500mg/zi iv., Metronidazol 3x40 ml i.v. in
perefuzie in scop profilactic. Dupa investigatiile radiologice diagnosticul
la internere este: Fractura in 1/3 medie de femur drept cu deplasare. Cu o
seara inainte de operatie i-am spus bolnavului sa nu manance, sa nu
consume lichide. Am pregatit fizic si psihic bolnavul pentru examinarile
de laborator. La indicatia medicului am pregatit fizic si psihic copilul
pentru operatie:

18
 - i-am spus copilului sa nu manance si sa nu bea nimic cu o seara
inaintea operatiei;
- igiena copilului trebuie sa fie riguroasa si avuta in vedere inca de
la internare;
- i-am facut toaleta pe regiuni;
- se prelungeste somnul fiziologic prin suprimarea durerii :
Algocalmin lml i.m.
- golirea vezicii urinare inainte de operatie;
- am pregatit psihic copilul.
Cu 30-60’ inainte de a intra in sala de operatie, bolnavului i s-a
administrat premedicatia: Atropina lml, Fentanyl lml, Droperidol 1ml
i.m..

INGRIJIRI POST-OPERATORII
Evolutia post anestezica fara accidente si incidente, functiile vitale
sunt stabile, scor Alchete 10, acuza dureri, se administreaza analgetic:
Algocalmin lml, Fenobarbital 1ml i.m.. Se administreaza Oxacilina
4x500mg/zi i.v.
Dupa aplicarea aparatului gipsat am urmarit:
- membrul cu atela sa nu fie acoperit 24h pentru ca atela sa se
usuce;
- soliditatea gipsului si marginile acestuia sa nu raneasca pacientul;
- coloratia extremitatilor unghiilor;
- sensibilitatea si motricitatea degetelor: racire, furnicaturi;
- instalarea in pat se face utilizand perne ajutatoare, saci cu nisip.

PROBLEMELE PACIENTULUI
- durerea,vulnerabilitatea;
- dificultatea in a se odihni;

19
- imobilitatea, postura inacdevata;
- alterarea integritatii tegumentelor;
- alimentatie inacdevata prin deficit;
- constipatia;
- incapacitatea de a se imbraca si dezbraca singur;
- limitarea posibilitatilor de recreere;
- cunostinte insuficiente.

NEVOl AFECTATE
- nevoia de a evita pericolele;
- nevoia de a dormi si a se odihni;
- nevoia de a se misca si a avea o buna postura;
- nevoia de a fi curat si ingrijit;
- nevoia de a bea si a manca;
- nevoia de a elimina;
- nevoia de a se imbraca si dezbraca;
- nevoia de a se recrea;
- nevoia de a invata.

20
 Plan de ingrijire
Problema Obiective Interventii Interventii autonome Evaluare
pacientului delegate

Durerea - Pacientul nu Se dministreaza - Evaluez caracteristicile Nu a mai

manifestata va mai avea analgezice: durerii: localizare, prezentat
prin dureri in Algocalmin intensitate, durata, dureri in curs
vulnerabilitate decurs de 24 0.1/2 i.m. 3x1/zi frecventa. Factorii care de 12h.
si datorata ore. Am efectuat cresc sau diminueaza Copilul este
fracturii Pacientul va tratament intensitatea; echilibrat
transversale beneficia de cu antibiotice - Recomand copilului sa fizic si
de femur un mediu de profilactic semnaleze aparitia psihic.
siguranta. cu Ampicilina durerii
Copilul sa fie 4x500 mg/zi + - Determin copilul sa
echilibrat Metronida sol. practice respiratie
fizic si psihic. 3x40 mliv.. abdominala 5-10’ dupa
postoperator administrarea medicatiei
Oxacilina analgezice;
4x500 mg/ zi. - Informez copilul in
termeni simpli asupra
evolutiei durerii;
Pentru diminuarea
durerii, ajut copilul sa-si
satisfaca anumite nevoi
si progresiv las copilul
sa le indeplineasca si
singur;
- Invat copilul zilnic
tehnici de relaxare. Am
favorizat adaptarea
copilului la noile conditii
de mediu prin crearea
unui mediu optim;
- Am asigurat legatura
copilului cu familia prin
vizite.

