Tehnici chirurgicale de reabilitare estetică a

piramidei nazale post fractură

Tehnicile chirurgicale de reabilitare estetică a piramidei nazale post fractură sunt :

1. Redresarea de piramidă nazală
2. Rinoplastia

1. Redresarea de piramidă nazală

Definiţie: intervenţia chirurgicală prin care se restabileşte poziţia anatomică normală a

scheletului osteo-cartilaginos nazal la exterior, iar la interior recalibrarea foselor nazale.

Indicaţii:
 Traumatisme nazale (fracturi) cu deplasare;
 Fracturi nazale cominutive cu înfundare.

Obiective terapeutice: refacerea aspectului anatomic, functional și estetic al nasului prin

reducerea fragmentelor fracturate și restabilirea permeabilității foselor nazale.

Materiale necesare: câmpuri sterile, lampa clară, dezinfectante, seringă, soluţii anestezice,
mânuşi sterile, specule nazale, pensă în baionetă, pense Pean, pensă în „cioc de raţă”, foarfec,
portac, ata, ace de sutură, mese pentru tamponament nazal, atele externe, comprese, faşă de tifon.

Pregătirea pacientului
 Psihică
 I se explică diagnosticul și necesitatea intervenţiei;
 Se ia acordul scris al pacientului sau al aparținătorului.

 Fizică
 Consult preanestezic;
 Pacientul nu consumă alimentaţie cu 6-8 ore înaintea intervenţiei;
 Testări (anestezice, antibiotice);
  Teste de coagulare.
Tehnică:
Reducerea piramidei nazale se execută prin manevre concomitente extranazale şi endonazale.
Anestezia se face prin injectare paralateronazală bilaterală și dorsonazală cu xilină 0.75%
adrenalinată (sau cu xilină 1%).

Manevrele extranazale:
 se pot executa de cele mai multe ori
prin compresiune digitală, încercând să
repunem în poziţie normală fragmentele
deplasate ceea ce se obţine cu uşurinţă în
fracturile de dată recentă;
 după 7-8 zile de la producerea
fracturii, calusul începe să se organizeze şi
este necesar să se refractureze prin lovituri
delicate aplicate la exterior cu diverse
instrumente având grijă să se protejeze
tegumentele prin aplicare în prealabil a unei
foi de cauciuc consistent.

Manevrele endonazale:
 se pot executa cu diverse instrumente speciale de tipul penselor în „cioc de raţă” (Joseph,
Martin). În lipsa acestora se întrebuinţează speculele Killian lungi cu ramurile îmbrăcate în
tuburi de cauciuc elastic şi subţire pentru a feri mucoasa nazală de zdrobire. Pensele se introduc
fie cu ambele ramuri simultan într-o singură fosă fie cu o ramură în fosă şi una la exterior
aplicată la nivelul osului propriu de aceeaşi parte.
 se recalibrează fosa nazală şi se redresează piramida, deplasând înainte şi lateral
fragmente fracturate şi deplasate, pentru a le repune în poziţie normală.
 cu degetele de la mâna opusă se exercită o contrapresiune pe faţa externă a piramidei
nazale.
Imobilizarea este indispensabilă
pentru obţinerea unui rezultat
satisfăcător.

Se va asigura o presiune
concomitentă şi antagonistă:
 endonazală (contenție internă);
 extranazală (contenție externă).
 Contenția internă :
 se face un tamponament strâns al foselor nazale cu meşe uleioase şi iodoformate astfel că
se realizează o hipercorecţie prin împingerea spre exterior a fragmentelor osoase fracturate.
Totodată se efectuează şi hemostaza şi se previne formare hematoamelor.

Contrapresiunea externă (contenția externă) :

