SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul sau aparatul respirator este alcatuit din totalitatea organele care asigura
schimburile gazelor respiratorii (Co2, O2) intre organism si aerul atmosferic.
Respiratia este actul fiziologic prin care are loc inspiratia si expiratia gazelor respiratorii
(ventilatia pl), transferul si transportul acestora in sange si la tesuturi.
Aparatul respirator
este alcatuit din:
1. Caile respiratorii
-cavitatile nazale
-faringe
-Laringe
-traheea
-bronhiile
2. Plămânii, unde are loc respiraţia pl.
CAILE RESPIRATORII
Cavitatea nazala
Reprezinta primul segment, se afla in centrul fetei deasupra cavitatii bucalede care este
despartitaprin palatal dur si moale.
ANT este acoperita de piramida nazala si comunica cu exteriorul prin 2 orificii , narinele.
POST comunica cu cavitatea faringiana printr-un orificiu numit coana.
MEDIAL Un sept median numit septul nazal separa aproape simetric cele 2 cavitati nazale (fose
nazale)
Septul nazal prezinta o parte osoasa si o parte cartilaginoasa. Peretii sunt ososi, iar lateralse insera 3
cornete nazale dispuse etajat(suprapuse) si alungite antero-post (superior mijlociu, inferior). Ele sunt
fixate de peretele lateral numai prin marginea lor superioara astfel intre cornete si peretele lat se
delimiteaza spatii numite meaturi nazale (sup, mij, inf). La acest nivel se deschid sinusurile paranazale
(frontal, maxilar, sfenoidal).

Cavităţile nazale sunt căptuşite de o mucoasă foarte bogat vascularizată şi împărţite în două regiuni:

1
-regiunea din treimea superioară, este acoperita de mucoasa olfactivă, cu rol in perceptia stimulilor
olfactivi
-regiunea din partea inferioară, este acoperita de mucoasa respiratorie (epiteliu pseudostratificat cu
celule cilindrice ciliate) care are rolul de a filtra aerul, de a-l purifica, incalzii si umidifica.
Mucoasa este alcatuita histologic din epiteliul stratificat ciliat, glande sebo- mucoase si este
bogat vascularizata.
Faringele
Pasaj comun aero-digestiv, locul de incrucisare a caii respiratorii cu cea digestiva, deoarece laringele
comunica cu partea ant a faringelui, iar esofagul continua posterior cavitatea faringiana.
- este un tub muscular captusit de epiteliu stratificat, are forma de palnie situat inaintea
coloanei cervicale si inapoia foselor nazale si a cavitatii bucale.
Se insera pe baza craniului.( In sus se intinde pana la baza craniului si in jos se continua cu
esofagul.)
Are 3 parti : -parte nazala, Parte bucala , Parte laringiana

Partea nazala Sau nazofaringele, epifaringele se intinde de la baza craniului (baza farigelui) pana la
palatal moale, se afla in continuarea cavitatii nazale.
Partea bucala sau bucofaringele, orofaringele se intinde de la palatal moale C1-C3 pana la un plan
care trece prin osul hioid. Comunica cu cavitatea bucala.
Partea laringiana , laringofaringele sau hipofaringele se intinde intre osul hioid si un plan ce trece
prin marginea inf. a cartilajului cricoid (C4-C6)
Comunica cu laringele, este locul de incrucisare a caii digestive cu cea respitatorie.( Aşezat
posterior de epiglotă, reprezintă o cale de pasaj comună pentru aer şi alimente).
Functia respiratorie in deglutitie este suprimata prin obturarea temporara a cailor respiratorii, inspre
cavitatile nazale prin ridicarea palatului moale, inspre laringe prin coborarea epiglotei laringiene.
Este căptuşit de un epiteliu scuamos stratificat.
Laringele
Situat in regiunea antero mediana a gatului raspunde ultimelor 4 vertebre cervicale.

2
Situat sub osul hioid cu care este solidar. Se continua cu traheea. Este situat inaintea portiunii
laringiene a faringelui in care proemina.Este calea respiratorie si totodata are rol ca organ al fonatiei.
In structura sa se intalnesc: scheletul cartilaginos format din 11 cartilaje, 3 neperechi( tiroid, epiglotic
si cricoidul) si 8 sunt perechi (aritenoide, corniculate, cuneiforme, sesamoide) aparatul ligamentar,
articulatii, mb fibroelastica muschii laringelui, vase si nervi.
Peretele laringian este captusit cu mucoasa epiteliala stratificata.
Extremitatea lui inf. se îngustează treptat (strâmtoarea cricoidiană a esofagului incipient), la acest
nivel se opresc corpii străini, înainte de a pătrunde în esofag şi tot aici se produc şi stenozele prin
substanţe corozive.
Cartilajul tiroid-format din 2 lame dreptunghiulare(dreapta, stanga) care se unesc anterior
siformeaza proemineta laringelui (marul lui Adam) descriind un unghi diedru de 80-90 grade deschis
post.