21
 Problema Obiective Interventii Interventii autonome Evaluare
pacientului delegate

Imobilitate - Copilul va Copilul a efectuat in fiecare Copilul are

cauzata de avea tonusul zi sub indrumarea mea tonus
extensia muscular si exercitii active ale muscular
membrelor superioare,
continua si de forta bun. Nu
pasive ale membrului
aparatul musculara prezinta
inferior stang. Am
gipsat, pastrate. escare,
mobilizat copilul de 2 ori/zi
manifestata Copilul isi va
in pozitie sezanda, i-am plaga
prin pozitie mentine tapotat spatele, am masat operatoare
inacdevata, integritatea regiunile predispuse
nu sa
piedici ale tegumentelor escarelor. Dupa aplicarea
infectat.
miscarii si a activitatii gipsului am urmarit ca
articulare. gipsul sa impiedice Copilul este
Copilul isi va miscarile zonei ce duce la echilibrat
redeplasarea fragmentelor psihic.
satisface
fracturate, am veriticat la
celelalte
1h starea vasculo-nervoasa
nevoi.
a membrului ranit, coloratia
Copilul sa fie
extremitatilor unghiilor,
echilibrat
sensibilitatea si motricitatea
psihic degetelor

Dificultate in Pacientul va Am administrat Discut cu copilul pentru a Copilul

a se odihni – beneficia de sedative: identifica cauzele doarme 11-
cauzata de somn Fenobarbital lml disconfortului, intocmesc 12h/noapte,
un program dc odihna
durere, pozitie corespunzator im. Inainte de se trezeste
corespunzator
cantitativ si culcare si am odihnit.
organismului. Favorizez
inacdevata, calitativ. urmarit efectul Beneficiaza
odihna pacientului prin
disconfort Pacientul va acestora asupra de
suprimarea surselor care ii
cauzat de beneficia de organismului. determina disconfortul: confort fizic
aparatul confort fizic pozitia adecvata, lenjeria sa si psihic
gipsat si si psihic. fie bine intinsa, asigur un
manifestata climat de liniste in salon.
prin insomnie. Urmaresc salonul zilnic
(ora 9-17-6) timp de 10 m.

22
 Problema Obiective Interventii Interventii autonome Evaluare
pacientului delegate

Alterarea Copilul nu va Am efectuat Am efectuat zilnic Nu are

integritatii avea escare. toaleta plagilor toaleta pe regiuni, am escare de
tegurnentelor, Copilul nu va cu Mercurocrom schimbat lenjeria de pat deculut.
manifestata contacta in fiecare zi. si de corp. Dupa Plagile
prin infectii Am luat masuri aplicarea extensiei la escariate s-
disconfort nazoconiale. de prevenire a piciorul drept am au vindecat,
cauzat de Copilul va fi infectiilor supravegheat eficacitatea la fel si
plagile echilibrat nazoconiale. extensiei si aparitia plaga
contuze si nutritional Am luat masuri leziunilor cutanate. Dupa suturata si
plaga pentru de prevenire a aplicarea aparatulul plaga
operatorie, favorizarea escarelor si gipsat am supravegheat operatorie.
imobilitate, cicatrizarii infectiilor ca imobilizarea gipsata Aparatul
durere. leziunilor pulmonare. sa fie corespunzatoare: gipsat nu a
cutanate si la sa se muleze pe zona lezat
nivel osos. anatomica respectiva, sa tegumentele.
Aparatul nu fie prea strans sau
gipsat si prea lejer aplicat,
extensia nu tegumentele sa fie
va leza protejate cu vata sau
tegumentele. tifon, marginile gipsului
sa nu lezeze
tegumentele.

