CONFERENTIAR DR.

TRAIAN PATRASCU

HERNII , EVENTRATII, EVISCERATII

HERNIILE
GENERALITATI

HERNIE-ORICE EXTERIORIZARE A UNUI ORGAN DIN LOCUL SAU OBISNUIT IN CHIRURGIA ABDOMINALA-EXTERIORIZARE SPONTANA SUBCUTANATA SAU INTRAPARIETALA , TEMPORARA SAU PERMANENTA A UNUIA SAU MAI MULTOR VISCERE CARE IMPING SI DISOCIAZA ELEMENTELE PERETELUI ABDOMINAL LA NIVELUL UNUI PUNCT SLAB PREFORMAT , DECI PREVIZIBIL. HERNIILE VERITABILE SUNT CELE DE LA NIVELUL ZONELOR HERNIARE CORESPUNZATOARE ACESTOR PUNCTE SLABE SUNT SISTEMATIZABILE SI DESCRIPTIBILE CA ORIFICII SI TRAIECT PENTRU CA SE PRODUC INTOTDEAUNA PRIN ACELEASI LOCURI

GENERALITATI
TREBUIE DEOSEBITE DE :

EVENTRATII EVISCERATII HERNII DIAFRAGMATICE

HERNII INTERNE

ETIOPATOGENIE
AFECTIUNE INTALNITA LA 3-5% DIN INDIVIZI BARBATI/FEMEI 3/1 FRECVENTA LA COPIL , RARA LA ADOLESCENTI , FECVENTA CRESTE DE LA ADULTI LA VARSTNICI PREDISPOZITIE EREDITARA DOUA VARIETATI ETIOLOGICE HERNIA CONGENITALA HERNIA DOBANDITA: a)structura slabeste prin denutritie, slabire rapida, obezitate, sarcini repetate, distrofia nervoasa, defect de colagen b)cresterea efortului fizic brusca sau cronica (tusitori, constipati, prostatici) EXISTA TIPURI CONSTITUTIONALE SAU ANATOMICE PREDISPUSE LA HERNIE: ABDOMENUL IN DESAGA AL OBEZULUI, TRIPLADISTENSIE A LUI MALGAIGNE , DUBLA DISTENSIE ABDOMINALA A LUI BERGER

ANATOMIE PATOLOGICA
ORICE HERNIE ARE CA ELEMENTE CONSTITUTIVE:

TRAIECT INVELISURI CONTINUT

a)un simplu orificiu(hernia epigastrica)

TRAIECTUL

b)un canal care comporta: un orificiu(inel) intern sau profund , peritoneal un traiect intraparietal un orificiu (inel) extern sau superficial traiect subcutan dupa ce a iesit prin orificiul superficial

INVELISURILE
SACUL: -diverticul peritoneal care trece prin traiect si in care se angajeaza viscerele prolabate -lipseste in herniile congenitale si in herniile prin alunecarea unui viscer subperitoneal -in herniile vechi prezinta ingrosari la nivelul coletului -poate avea o forma complexa cu ingustari etajate, divericuli , cloazonari longitudinale INVELISURILE EXTERNE: -lipom preherniar -fascia transversalis -tesut celular subcutanat -piele

CONTINUT
Poate fi reprezentat de aproape orice organ cu exceptia pancreasului Continutul obisnuit este format din epiploon , intestin subtire si , mai rar , colon

PROBLEME DE DIAGNOSTIC
Diferite la hernia simpla fata de cea complicata Semne functionale in raport invers cu marimea: -herniile mici, cu colet stramt , pot fidureroase cu exacerbare la mers , ortostatism prelungit si effort -herniile mari sunt adesea tolerate bine , dar pot deveni o infirmitate

EXAMENUL CLINIC

INSPECTIE: tumefactie herniara mai ales in ortostatism PALPARE: -se determina consistenta si pediculul -se cauta reductibilitatea, reaparitia la manevrele de presa abdominala -se exploreaza traiectul herniar ESTE OBLIGATORIE CERCETAREA TUTUROR ZONELOR HERNIARE MAI ALES CELE SIMETRICE CONTROLATERALE! PERCUTIE EXAMEN GENERAL AMANUNTIT(HERNIA POATE REPREZENTA UN EPIFENOMEN) TUSEU RECTAL