Cartilajul cricoid are forma de inel prezinta un arc in partea ant si o lama in partea post. Sub el incepe
traheea. Deasupra lui se gasesc cartilajele aritenoide.
Cartilajele aritenoide in numarde 2 se gasesc pe marginea sup a lamei cartilajului cricoid. Au forma
piramidala cu varful indreptat in sus.

Cartilajul epiglotic este nepereche, are forma ovalara prelungit antero-inf printr-un pedicul care se
fixeaza in unghiul cartilajului tiroid.

3
Cavitatea laringelui dispune de 2 repliuri, corzi vocale care sunt intinse antero- posterior între
unghiul diedru al cartilajului tiroid şi cartilajulele aritenoide. Ele sunt constituite din ligamentul vocal
şi muşchiul vocal invelite in tunica mucoasa. Au rol primordial în emiterea sunetului.
Cele 2 corzi delimiteaza un spatiu numit glota sau fanta glotica.
Corzile vocale acţionează ca un sfincter, închizând şi deschizând fanta glotică în funcţie de diferite
situaţii.
În timpul inspiraţiei profunde, plicile vocale sunt în abducţie maximă iar fanta glotică este larg
deschisă şi permite pătrunderea aerului.
În timpul fonaţiei plicile vocale se ating, fanta glotică devine astfel o fisură lineară.
Despicătura glotică se închide la fiecare deglutiţie (închidere de precauţie).

Traheea
Este un conduct fibrocartilaginos, aflat in continuarea laringelui de la C6 până la T4 unde se divide in
cele 2 bronhii principale.
Se afla in partea ant a gatului si superioara a mediastinului (mediastinul este regiunea mediana
intrepleuropulmonara a cavitatii toracice).
In mediastin se bifurca in 2 bronhii principale pulmonare, pentru plamanul drept si stang.
Este alc. din 18-20 arcuri cartilaginoase elastice, în formă de potcoavă, incomplete în partea lor
posterioară unde se unsec prin intermediul unei mb. fibroase, care permite dilatarea esofagului si
inaintarea bolului alimantar in timpul deglutitiei).
Ultimul cartilaj se numeste carina traheala.
Lumenul este tapatat de epiteliu cilindric ciliat.

4
Bronhiile
Fac parte din caile respiratorii intrapulmonare, ramificatiile acestora conferind forma unui arbore,
arborele bronhic.Bronhiile principale patrund in pl. si se ramifica realizand arborele bronhic. acl
din:bronhiile principale bronhiile lobarebronhii segmentarebronhiole destinate lobulilor
ronhiile au pereti cartilaginosi insa bronhiolele nu mai contin cartilaj acesta fiind inlocuit cu tes
muscular neted captusit de epiteliu cilindric ciliat.

Plamanii se afla in cavitatea toracica, au forma conica. Varful priveste spre baza gatului, iar baza
(fata inferioara) se muleaza pe diafragmPrezinta 3 fete:
-fata inf se muleaza pe diafragm
-fata mediala priveste spre mediastin
-fata costala (laterala) vine in contact cu peretele costal al toracelui.
Fata mediastinala contine hilul pulmonar prin care patrunde pediculul pulmonar, format din:
-vasele pulmonare ( artera pl, vv. Pulm)
-bronhia principala
-fibre nervoase
-cai, nodului limfatici
Fiecare pl este divizat printr-o fisura oblica intr-un lob sup si un lob inf. La plamanul drept din
portiunea mijlocie a fisurii oblice se desprinde fisura orizontala care sectioneaza orizontal lobul sup si
da nastere lobului mij. Astfel plamanul stg are 2 lobi (sup si inf), iar plamanul drept are 3 lobi (sup,
mijlociu si inferior).Fiecare lob pulmonar este impartit in mai multe segmente astfel incat la fiecare
plaman se intalnesc 10 segmante.