EPICRIZA SI REZULTAT
- se externeaza in data de 25.11.2005, cu aparat gipsat pe care il mentine
6 saptamani dupa care revine la control;
- consult oftalmologic si neurologic.

23
 CAZUL II

NUME: B.F.
SEX: masculin
VARSTA: 14 ani
RELIGIA: ortodoxa
OCUPATIA: elev
ANAMNEZA
AHC: fara importanta
AP: fiziologice- al 2-lea copil, nascut la 9 luni
patologice - neaga
imunizari - conform baremului MS.
CONDITII DE MEDIU: satisfacatoare
CONDITII TOXICE: nefumator, nu consuma alcool, nu bea
cafea.
Copilul in varsta de 14 ani, ocupatia elev, domiciliat in orasul
Borsa str. Lalelelor nr.4.
MOTIVELE INVESTIGATIEI
Se prezinta in serviciul de urgenta Borsa in data de 28.03.2006
impreuna cu mama sa.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Fractura deschisa a ambelor
oase ale gambei stangi 1/3 inferioara cu deplasare din ax.
ISTORICUL BOLTI ACTUALE: Copilul fiind in padure, la
taierea unui copac, acesta prin rostogolire ii prinde gamba producandu-i
fractura deschisa in doua puncte pe fata anterioara a gambei.
EXAMENELE PARACLINICE
Fractura stanga in 1/3 inferioara cu deplasare de ax, i se fac
investigatii de laborator.
INVESTIGATII DE LABORATOR:

24
Ht = 40%, Hgb = 13 gr %,
L = 6300mm, A,P,Z- neg,
UBG - neg, TS = 2’,
TC = 6’50”,VSH = 38-62-82-96/mm
Dupa stabilirea diagnosticului la internare se transporta la sectia
Ortopedie.
INGRIJIRI EFECTUATE
Dupa ce s-a efectuat internarea copilului, asistenta din ambulanta
impreuna cu medicul de garda au efectuat toaleta primara a plagilor de pe
fata anterioara a gambei stangi. Se efectueaza sutura plagilor si profilaxia
tetanosului - ifi ATPA i.rn. in muschiul deltoid. Este condus la serviciul
de radiologie pentru efectuarea unei radiografii si la sala de gips unde s-a
facut imobilizarea pe atela gipsata. A fost condus pe sectie, urmand
tratarea ortopedica si se incepe tratamentul cu antibiotice: Oxacilina 500
mg fi. Ill/zi, Gentamicina 8Orng.fi Il/zi, Metronidazol tb.III/zi timp de 5
zile. Seara se administreaza un supozitor cu Algocalmin.

INGRIJIRI PREOPERATORII
- la indicatia medicului, am pregatit fizic si psihic copilul pentru
operatie:
- i-am spus copilului sa nu manance si sa nu bea nimic in seara
precedenta reducerii ortopedice a fracturii;
- igiena este asigurata de mama sa;
Cu 30-60’ inainte de reducerea fracturii se administreaza premedicatia:
1/2 fi Atropina, 1,5 ml Fentanyl, 1,5 ml Droperidol. In anestezie
generala, pe masa ortopedica se reduce ortopedic fractura. Se face
radiografia care arata o buna axare a capetelor osoase. Se face imobilizare
gipsata.

25
 EVOLUTIA POSTANESTEZICA
- trezire fara accidente si incidente;
- tegumente si mucoase usor cianotice, se administreaza O2 pe masca si
analgetic: Algocalmin fi.1/2 + Fenobarbital fi. 1/2. In urmatoarele zile,
starea generala este buna, copilul este afebril, plaga este curata.

