Sunteți pe pagina 1din 4

Capitolul I.

Notiuni de anatomie ale nasului

Nasul reprezinta segmentul initial al aparatului respirator, cu rol în respiratie si fonatie.


Nasul este constituit din piramida nazala si fosele nazale, la care sunt asociate sinusurile
paranazale.

Piramida nazala, dupa cum arata si numele, are forma de piramida triunghiulara cu trei
fete, trei margini si un vârf.
Marginea anterioara a nasului, în mod normal este dreapta, prezentând un unghi
anterior de 30° cu verticala corpului (nasului ideal). Dosul nasului poate avea însa diferite forme
de la individ la individ sau la diferite rase.
Baza piramidei nazale este reprezentata de cele doua narine, separate între ele de
marginea inferioara a septului nazal si columela. Piramida nazala are o structura osoasa,
superior, si fibrocartilaginoasa, inferior.
Structura osoasa este reprezentata de oasele proprii nazale, apofiza nazala a frontalului
si apofizele ascendente ale osului maxilar.
Scheletul cartilaginos este reprezentat de cartilajele aripii nasului (cartilajele alare),
accesorii si cartilajele laterale sau triunghiulare. Piramida nazala este acoperita de tegument,
acesta este aderent în portiunea inferioara fibrocartilaginoasa si mobil în portiunea superioara
osoasa. La nivelul narinelor exista si un muschi fin pielos, cu rol dilatator sau constrictor.

Fosele nazale
Sunt doua cavitati simetrice, cu directie anteroposterioara, despartite de septul nazal si
care comunica anterior cu exteriorul, prin narine, iar posterior cu rinofaringele, prin orificiile
coanale.
Portiunea anterioara din fosele nazale este reprezentata de vestibulul nazal, delimitat de
cartilajul aripii nasului si septul nazal.
Fosele nazale propriu-zise prezinta câte 4 pereti:
– Peretele intern este comun, fiind reprezentat de septul nazal.
Septul nazal prezinta, posterior, o structura osoasa (lama perpendiculara a etmoidului si
vomerul), iar anterior, o structura cartilaginoasa (cartilajul patrat).
– Peretele extern este format din apofiza ascendenta a osului maxilar, osul lacrimal si
etmoid. Pe peretele extern se gasesc cele trei cornete (inferior, mijlociu si superior). Sub cornete
se gasesc cele trei meate în care se deschid canalul lacrimo-nazal (meatul inferior), sinusul
maxilar si celulele etmoidale anterioare (meatul mijlociu) si celulele etmoidale posterioare si
sinusul sfenoid în meatul superior.
– Peretele inferior separa fosele nazale de cavitatea bucala si este format de bolta
palatina (apofiza orizontala a maxilarului).
– Peretele superior separa fosele nazale de baza craniului si este format de oasele
proprii nazale, lama ciuruita a etmoidului si, posterior, din peretele antero-inferior al
sfenoidului.
Sinusurile maxilare

Se gasesc în osul maxilar si se deschid prin meatul mijlociu în fosele nazale, având o
capacitate medie de 10–12 cm3. Sinusul maxilar are forma de piramida, baza piramidei
corespunzând peretelui extern al fosei nazale. Peretele anterior corespunde fosei canine,
peretele posterior fosei pterigomaxilare, iar peretele superior separa sinusul maxilar de orbita.
Sinusul maxilar este în raport cu premolarii si primii doi molari superiori.

Sinusurile frontale

Sunt doua cavitati continute în grosimea osului frontal, având dimensiuni variabile de
la individ la individ. Sinusul frontal prezinta mai multi pereti anterior, postero-superior, inferior
(orbitonazal) si intern (septul intersinusal). Capacitatea sinusului este de cca 5–6 cm3. Sinusul
frontal se dreneaza în fosa nazala prin canalul fronto-nazal, care se deschide în meatul mijlociu.
Canalul fronto-nazal are o lungime de aproximativ 1,5 cm, este îngust si sinuos.

Labirintul etmoidal

Este format din doua mase laterale cu structura pneumatica (7–8 celule separate între
ele de septuri foarte subtiri). Cele doua mase laterale sunt unite între ele prin lama ciuruita a
etmoidului, prin care patrund terminatiile nervului olfactiv în fosele nazale. În raport cu insertia
cornetului mijlociu pe fata interna a masei laterale, celulele etmoidale sunt împartite în doua
grupe: un grup antero-inferior, a carui celule se deschid în meatul mijlociu, si un grup postero-
superior care se deschide în meatul superior. Prin fata externa (lamina papiracee), labirin tul are
raporturi intime cu continutul orbitei.

Mucoasa foselor nazale

Mucoasa foselor nazale captuseste peretii foselor nazale si prin orificiile de drenaj
patrunde în sinusurile paranazale pe care le tapeteaza. Posterior, se continua cu mucoasa
faringelui si a trompelor lui Eustachio.
Fiziologic, fosele nazale sunt împartite în doua etaje, inferior/respirator si superior/olfactiv.
În portiunea respiratorie, mucoasa prezinta un epiteliu ciliat pluristratificat. În corion
se gasesc vasele, nervii si glandele mucoasei nazale. În structura mucoasei se mai gasesc celule
caliciforme care secreta mucus, sub care se afla un strat seros fluid.
Etajul olfactiv, localizat superior, este tapetat de o mucoasa subtire, de culoare galbuie,
si contine celulele neurosenzoriale ale olfactiei.
Organul olfactiei este format din celulele olfactive, axonii strabat lama ciuruita si ajung
în endocraniu, la bulbii olfactivi.

Vasele
Arterele provin atât din carotida externa, cât si din carotida interna. Portiunea
superioara a foselor nazale este vascularizata de arterele etmoidale anterioare si posterioare,
ramuri terminale ale arterei oftalmice, la rândul ei, ramura din artera carotida interna. Din
carotida externa provin maxilara interna si artera faciala, care, prin arterele sfenopalatine,
pterigopalatine si artera septala anterioara, vascularizeaza etajul inferior al foselor nazale.
La nivelul partii anterioare a septului, toate aceste ramuri formeaza pata vasculara a lui
Kisselbach.
Nervii
Inervatia senzitiva este realizata de trigemen.
Inervatia senzo-riala (olfactiva) este realizata de nervul olfactiv. Cei mai importanti
nervi ai
sensibilitatii generale unt reprezentati de nervul sfenopalatin si nervul etmoidal anterior.
Sistemul nervos vegetativ este format din fibre simpatice, urmeaza sistemul arterial si
au un rol vasoconstrictor. Acesti nervi formeaza o retea foarte bogata în toata mucoasa nazala.
Intervatia parasimpatica are rol vasodilatator si secretor. Fibrele nervoase provin din
ganglionul sfenopalatin care primeste marele pietros superficial si profund. De aici, fibrele
urmeaza calea nervilor sfenopalatini la mucoasa foselor nazale.