DRENAJUL PLEURAL

DE URGENTA
 Istoric
Hippocrate in pleureziilor purulente
Descoperire a fost uitatã.
1860, utilizarea unui ac inserat în spaţiul pleural în scopul
drenajului (Hunter)
1872, primul dren pleural cu extremitatea distala sub nivel
de lichid, (Playfair)
Hewitt: drenajul în circuit închis al empiemelor; datoritã
problemelor tehnice acest procedeu nu a fost larg aplicat
pânã în:
1917 drenajul empiemelor epidemice postgripale.
1922, Lilenthal: prima utilizare pentru drenaj in toracotomie
Rãzboiul din Coreea: drenajul pleural de urgenţã în
traumatismele acute toracice cu revãrsate pleurale devine
reugla
 Clasificare
Drenaj pleural inchis
 Dren pleural

Pleurotomia a minia, pleurostomia a minima

 Cater venos periferic, metoda Seldinger, “pig tail”

cateter

Drenaj pleural deschis

 Cu dren pleural, cu sonda Petzer

 Cu toracostoma
 Indicatiile drenajului pleural

Pneumotoracele*
Hemotoracele*
Hemopneumotoracele*

Empiemele pleurale
Pleureziile maligne (pleurodeza)
Chilotoracele
VM si fracturi costale multiple
 Indicatiile drenajului pleural

Pneumotoracele hipertensiv
Spontan
Traumatic

Clinic:
Insuficienta respiratorie acuta
Sindrom pleural tipic
Emfizem subcutanat
Jugulare turgescente
Hipotensiune
 Indicatiile drenajului pleural

Este pneumotorace hiperetnsiv ?

Confirmare prin toracocenteza (sp IV, V

LAA sau sp II LMC) – aer

Indicatie de drenaj pleural de urgenta.

 Indicatiile drenajului pleural
Hemotorace sau hemo-pneumotorace
mare
 Vas mare mediastinal sau hilar pulmonar
 Surse parietale (a. ic, mamare, diafragmatice)
 Rar dilacerari pulmonare severe
Clinica:
 Hipovolemie severa/soc hemoragic
 Insuficienta respiratorie acuta
 Sindrom pleural de tip lichidian
 Contextul traumatic
 Indicatiile drenajului pleural

Este hemotorace mare ?

Confirmare prin toracocenteza (sp V, VII

LAP) - sange

Indicatie de drenaj pleural de urgenta.

Nota: autotransfuzia
 Drenaj pleural la locul accidentului
versus
“scoop and run”

Daca e posibil e preferabil sa se faca in

UPU.

Daca este “life saving” se va face la locul

accidentului.
 La locul accidentului:
Conditii improprii
Necesita experienta (tehnica) mai mare
Risc crescut de complicatii
Sterilitate compromisa
Fara sustinere imagistica a indicatiei
Fara anestezie
DAR SALVEAZA VIETI.
 In UPU:
Conditii optime pentru drenaj pleural de
urgenta (personal, materiale,
infrastructura)
Complicatii rare
Sterilitate respectata
Frecvent diagnostic confirmat radiologic.

Pleurotomia oriunde (ambulanta, elicopter,

departament de imagistica…)
 Tehnica
Suspectarea diagnosticului de
pneumotorace hipertensiv sau hemotorace
masiv
Confirmarea prin toracocenteza
Precizarea indicatiei de drenaj pleural de
urgenta
 Tehnica
Pozitia
 Decubit lateral
 Brat in abductie
 Decubit dorsal, in sezut sprijinit, orice pozitie
Dezinfectia larga (3x, Betadine 10%)
Reperarea spatiului pentru insertia
drenului
Reperarea spatiului pentru insertia
drenului
Pneumotorace: spatiul IV, V LAA sau II LMC
Hemotorace: spatiul V, VI, LAP
Alta topografie impusa de fracturile costale,
plagile parietale toracice, pozitia pacientului.
E mai important sa inseri un dren in pleura decat
sa pierzi vremea respectand topografia de
electie.
Dar nu subdiafragmatic
Preferabil nu prin mase musculare mari, san,
prea posterior.
 Tehnica
Anestezie locala cu xilina 1% 20 ml
CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI PRIN
TORACOCENTEZA
Daca aceasta esueaza dar se mentine
indicatia, recomand incizie larga (3 cm) si
explorarea digitala a pleurei, urmata de
introducerea drenului ghidata de deget.
 Tehnica
Disectie instrumentala cu pensa Pean
medie, dreapta, ascutita, mentinuta
constant in contant cu marginea coastei:
Tesut celular adipos
Fascia dintatului
M dintat
M intercostal
Pleura parietala
La strapungerea pleurei parietale se va
evacua sub presiune aer sau sange
 Tehnica
Introducerea drenului pleural
 Ch 20 sau 24 pentru pneumotorace
 Ch 28 sau 36 pentru hemotorace
 Anterior si superior pentru aer
 Posterior si bazal pentru sange
 Laterotoracic pentru hemopneumotorace

Pozitionarea este “oarba”

 In scizura
 Posterior pt pno – reexpansiune dificila
 Anterior pt hemotorace – drenaj ineficient
 Orificiu lateral in perete – emfizem, compromitere drfenaj
 Subdiafragmatic – plaga hepatica sau spelnica
 Tehnica
Introducerea drenului pleural
 Pe trocar
 Pe pensa
 Pe deget

Cat se introduce:
 Varful la 3-4 cm apical
 Ultima gaura laterala la 4-5 cm de perete
 Tehnica
Conectare dren
 La sistem compact prefabricat (ideal)
 La sistem cu doua recipiente
 La drenaj decliv tip Bullau sau Beclaire
 Valva Heimlich
 Sisteme artizanale (de necesitate)
Fixarea drenului la perete +/- bursa
Pansament
 Incidente
1. Şocul pleural (anestezia incorectã a spaţiului pleural).
2. Şocul anafilactic (alergie la xilinã).
3. Lezarea vaselor intercostale cu hemotorax iatrogen.
4. Lezarea parenchimului pulmonar cu hemoragie sau
aeroragie consecutivã.
5. Lezarea viscerelor mediastinale (cord, vase mari, esofag).
6. Penetrarea diafragmului cu leziuni subfrenice (ficat,
splinã, stomac).
7. Ineficienţa drenajului prin astuparea tubului cu cheaguri
sau prin introducerea tubului extratoracic (subcutan sau sub
muşchii extrinseci ai toracelui).
8. Poziţionarea greşitã a tubului de dren (orificiu la perete)
cu apariţia emfizemului subcutanat.
 Complicatii
1. Hemotorax iatrogen.
2. Emfizem subcutanat extins prin malpoziţia tubului de dren.
3. Pneumomediastin.
4. Empiem.
5. Nevralgia intercostalã prin plasarea defectuoasã a tubului
de dren (pe marginea inferioarã a costei superioare).
6. Edemul pulmonar de reexpansiune (poate fi prevenit prin
administrarea preoperatorie de hemisuccinat de hidrocortizon
100 mg i-v cu 30 minute înaite de intervenţie şi prin
evacuarea lentã a fluidului pleural).
7. Sindrom Horner (compresiune asupra ganglionului stelat).
8. Paralizie de diafragm.
 In loc de concluzii
Drenajul pleural corect indicat si practicat
salveaza vieti.

Manopera nu este complexa nici din punct

de vedere tehnic, nici teoretic, dar
necesita un nivel minim de experienta.