PROBLEMELE PACIENTULUI
- durerea, vulnerabilitatea;
- dificultatea in a se odihni;
- postura inacdevata, miscari limitate datorate aparatului gipsat;
- alterarea integritatii tegumentului;
- incapacitatea de a se imbraca si dezbraca singur;
- lipsa cunostintelor;

NEVOI AFECTATE
- nevoia de a evita pericolele;
- nevoia de a dormi si a se odihni;
- nevoia de a se misca si a avea o buna postura;
- nevoia de a fi curat si ingrijit;
- nevoia de a se imbraca si dezbraca;
- nevoia de a invata;

26
 PLAN DE INGRIJIRE

Problema Obiective Interventii Interventii autonome Evaluare

pacientului delegate

Durerea - cauzata Copilulul nu va Se administreaza Evaluez caracteristicile Nu a mai

de fractura mai avea dureri analgezice: durerii: localizare, prezentat
intensitate, durata,
deschisa a ambelor in decurs de 24 Paracetamol dureri in curs
frecventa, factorii care ii
oase ale gambei ore. supozitoare si de 12h.
cresc sau ii diminueaza
stangi si Copilulul sa Algocalmin fi.I. Copilul este
intensitatea. Recomand
manifestata prin beneficieze de un Am efectuat echilibrat fizic
copilului sa semnaleze
vulnerabilitate, mediu de tratament cu aparitia durerii si psihic.
iritabilitate, siguranta fara antibiotice: (intarzierea face grea
anxietate accidente si Oxacilina reducerea acesteia).
incidente. 500mg. fi III /zi Pentru diminuarea durerii

Copilul sa fie Gentamicina 80 ajut copilul in activitatea

zilnica:
echilibrat fizic si mg. fi II/zi
alimentatie, igiena,
psihic. Metronidazol
mobilizare. Discut cu
tb.III/zi
copilul despre starea lui.
Am ajutat si suplinit
copilul in satisfacerea
nevoilor organismului.
Am creat un mediu optim
pentru ca copilul sa-si
poata exprima emotiile,
nevoile

Dificultate in a se Copilul va Am administrat Am observat si notat Copilul

odihni - datorita beneficia de sedative: calitatea si orarul doarme 10h /
somnului. Am intocmit
disconfortului si somn Romergan sirop noapte, si 2-
un program de odihna
durerii, corespunzator 2 lingurite 3h / zi.
corespunzator
manifestata prin calitativ si inainte de Beneficiaza de
organismului. Favorizez
instabilitate, cantitativ. culcare si am confort fizic si
odihna pacientului prin
anxietate Copilul se va observat efectul suprimarea surselor care psihic. Copilul
acomoda cu acestora asupra ii determina disconfortul s-a acomodat
aparatul gipsat in organismului si iritabilitatea: sa aiba o cu atela
48h. pozitie comoda, lenjeria gipsata.
de pat sa fie bine intinsa,
asigur un climat de liniste
in salon, propice

Problema Obiective Interventii Interventii autonome Evaluare

27
 pacientului delegate

Limitarea Copilul va avea Am supravegheat Copilul si-a

miscarilor - tonusul muscular copilul dupa aplicarea pastrat bine
datorita si forta aparatului gipsat. tonusul
imobilizarii musculara Am planificat un muscular si
membrului inferior pastrate si program de exercitii activitatea
stang manifestata activitate fizice. articulara. A
prin postura articulara Am efectuat un masaj invatat sa se
inacdevata, piedici integra. al spatelui si deseurce
ale miscarii, Copilul va invata membrelor. singur.
durere sa-si satisfaca Am ajutat copilul la
celelalte nevoi deplasare i-am explicat
fara ajutor. ca imobilitatea
piciorului este
trecatoare

EPICRIZA SI REZULTAT
- se externeaza in data de 12.04.2006 cu aparat gipsat, cu
recomandarea de a nu calca pe picior si revine la control peste 1 luna.