INDICATIILE OPERATORII
RISCUL OPERATOR: -starea generala -varsta -tare individuale RISCUL CONSERVARII HERNIEI: -cresterea in timp a dimensiunilor pana la pierderea dreptului la domiciliu -boli cronice asociate (ex. Hernia ombilicala asociata cu ciroza) TRATAMENT ORTOPEDIC NUNAI IN CAZURILE CU CONTRAINDICATII ABSOLUTE SCOPUL INTERVENTIEI CHIRURGICALE: -reintegrarea viscerelor herniate -suprimarea sacului -refacerea solida a peretelui

VARIETATIELE HERNIEI DUPA CONTINUT

INTESTIN SUBTIRE EPIPLOON COLON APENDICE DIVERTICUL MECKEL VEZICA URINARA

EPIPLOON COLON DIVERTICUL MECKEL

STRANGULAREA PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU IREDUCTIBILITATEA CONTUZIA HERNIARA TUBERCULOZA HERNIARA TUMORILE HERNIARE

COMPLICATIILE HERNIILOR

I.STRANGULAREA HERNIEI
Complicatia cea mai frecventa si mai grava Realizata prin constrictia brutala a viscerelor in sacul herniar cu compromiterea irigatiei Agentii anatomici ai strangularii pot fi Inelul fibros al orificiului profund Coletul sacului Coletul diverticulilor intrasaculari Leziunile intereseaza invelisurile herniei si organul strangulat; sacul este destins , cu lichid initial citrin , apoi rosietic , puriform si in final pio-gazos , chiar fecaloid In stadiul final se produce si inflamarea invelisurilor externe Leziunile ansei trec prin 3 stadii evolutieve:

Stadiul congestiv Stadiul ischemic Stadiul de gangrena si perforatie

STRANGULAREA HERNIEI
STADIUL CONGESTIV: -jena a circulatiei venose de intoarcere -ansa edematiata , destinsa , rosu inchis -la piciorul ansei apare inelul de strangulare -leziuni reversibile STADIUL ISCHEMIC: -se intrerupe si circulatia arteriala -Intestinul devine violaceu-negricios cu numeroase sufuziuni hemoragice subseroase -leziunea cea mai severea e la colet -straturile cele mai atinse sunt musculara si mucoasa -lichidul din jurul ansei este intens hematic -leziuni ireversibile , necesita rezectie STADIUL DE GANGRENA SI PERFORATIE: -placarde de sfacel la nivelul ansei -procesul de gangrena incepe din santul de strictiune -in mezenter infarct localizat -intestin in amonte destins hidro-gazos -in marea cavitate lichid de ocluzie

STRANGULAREA HERNIEI
FORME ANATOMICE SPECIALE

CIUPIREA LATERALA

STRANGULAREA RETROGRADA

STRANGULAREA-ETIOLOGIE
Apare mai frecvent , adulti si batrani Predispuse la strangulare herniile cu colet subtire , lung si scleros In herniile mari strangularea se produce mai ales intrasacular, pe brida

MECANISMUL STRANGULARII
INCRIMINATI MAI MULTI FACTORI:

Distensia gazoasa brusca a intestinului sau cudura ansei eferente Factorul vascular
SEMNE FUNCTIONALE: Durere Colici repetate Greturi si varsaturi Oprirea gazelor

CLINICA

Oprirea fecalelor poate lipsi(golirea intestinului din aval, ciupire laterala) SEMNE FIZICE: Bombarea herniei Hernie dura , sub tensiune, dureroasa , mai ales la palparea pedicolului Hernie ireductibila Fara impulsiune si expansiune la tuse Matitate la percutie prin prezenta lichidului in sac Abdomen meteorizat Stare generala initial buna(primele ore)