 se asigură cu ajutorul unei atele metalice sub formă de jgheab care încalecă şi îmbracă
spinarea nasului şi care se fixează cu benzi de leucoplast pe pielea obrajilor şi a frunţii. Atela se
confecţionează din tablă de aluminiu sau alamă, groasă de un milimetru. Forma şi dimensiunea
atelei se poate desena după un tipar prealabil din hârtie sau carton;
 după confecţionare, atela se îndoaie de-a lungul diametrului longitudinal până când ia
forma unui jgheab ce se mulează pe forma şi grosimea piramidei nazale;
 între atelă şi tegumentele nazale se aşează 4-6 straturi de tifon care are aceeaşi formă cu
atela.
 fixarea cu benzi de leucoplast ;
 un ajutor ţine atela, operatorul aşează transversal pe spinarea atelei benzile de leucoplast
lungi de 25-30 cm ale căror extremităţi se fixează pe piele obrajilor până sub nivelul lobului
auricular. Se aşează astfel 2-3 benzi. Apoi se efectuează şi fixarea în sens vertical a atelei cu o
bandă verticală de la regiunea mediofrontală apoi trece dorsonazal până la extremitatea
inferioară.
 la final benzi scurte şi înguste sunt trecute circular începând de sus de la glabelă coborând
lateronazal, inconjurand baza piramidei nazale, urcând lateronazal pe partea opusă până la
capătul de unde s-a pornit. Se trec astfel 2-3 benzi de leucoplast.
Evoluţie postoperatorie – în primele 2-3 zile se observă edematierea obrajilor şi echimoze
periorbitale. Resorbţia lor se face treptat în 6-8 zile.
Atela externă se suprimă la 5-6 zile;
Tamponamentul nazal se suprimă la 24-48 de ore.
Tratamentul corect de repoziționare anatomo-funcțională a piramidei nazale evită
dismorfismele septo-nazale care impun operații ulterioare de rino-septoplastice corectoare.

Îngrijiri postoperatorii:
Generale:
 Profilaxia meningitei prin antibioterapie, evitarea suflatului nasului și a
tamponamentului nazal în caz de rinolicvoree;
 Antalgice;
 Vitaminoterapie;
 Antitetanic (după caz).
 Locale:
 Comprese reci pe zonele edematiale;
 Detamponarea nazală la 24-48h;
 Atela externă se scoate la 5-6 zile.

2. Rinoplastia
Definiție : Rinoplastia este intervenția chirurgicală care se adresează piramidei nazale, în
scop corector, reconstructiv și estetic.

Materiale necesare: câmpuri sterile, lampa clară, dezinfectante, seringă, soluţii anestezice,
mânuşi sterile, specule nazale, pense Pean, Coher, departătoare de dimensiuni reduse, depărtător
special care se introduce sub pielea nasului, se trage de piele și se ridică toate structurile, dălți pentru
osteotomie mediana și laterală, pile.

Tehnică :
a. Rinoplastia închisă
- se fac incizii endonarinare la câțiva mm de marginea
narinei pe mucoasa nazală;
- se intră cu instrumentele specificate anterior și se face
disecția cartilajelor (în mod orb);
- se folosește in cazul rinocorectiilor la care nu e nevoie sa se
lucreze pe toate structurile anatomice
- dacă rezecția cartilajului se face cu foarfeca, rezecția osoasă
se face cu dalta:
 osteotomia mediană – se taie cu dalta vârful piramidei;
 osteotomia laterală.
 cele 2 se fac împreună de obicei la orice intervenție chirurgicală pentru că nasul este o
piramidă.

b. Rinoplastia deschisă
 permite o vizualizare exactă a structurilor nazale și permite
corectarea la vedere a tuturor imperfecțiunilor;
- se face o incizie în Z la nivelul subcloazonului (orice
incizie dreaptă are riscul de retracție );
- se urmărește incizia la 2 mm în interiorul vestibulului nazal
pe marginea narinară ;
- intervenția constă în decolarea țesuturilor moi de pe
structura osteo-cartilaginoasă a nasului după care se corectează
oasele nazale;
- la finalul intervenției se vor monta două meșe nazale și o
atelă nazală de susținere.
 Postoperator se realizează o contenție internă și externă a piramidei nazale pentru a o menține
fixa în poziția nou modelată.
Contenția internă :
 se realizează cu mese nazale de silicon adaptate calibrului foselor nazale pentru a nu le
deforma;
 aceste mese se vor extrage la 24-48 ore posteoperator.

Contenția externă:
 se efectuează cu atelă metalică adaptată dimensiunii piramidei nazale;
 această atelă este fixată cu benzi de leucoplast dispuse longitudinal, transversal și
circular;
 firele de sutură endonazale se suprimă la 5-7 zile, iar cele externe la 7-10 zile;
 datorită meselor nazale, în primele 48 de ore, pacientul va respira pe gura.

Îngrijiri postoperatorii :
 după detamponare, respirația nazală se reia treptat, dar este interzisă suflarea nasului până
la suprimarea atelei și, uneori, până când chirurgul consideră că nu mai există nici un pericol de
hemoragie sau deformare a piramidei nazale;
 antialgice;
 antibiotice;
 vitaminoterapie;
 gheață local.

Postolache Maria-Magdalena
MG V, GR III