28
 CAZUL III

NUME: C.V.
SEX: masculin
VARSTA: 16 ani
RELIGIA: ortodoxa
OCUPATIA: elev
ANAMNEZA
AHC: fara importanta pentru boala actuala
AP: fiziologicepatologice
- fractura femur pe os patologic, displazie fibroasa, chist osos
- imunizari - conform baremului M.S.
CONDITII DE MEDIU: bune
CONDITII TOXICE: nefumator, nu consuma alcool, nu bea
cafea.
Copilul in varsta de 16 ani domiciliat in Viseu de Sus, ocupatia
elev, se prezinta in data de 26.04.2006 la Policlinica Chirurgie acuzand
dureri la piciorul stang.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Fractura a femurului stang in
1/3 medie pe os patologic vicios consolidata (Displazie fibroasa).
ISTORICUL BOLlI ACTUALE: Suferinta actuala a debutat
brusc, prin durere intensa la nivelul fetei antero-laterale in 1/3 superioara
a coapsei stangi, permanenta. De cca. 2 luni apare tumefactie si impotenta
functionala a coapsei stangi. Se interneaza in Clinica de Ortopedie de
unde este trimis la Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de displazie
fibroasa a femurului stang, chist osoase.

29
 INVESTIGATII DE LABORATOR:
Ht=40% Ty2 Hgb13.2gr% TGP4 L=8lOOmm TG02 A,P,Z - neg
Glicemie 70 UBG - neg URFEINSER = 33mg VSH= 22-40-52-60/mm
TS= 2’ TC = 6’50”.

INGRIJIRI EFECTUATE
Dupa ce s-a efectuat internarea copilului, asistenta din ambulanta a
transportat copilul la serviciul de radiologie, apoi pe sectie unde a fost
preluat de asistenta de sectie. L-am instalat in pat si i-am administrat un
analgetic: Algocalmin 1fi. i.m. Seara, la culcare, i-am administrat 1 fi.
Algocalmin+ 1 ft. Fenobarbital. Am facut pregatirea fizica si psihica a
copilul pentru examinarile de laborator si pentru interventia chirurgicala
si i-am explicat importanta lor.
Cu 30-60’ inainte de a intra in sala de operatie, i-am administrat
premedicatia: 1,5 ml Fentanyl, 1,5 ml Droperidol.

INTERVENTIA CHIRURGICALA
Reducere sangeranda. Osteosinteza cu placa si suruburi prin incizie
longitudinala pe fata antero-laterala a coapsei stangi in 1/3 medie. Se
diseca planurile. Se patrunde in focarul de fractura, se indeparteaza
calusul. Dupa controlul capetelor osoase se face reducerea sangeranda si
osteosinteza cu placa si suruburi. Se verifica hemostaza si se refac
planurile. Imobilizarea in aparat gipsat pelvi maleolar.

EVOLUTIA POSTOPERATORIE
Somn postnarcotic linistit. Respiratii ample, spontane, tegumente si
mucoase normal colorate. La trezire primeste calmant: 1 fi. Algocalmin, 1
fi. Fenobarbital. Tratament cu antibiotice: ig Mandol II III, SJlox 500mg
cops III, Algocalmin tb III.

30
 PROBLEMELE PACIENTULUI
- durerea, iritabilitate, anxietate;
- dificultatea in a se odihni, incomoditate;
- alterarea integritatii tegumentelor. Imposibilitatea de a-si efectua
singur toaleta zilnica;
- incapacitate partiala de a se imbraca si dezbraca;
- postura inacdevata, limitarea miscarilor;

NEVOl AFECTATE
- nevoia de a evita pericolele;
- nevoia de a dormi si a se odihni;
- nevoia de a fi curat si ingrijit;
- nevoia de a se misca ;
- nevoia de a se imbraca si dezbraca.