EVOLUTIE
Fara operatie : moarte in 3-5 zile prin ocluzie complicata cu peritonita difuza Rar flegmon piostercoral FORME PARTICULARE: Forme supraacute-in hernii mici , foarte stranse , evolutie rapida cu sindrom hiperalgic, varsaturi fecaloide, semnte toxinfectioase grave , letale in 36-48 ore Forme subacute-mai ales in herniile mari cu strangulari intrasaculare; hernie dura , dureroasa, se opreste tranzitul , dar starea generala este buna , pacientul nu varsa si ,eventual, totul intra in normal dupa cateva ore Forme latente-manifestari herniare minime sau inexistente , dar exista semnele ocluziei;apar mai ales la batrani , debilitati, femei obeze. Operatie de urgenta

TRATAMENT

Manevrele de taxis sunt periculoase Viscerul herniat nu se reintegreaza decat dupa o atenta examinare In flegmonul piostercorala abordul este dublu:abdominal si local

Apare in hernia giganta care ar putea fi reintegrata dar nu poate fi mentinuta Reducerea se insoteste de dispnee , dureri abdominale si tulburari de ritm cardiac Infirmitate grava care expune la complicatii: contuzia viscerelor herniate , strangulari intrasaculare Necesita pregatire preoperatorie speciala

II.PIERDEREA DREPTULUI DE DOMICILIU

III.IREDUCTIBILITATEA PRIN ADERENTE

Poate avea doua cauze: 1.Hernia unui organ acolat(cecoascendent , colon ileopelvin in stanga) -se mai numesc si hernii prin alunecare -sacul peritoneal lipseste -voluminoase , partial reductibile -prezenta colonului poate fi obiectivata prin irigografie 2.Aderente inflamatorii -apare in herniile vechi , voluminoase Risc mare de strangulare Tentativele de reducere sunt periculoase Timpul operator specific este desfacerea aderentelor

IV.CONTUZIA HERNIARA
Posibila mai ales in anumite tipuri de hernii(inghino-scrotala)

ORICE HERNIE CARE RAMANE DUREROASA CHIAR DUPA UN TRAUMATISM MINIM TREBUIE OPERATA Extensia intrasaculara a unei peritonite TBC

V.TUBERCULOZA HERNIARA

Tratament chirurgical asociat cu tratament antituberculos Se dezvolta la nivelul organelor herniate

IV.TUMORILE HERNIARE

Complicatie rara

VARIETATI TOPOGRAFICE ALE HERNIILOR HERNIILE INGHINALE

80-90% din toate herniile

GENERALITATI

De 4 ori mai frecventa la barbati Se produce prin canalul inghinal

ANATOMIE

CANALUL INGHINAL-interstitiu intre planurile musculo-aponevrotice ale regiunii inghinale prin care la barbat trece funiculul spermatic iar la femeie ligamentul rotund al uterului PERETELE ANTERIOR-aponevroza oblicului extern PERETELE POSTERIOR-tendonul conjunct si fascia transversalis intarite de ligamentul Hesselbach , ligamentul Henle intern si bandeleta ileo-pubiana in jos ORIFICIUL PROFUND-situat la cca un lat de deget deasupra mijlocului ligamentului inghinal ORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL-imediat si deasupra spinei pubelui , delimitat de pilierii tendinosi intern si extern ai aponevrozei oblicului extern VASELE EPIGASTRICE INFERIOARE-merg subperitoneal si impart peretele posterior al caalului inghinal in 2 zone: -foseta externa -foseta mijlocie Intre uraca si cordonul fibros al arterei ombilicale se gaseste foseta interna

EMBRIOLOGIE

Canalul peritoneo-vaginal-evaginare a peritoneului care insoteste testiculul in migrarea sa in abdomen In mod normal se oblitereaza in prima luna dupa nastere Hernia congenitala este intotdeauna o hernie oblica externa formata prin persistenta canalului peritoneo-vaginal: -testiculara cand coboara pana la testicul -funiculara cand persista numai o parte din canal -chist de cordon cand persista o zona intermediara a canalului peritoneo-vaginal

HERNIA INGHINALA DOBANDITA

HERNIA OBLICA EXTERNA -prin foseta externa HERNIA DIRECTA -prin foseta mijlocie -sac total extrafunicular HERNIA OBLICA INTERNA -prin foseta interna -foarte rara