5
Pe fata mediala apar:
-amprente asimetrice date de organele vecine arcul aortei si aorta descendenta la plstg., v cava sup
si v azygos la pl dr
-amprente simetrice date de artera subclavia, depresiuni prehilae date de inima, cea stg fiind mai
adanca.
Bronhiile principale patrund in pl. Si se ramifica in bronhiile lobare destinate lobilor pulmonari.
(bronhia dr da 3 bronhii lobare, bronhia stg da 2bronhii lobare ).Pe teritoriul lobului corespunzător
bronhiile lobare se divid în continuare în bronhii segmentare destinate segmentelor
bronhopulmonare (10 pt fiecare pl)Bronhiile segmentare se divid înbronhiole destinate lobulilor
pulmonari(unitatii anatomo- functionale ale pl., care au forma piramidala de 1cm si impreuna
formeaza parenchimul pl.)
În interiorul lobulilor bronhiolele lobulare se împart în bronhiole respiratorii care se divid în
2-3 canale alveolare ce se termină în săculeţii alveolari formate din îngrămădiri de alveole
asemănătoare cu boabele unui ciorchine de strugure inconjurati de reteaua capilara a vaselor
pulmonare. Bronhia resp. impreuna cu ramificaţiile ei alcătuiesc acinii pulmonari, totalitatea acestora
formând parenchimul plămânului., alcatuind impreuna cu alveolele complexul alveolo-capilar.

Bronhia lobulara este insotita de o ramura intralobulara a arterei pulmonare. Ea se ramifica

impreuna cu bronhiola si formeaza reteua de capilare perialveolare, alcatuind impreuna cu alveolele,
complexul alveolo-capilar.Bronhiile au pereti cartilaginosi insa bronhiolele nu mai contin Cartilaj
acesta fiind inlocuit cu tes muscular neted captusit de epiteliu cilindric ciliat.
Peretele alveolar impreuna cu peretele capilar formeaza membrana respiratorie, bariera
hemoaeriana alveolara, prin care au loc schimburiele de gaze dintre alveolele pulmonare si sange.

6
Reducerea suprafeţei de schimb sau alterarea membranei alvolo-capilare în cursul unor afecţiuni
pulmonare îngreunează semnificativ difuziunea gazelor respiratorii.In aerul alveolar presiunea O2
este mult mai mare (100 mmHg) decât in sângele venos capilar (40 mmHg), deci O2 va trece din aerul
alveolar in sânge până se echilibreaza cu O2 din aerul alveolar. CO2 va urma un drum invers, trecând
din sângele venos, unde se găseşte la o presiune de 47 mmHg, in aerul alveolar, unde presiunea sa
parţială este de 40 mmHg.

Fiecare plaman este acoperit de o seroasa numita pleura formata din 2 foite:
-foita viscerala acopera suprafata externa a plamanului
-foita parietala care tapeteaza peretele interior al toracelui
Cele 2 foite se contiunua una cu cealalta la nivelul hilulul pl.
Pleura
Intre cele 2 foite exista un spatiu virtual, impropriu numit cavitate pleurală, care contine o pelicula
fina de lichid cu rol lubrefiant facilitand miscarile plamanilor in respiratie.
Spatiul virtual devine spaţiu real când între cele două foiţe se adună o mare cantitate de lichid
patologic (pleurezie) sau pătrunde aer (pneumotorax – comprimă plămânul şi îi reduce posibilitatea
de a se destinde). Sinusurile pleurale sunt spatii complementare pentru receptionarea pl fara sa fie
complet umplute., cel mai important este sinusul costodiafragmatic situat intre diafragm si peretele
toracic se extinde sub forma de semicerc de-a lungul bazei pl. Este pct cel mai decliv al cavitatii
pleurale fiind liber in mod normal si umplut cu lichide in caz patologic.

Surfactantul
Alveolele sunt mentinute deschise, colabarea lor( datorita fortelor de tensiune de suprafata a
lichidului din alvelole) este impiedicata de secretia unei substante lipoproteice numita surfactant,
produs al unlor celule din peretele alveolar.
Substanta lipoproteica situata pe suparafata alveolelor si are rolul de a impiedica colabarea pl si
supradistensia lor.
Bronhiolele contin tes muscular neted diametrul lumenului lor poate fi controlat prin actiunea SNV.

7
Functionalitatea lobulului pulmonar este dependenta de dinamica bronhiolelor lobulare, acestea
avand perete muscular de tip sfincterian, inevrvat de fibre nervoase vegetative pot controla fluxul
aerian prin actiune bronho-dilatatoare sau bronho-constrictoare.
Bronhodilatatie produc:- simaticul(beta2)
-noradrenalina adrenalina NA-A
-agonisti beta2
-anticolinergice atropina, teofilina
-medicamente antiasmatica
-Bronhoconstrictie
-parasimpaticul
-histamina
-prostaglandinele