31
 Plan de ingijire
Problema Obiective Interventii Interventii autonome Evaluare
pacientului delegate

Durerea - cauzata Copilulul nu va Se Evaluez caracteristicile Nu a mai

de fractura de mai avea dureri in administreaza durerii: localizare, prezentat
intensitate, durata,
femur stang in 1/3 decurs de 12 ore. analgetice: dureri in curs
frecventa, factorii care ii
medic pe os Copilulul sa Algocalmin fi.I de 12h
cresc sau ii diminueaza
patologic beneficieze de un i.m. 2x1 ti/zi. Copilul este
intensitatea.
manifestata prin mediu de siguranta Am efectuat echilibrat fizic
Recomand copilului sa
stres, fara accidente si tratament cu semnaleze aparitia durerii. si psihic.
vulnerahilitate, incidente. antibiotice : Informez copilul in
anxietate Pacientul sa 5 zile - lgr termeni simpli asupra
beneficieze de Mandol fi 3/zi evolutiei durerii.

siguranta 14-22-6 Invat copilul tehnici de

relaxare. Am asigurat
psihologica pentru - Siflox 500mg
copilului o pozitie
inlaturarea starii caps 2/zi
antalgica si un mediu
de anxietate, a 18-6
adecvat pentru a evita
stresului. Copilul Oxacilina pericolele prin
sa fie echilibrat 250mg. caps 8 accidentare. Am favorizat
fizic si psihic. adaptarea copilului la
noile conditii de mediu.
Am ajutat copilul sa-si
recunoasca anxietatea.
Am asigurat legatura
copilului cu familia prin
vizite frecvente

Dificultate in a se Copilul va Am administrat Am observat si notat Copilul

odihni - cauzata beneficia de somn sedative: calitatea si orarul doarme 10-
somnului. Am intocmit un
de durerea corespunzator Fenobarbital f I 11h / noapte,
program de odihna
provocata de calitativ si inainte de sise trezeste
corespunzator
fractura si cantitativ. culcare si am odihnit.
organismului.
imobilizarea Pacientul va observat efectul Beneficiaza de
Favorizez odihna
gipsata, beneficia de acestora asupra pacientului prin confort fizic si
manifestata prin confort fizic si organismului. suprimarea surselor care ii psihic.
iritabilitate si psihic. determina disconfortul :
oboseala sa aiba o pozitie

32
 Problema Obiective Interventii Interventii autonome Evaluare
pacientului delegate

Comoda. Lenjeria de
pat sa fie bine intinsa,
asigur un climat de
liniste in salon, propice
somnului. Am invatat
copilul sa practice
tehnici de relaxare. Am
aerisit salonul zilnic
10min(ora 9-17-6) i-am
oferit copilului o cana
de lapte indulcit cu
miere de albine inainte
de culcare

Am ajutat
Alterarea Prevenirea Am ajutat zilnic sa-si Aparatul
medicul sa
integritatii infectiilor faca toaleta pe regiuni. gipsat nu a
verifice si sa
tegumentelor- nozocomiale. I-am schimbat lenjeria. lezat
panseze plaga in
cauzata de plaga Pacientul va fi Dupa aplicarea tegumentele
fiecare zi. Am
la nivelul coapsei echilibrat aparatului gipsat am din jur iar
luat masuri de
stangi in 1/3 emotional pentru a supravegheat ca plaga
prevenire a
medic pe fata favoriza imobilizarea gipsata sa operatorie este
infectiilor
antero- laterala cicatrizarea fie corespunzatoare. curata.
nozocomiale.
cauzata de leziunii cutanate si Instruiesc pacientul sa Pacientul are o
Am administrat
interventia la nivel osos. pastreze gipsul integru. stare de bine
antibiotice.
chirurgicala, Pacientul va avea Incurajez in fizic si psihic
disconfort datorat o stare de bine permanenta pacientul si
faptului ca nu-si fizic si psihic. il pun in legatura cu alti
poate efectua Aparatul gipsat nu pacienti cu aceiasi
singur toaleta va leza tegumentul suferinta
datorita
imobilizarii
gipsate

33
 EPICRIZA SI REZULTAT
- se externeaza cu aparat gipsat pe care il mentine 8 saptamani,
continua tratamentul cu antibiotice: Oxacilina 250mg caps VIII/zi si
revine la control si la scoaterea firelor peste 14 zile

34
 CAP.5. CONCLUZII

Unele fracturi se intalnesc cu oarecare frecventa la anumite varste.