HERNIA INGHINALA OBLICA EXTERNA

SIMPTOME -jena la efort sau mers -dureri inghinale moderate SEMNE INSPECTIE -tumefactie herniara PALAPARE -delimitarea formatiunii , precizarea consistentei si marimii pedicolului -aprecierea dimensiunilor defectului dupa reducere PERCUTIA -mat (epiploon) , sonor(intestin) DUPA MARIME SI POZITIE POATE FI: -varf de hernie-apare in orificiul profund -interstitiala-in canalul inghinal -bubonocel-la orificiul inghinal superficial -inghino-funiculara pana la radacina bursei -inghino-scrotala coboara pana in scrot

HERNIE INGHINALA DIRECTA

Aspect globulos

Deasupra si lateral de spina pubelui Frecvent bilaterala Se stranguleaza foarte rar

-ectopia testiculara -chistul de cordon -adenopatia inghinala -varicocelul -hidrocelul

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

PRINCIPIILE OPERATIEI: REINTEGRAREA CONTINULUI REZECTIA SACULUI

TRATAMENT

REPARAREA DEFECTULUI PARIETAL

TEHNICA OPERATORIE

INCIZIE IN REGIUNEA INGHINALA DESCOPERIREA APONEVROZEI OBLICULUI EXTERN DESCHIDEREA TRAIECTULUI INGHINAL IZOLAREA CORDONULUI DESCHIDEREA FASCIEI SPERMATICE EXTERNE IDENTIFICAREA ELEMENTELOR FUNICULULUI SI SACULUI HERNIAR DISECTIA SACULUI DESCHIDEREA SACULUI ELIBERAREA CONTINUTULUI LIGATURA SI REZECTIA SACULUI LA BAZA

REFACEREA PERETELUI

PROCEDEE ANATOMICE PROCEDEE RETROFUNICULARE PROCEDEE PREFUNICULARE PROCEDEE PLASTICE

HERNIILE FEMURALE
Mai frecvente la femeie

ETIOLOGIE

De doua ori mai frecvente pe dreapta Hernie de slabiciune Hernie mica Strangulare frecventa si grava SE PRODUCE PRIN INELUL FEMURAL CHIRURGICAL: -anterior ligamentul inghinal -lateral vena femurala -posterior muschiul pectineu si creasta pectineala acoperita de ligamentul Cooper -medial ligamentul lacunar Gimbernat COLETUL SACULUI ESTE DE OBICEI INGUST , PRINS IN INELUL FEMURAL RIGID FORME RARE: -prevasculara inaintea vaselor femurale -Laugiet prin ligamentul Gimbernat -multiloculara -pectineala

ANATOMIE PATOLOGICA

SIMPTOMATOLOGIE: -dureri de tip nevralgic la radacina coapsei exagerate de extensie si calamte de flexie INSPECTIE: -tumefactie herniara sub linia Malgaigne PALPARE: -consistenta moale -pedicul subtire care patrunde sub ligamentul inghinal -lateral se percep pulsatiile arterei femurale -frecvent ideructibila chiar in afara strangularii DIAGNOSTIC DIFERENTIAL(HERNIA NECOMPLICATA): -adenopatia crurala -dilatatia ampulara a crosei safenei -abces rece vertebral osifluent migrat de-a lungul muschiului psoas

CLINICA

COMPLICATII
Foarte frecvent strangulare Necroza ansei strangulate este de obicei rapida DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL HERNIEI STRANGULATE:

-adenoflegmon femural -tromboflebita a crosei safenei

CALEA INGHINALA: -nu se sectioneaza ligamentul inghinal -dupa deschiderea canalului inghinal se abdominalizeaza sacul pe sub arcada -deschiderea , ligatura si rezectia sacului -inchiderea inelului femural se face prin sutura tendonului conjunct la ligamentul Cooper CALEA INGHINO-FEMURALA: -necesita sectiunea ligamentului inghinal !RAPOARTE PERICULOASE CU VENA FEMURALA! PROCEDEE PLASTICE

TRATAMENT

HERNIILE OMBILICALE
HERNIILE OMBILICALE ALE COPILULUI
Apare in primele luni de viata Favorizata de stare generala mediocra si rahitism Sac peritoneal foarte subtire De obicei de dimensiuni mici Uneori se asociaza cu diastazisul dreptilor abdominali Nu se stranguleaza niciodata Se poate vindeca spontan Asociat se trateaza rahitismul si denutritia
Mai frecventa la femeile obeze cu sarcini multiple si tesuturi slabe Sacula re de obicei cloazonari se septuri Continut reprezentat de intestin subtire, colon transvers si epiloon, frecvent aderente intre ele si de sac Hernia mica: -de obicei reductibila -prost tolerata, produce dureri colicative Hernia mare: -neregulata -piele subtiata -de obicei ireductibila Complicatii -strangularea -complicatii cutanate -ruptura herniei -cancerul organelor herniate

HERNIA OMBILICALA LA ADULT

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Papilomul benign al pielii ombilicului Metastazele ombilicale Dilatarea inelului ombilical prin ascita Permeabilizarea venei ombilicale

TRATAMENT
Hernia mica se repara la fel ca la copil Hernia mare necesita omfalectomie Deschiderea sacului se face la vedere Rezectia sacului se face in bloc

HERNIILE LINIEI ALBE

Se produc prin orificiile vasculonervoase formate prin incrucisarea fibrelor aponevrotice ale tecilor muschilor drepti abdominali Clinic dureri abdominale Interventia inchiderea orificiului

HERNIILE RARE
Se produce printr-un punct slab situat la locul unde teaca posterioara a muschiului drept inceteaza ( arcada Douglas) Clinic-apare la incrucisarea intre marginea laterala a muschiului drept abdominal cu o linie care uneste spina iliaca antero-superioara cu ombilicul Poate da dureri si se poate strangula Se opereaza prin abord direct

HERNIA SPIEGEL

HERNIA LOMBARA
Foarte rara Apare prin trigonul Petit: -oblic extern -creasta iliaca -dorsal mare Si prin parulaterul Grynfelt: -coasta a XII-a -oblic intern -micul dintat -masa musculara sacro-lombara Colet larg

Se produce prin canalul obturator subpubian Apare aproape exclusiv la femeia varstnica Diagnostic imposibil in afara strangularii

HERNIA OBTURATORIE

Semnul Romberg : durere pe fata interna a coapsei , coapsa in flexie si rotatie interna Operatia: eliberarea si tratare a continutului

HERNIA ISCHIATICA
Se produce prin marea sau mica incizura sciatica

De obicei mica Sub masa fesierilor Greu de recunoscut in afara strangularii Tratament pe cale abdominala sau combinata HERNIILE MEDIANE: -de obicei congenitale datorita profunzimii anormale a fundului de sac Douglas -doua variante: Hedrocelul-bombeaza in rect si se asociaza cu prolapsul rectal Elitrocelul bombeaza in vagin si se asociaza cu prolapsul genital HERNIILE LATERALE: -foarte rare -pot ajunge anterior in reginea vulvara sau posterior in zona ischiorectala Se opereaza de obicei prin abord combinat abdominal si perineal

HERNIILE PERINEALE

EVENTRATII
EXTERIORIZARI SUBCUTANATE ALE VISCERELOR ABDOMINALE LA NIVELUL UNEI ZONE SLABE , NESISTEMATIZATE A PERETELUI SE IMPART IN : SPONTANTE TRAUMATICE: -ACCIDENTALE -POSTOPERATORII

DEFINITIE

SUNT APLAZII RARE ALE PERETELUI ABDOMINAL DE DIVERSE CAUZE a.Malformatii congenitale la nou-nascut si copilul mic(omfalocel , laparocel) b.Rahitismul c.Poliomielita

EVENTRATIILE SPONTANE

La adulti ,mai ales la femeile cu sarcini multiple si batrani obezi cu hipotonie musculara apare eventratia prin diastasisul muschilor drepti

EVENTRATIILE TRAUMATICE
SURVIN IN ANUMITE CIRCUMSTANTE: TRAUMATISME ACCIDENTALE POSTOPERATOR- CAUZE: Perete abdominal slab , obezitate Denutritie si hipoproteinemie Coexistenta unor boli care cresc presiunea intraabdominala Sutura cu material inadecvat Anumite incizi in zone mai slabe ale peretelui