Asfel la nou nascut sunt frecvente fracturile obstreticale de clavicula,
humerus, femur; in a2-a copilarie sunt mai frecvente fracturile de
antebrat, cot, coapsa, gamba. La copii intre 7-15 ani se intalnesc
dezlipirile (decolari epifizare). Fracturile membrelor reprezinta
aprozimativ 75% din totalul fracturilor. La copii fracturile se intalnesc
mai frecvent in anumite perioade ale anului: primavara, toamna si iarna.
In ceea ce priveste scaderea incidentei fracturilor, singura
modalitatea de a preveni aparitia lor este educatia sanitara sustinuta a
populatiei atat in ce priveste modul de viata in general cat si in ce priveste
tratarea corecta si respectarea recomandarilor medicale in cazul oricarei
boli.
In ceea ce priveste ingrijirea bolnavilor in spital, asistenta medicala
are un rol deosebit. Daca medicului ii revine sarcina de a trasa obiectivele
si problematica tratamentului, asistenta medicala va fi aceea care find in
permanent in contact cu pacientul va asigura indeplinirea acestor
obiective cat si usurarea suferintelor bolnavului, asfel incat la sfarsitul
tratamentului vindecarea bolnavului sa fie un scop atins in totalitate.
Ratiunea meseriei noastre o reprezinta ingrijirea omului sanatos si
bolnav, ingrijire in care primeaza profesionalismul, munca in echipa, o
mereu actuala dorinta de cunoastere si perfectionare si de a folosi tot ceea
ce inteligenta umana creaza si valorifica pentru apararea vietii.
Pentru cei angajati in nursing sunt necesare 5 mari calitati:
Compasiunea reprezinta reactia umana care face sa fie inteleasa suferinta
altora, sa fie simtite necazunile, lipsurile si nefericirea oamenilor. Sa ne
gandim aici ca unui bolnav caruia nu-i mai poti atribui cunostintele tale
medicale, sigur il poti alina sufleteste si in acest fel simti ca totusi ai

35
contribuit cu ceva, si de ce sa nu recunoastem, cuvantul inseamna foarte
mult, inseamna totul. A doua calitate o constituie Competenta manifestata
prin talent, energie, experienta, solicitudine, toate acestea nefiind straine
nursingului si strans legate de competenta se afla Siguranta. O calitate
care nu este un instinct dat odata pentru totdeauna si care se invata, si
care se educa, se modeleaza si se rafineaza este Constiinta. Ea este de fapt
sensul moral a ceea ce este bine si rau, conduita profesionala si personala.
Ea, constiinta este cea care dicteaza de a face sau nu, a zice sau nu, a
actiona sau nu actiona. A 5-a calitate dar nu cea din urma pe care trebuie
s-o aiba cei implicati in nursing este angajamentul, care normal ar trebui
sa fie clar si voluntar.
Sunt multe de spus despre nursa, despre rolurile si obligatiile ei, ea
trebuie sa fie de fapt in conceptul Virginiei Henderson: “Constiinta celui
de fara constiinta, sprijinul celui caruia i-a fost amputat un membru, ochii
aceluia care nu mai poate sa vada, vocea aceluia care nu mai poate sa
vorbeasca, pofta de viata a celui care a vrut sa se sinucida”.

36
 BIBLIOGRAFIE

1. ION ANCA - “Urgente in pediatric”, Editura Medicala 1996

2. FILON MARIA - “Indreptar de pedriatrie pentru cadre mcdii”
3. C. MOZES - “Tehnica ingririi bolnavului”
4. LUCRETIA TITIRCA - “Urgente medico-chirurgicale”
5. - “Chirurgie viscerala, urologie Si ortopediepedriatica”, Editura
Stiintifica, 1996.
6. LUCRETIA TITIRCA - “Ghid de nursing “ cu tehnici de evaluare si
ingrijiri corespunzatoare nevoilor.
7. LUCRETIA TITIRCA - “Tehnici speciale acordate bolnavilor de
catre asistentii medicali”

37