Anumite incizii nesistematizate Greseli tehnice Supuratia

ANATOMIE PATOLOGICA
DEFECTUL , CARE POATE AVEA DIMENSIUNI VARIABILE , PREZINTA: Pielea , de obicei subtiata, cu cicatricea vechii interventii O lipsa de tesut gras subcutanat impins si dislocat de sac Sacul peritoneal liber sau aderent la piele , uni sau multiloculat , alunecat pe sub tegumente Orificiul de eventratie unic sau multiplu APARE DUPA SAPTAMANI-LUNI-ANI DE LA INTERVENTIE SAU TRAUMATISM SUB FORMA UNEI TUMEFACTII SUBCUTANATE CU CARACTERE FOARTE ASEMANATOARE CU ALE HERNIEI

CLINICA

COMPLICATII: -CRESTEREA IN VOLUM -PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU -IREDUCTIBILITATE -STRANGULARE

INTERVENTIE LA CEL PUTIN 6 LUNI DE LA PRIMA OPERATIE INCIZIE PE LOCUL VECHII CICATRICI IZOLAREA SACULUI TRATAREA CONTINUTULUI EVENTRATIILE MARI NECESITA TEHNICI SPECIALE DE PLASTIE

TRATAMENT

EVISCERATIILE
DEFINITIE: exteriorizarea completa la suprafata tegumentelor a viscerelor prin desfacerea unei plagi operatorii recent suturate ETIOLOGIE:

EVISCERATIILE

Cauze favorizante generale:denutritie , hipoprpteinemie, anemi, cancer, diabet Cauze tehnice: incizii incorecte, afrontare defectuoasa , sutura cu fire resorbabile Cauze locale: infectia si tensionarea suturilor

Se produce de obicei in zilele 5-10 postoperator

CLINICA

Se manifesta prin secretie abundenta seroasa prin plaga , care este deprimata, daca mai exista firele de sutura Cand firele de sutura nu mai exista viscerele apar intre versantii plagii hiperemice si cu depozite fibrinoase Semne digestive: greata , varsaturi , pareza intestinala Semne generale: febra , stare se soc Evolutie grava Marginile devitalizate se excizeaza pana in tesut sanatos Sutura solida , intr-un singur plan cu fire neresorbabile Pansament sub forma de centura Ingrijire postoperatorie sustinuta

TRATAMENT

HERNIILE SI EVENTRATIILE DIAFRAGMATICE

HERNIA DIAFRAGMATICA: patrunderea unui viscer abdominal in cavitatea toracica printr-un orificiu diafragmatic preformat sau posttraumatic EVENTRATIA DIAFRAGMATICA: proeminenta anormala a diafragmului in torace prin atrofia fibrelor musculare dar fara sa existe o solutie de continuitate HERNIILE DIAFRAGMATICE SE IMPART IN : TRAUMATICE NETRAUMATICE: -CONGENITALE -DOBANDITE MECANISME: -DIRECT -INDIRECT

GENERALITATI

HERNIILE DIAFRAGMATICE TRAUMATICE

ANATOMIE PATOLOGICA:

-caracteristic este absenta sacului -mai frecvente pe hemidiafragmul stang -cel mai frecvent ruptura apare radiar de la hiatusul esofagian -foarte rar apare ruptura ambelor cupole -foarte rar hernia dubla diafragmatica si intercostala(Moreaux)

ETAPELE EVOLUTIVE(CARTER SI GUISEFFI)

CLINICA

I.ETAPA ACUTA -dominata de semnele socului traumatic sau hemoragic -interventie chirurgicala de urgenta II.ETAPA CRONICA -oligosimptomatica -dureaza luni-ani -bolnavul poate prezenta disfagie , dipnee , tuse , cianoza , palpitatii, tulburari dispeptice in special dupa mese -diagnostic radiologic III.ETAPA COMPLICATIILOR -strangularea

Calea de abord de obicei toracica , rar mixta

TRATAMENT

Ruptura diafragmatica se sutureaza cu fire neresorbabile In defectele mari e necesara protezarea Sparturile periferice se rezolva prin reinserarea diafragmului I.CONGENITALE

HERNIILE DIAFRAGMATICE NETRAUMATICE

II.DOBANDITE DIAFRAGMUL SE FORMEAZA IN VIATA INTRAUTERINA DIN: -septul transvers -mezenterul dorsal -pliurile pleuro-peritoneale -peretele lateral

HERNIILE DIAFRAGMATICE CONGENITALE

HERNIILE EMBRIONARE: apar inaintea formarii seroaselor pleurala si peritoneala HERNIILE FETALE: se produc prin oprirea dezvoltarii partii dorsale a diafragmului in luna a III-a

TRATAMENTUL CHIRURGICAL SE FACE INDATA CE S-A PUS DIAGNOSTICUL

HERNIILE HIATALE HERNIILE RETROCOSTOXIFOIDIENE

ANATOMIE PATOLOGICA se produc intre insertiile fibritendinoase ale diafragmului pe xifoid si la nivelul insertiilor musculare ale diafragmului pe coasta a VII-a ; pot fi uni-sau bilaterale si se pot asocia cu lipsa de dezvoltare a xifoidului CLINICA redusa si variabila DIAGNOSTICUL -radiografie toracica -tranzit baritat -irigografie TRATAMENTUL de obicei pe cale abdominala ETIOPATOGENIE:cel mai frecvent in herniile posttraumatice Cauze: -sclerozarea marginilor defectului -volvularea organelor herniate -aderente De obicei apare dupa un efort care creste presiunea intraabdominala CLINICA -semne de ocluzie -dureri toraco-abdominale -hematemeza in cazul strangularii stomacului -dispnee -zgomote hidroaerice toracice -matitate in baza hemotoracelui DIAGNOSTICUL -explorari radiologice

STRANGULAREA HERNIILOR DIAFRAGMATICE

STRANGULAREA HERNIILOR DIAFRAGMATICE

TRATAMENT -chirurgical de urgenta -interventie prin toracofrenolaparatomie PROGNOSTIC GRAV

EVENTRATIA DIAFRAGMATICA
DEFINITIE: ridicarea permanenta a unui hemidiafragm sau a unei parti din acesta fara existenta unei solutii de continuitate Poate fi congenitala sau dobandita

GENERALITATI

Poate apare ca fenomen secundar in cazul unor boli care afecteaza nervul frenic SE PRODUC PRIN RIDICAREA ANORMALA A HEMIDIAFRAGMULUI STANG

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG

DE OBICEI VISCERELE AFECTATE SUNT STOMACUL SI COLONUL SEMNELE DIGESTIVE:

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG

Dureri epigastrice postprandiale Varsaturi alimentare Balonare Daca este jenat tranzitul prin cardie apar si semne esofagiene: -durere retrosternala -disfagie -sialoree

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG

SEMNELE RESPIRATORII: dispnee accentuata postprandial

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG

SEMNELE CARDIACE:

Palpitatii

Dureri pseudoanginoase

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG

EXAMENUL CLINIC: bombarea hemitoracelui stang cu excavarea hemiabdomenului stang EXAMENUL RADIOLOGIC: ascensionarea hemidiafragmului cu contur pastrat IRIGOGRAFIA SI TRANZIRUL BARITAT : diagnostic diferential cu hernia diafragmatica

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI DREPT

Ascensionarea hemidiafragmului drept la persoane cu predispozitie congenitala Favorizate de efort fizic repetat si obezitate Intereseaza mai ales regiunea antero-mediala Cele mai afectate ficatul si colonul transvers

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI DREPT

CLINICA: -frecvent asimptomatice -rar dureri in baza hemitoracelui drept , dispnee si tuse DIAGNOSTICUL radiologic TRATAMENT: -bine tolerate nu au indicatie chirugicala -la copii se opereaza cazurile cu insuficienta cardio-respiratorie

-pe cale abdominala cand se adreseaza si organelor eventrate sau pe cale toracica daca se adreseaza doar relaxarii.