1.

Conceptul miniinvazivitatii
-concept de achizitie recenta ce se opune sintagmei chirurg mare-incizie mare
-punct ochit-punct lovit
-anatomic-anatomopatologic
-fiziologic-fiziopatologic
Topographic
Cosmetic
Psihologic
Tactic
Ethnic
Dimensional
Financiar

2. Enumerati minim 3 efecte ale miniinvazivitatii.

-vindecare rapida spitalceasca (costuri directe mici)
-vindecare rapida postspitaliceasca (costuri indirecte mici)
-cicatrici inaparente
-consumuri energetice si plastic minimale
-menajarea p[sihicului bolnavului
-trasferul pacientului din zona ORDINAR4A( a omului bolnav) si cea EXTRAORDINARA (a omului
rapid sanatos)

3. Enumetari 3 tipuri de aborduri in miniinvazivitatea chirurgicala.

miniaborduri clasice
laparoscopia
endoscopia
endoscopia spatiilor laxe
tehnici radex-vous
-Laparoscopia endogastrica

4. Enumerati 3 tipuri de afectiuni care pot fi operate in chirurgia de o zi.

-ONE DAY SURGERY = CONCEPT REVOLUTIONAR
Afectiuni:
-apendicite -90% rezolvabile in chirurgia de o zi
-hernii
-varice
-fibroadenom mamar
-afectiuni ginecologice (bartolinite, chist de ovar, salpingite, adezioliza salpinciana)
-biopsii superficiale si profunde ( inclusiv la san si ficat)
-afectiuni superficiale tegumentare

5. Care sunt cele trei portiuni ale esofagului.

-organ musculo-membranos, sispus sinuos fronto-sagital
-limite: C6-T11
-L=cca. 25 cm: cervical=5cm, toracal=16, abdominal=4cm
-calibrul exterior: 2-3cm
-2 zone slabe la jonctiunea faringoesofaciana datorate dispozitiei constictorului inferior al
faringelui, responsabile de aparitia diverticulilor ZENKER SI KALLIAN
 -PERETE: adventice (abdominal=peritoneu), musculara, submucoasa, mucoasa

6. Care este etiologia achalaziei.

-factori familiali, nervosa, endocrine, autoimuni, parazitari, infectiosi, de mediu
-se poate manifesta de ;a nastere pana la decada a 9-a de viata

7. Descrieti anatomia chirurgicala a achalaziei.

-capacitatea esofagului poate ajunge la cativa litri
-peretele esofagului creste in grosime 4-7mm, ulceratii, edem
Microscopic:
-reducerea celulelor ganglionare din plexul myenteric
-Degenerari ale vagului si nucleul dorsal al vagului
-Reducerea fibrelor intramurale
-incluziuni citoplasmatice (corpi LEWY) in nucleul motor al vagului si plexul myenteric

8. Clasificarea imagistica a achalaziei.

-STADIUL A esofag axat cu diametrul <4 cm
-STADIUL B- esofag axat cu diamentrul intre 4-6 cm
-STADIUL C- esofag axat cu diametru >6 cm
-STADIUL D- esofag dezaxat, tortuous, cu diametrul >6 cm

9. Tabloul clinic al achalaziei.

-disfagie pentru solide, uneorii si pentru lichide
-regurgitatii
-dureri toracice
-pirozis
-pierdere ponderala
-asocierea simpomelor specific complicatiilor evolutive

10. Tratamentul endoscopic al achalaziei.

-dilatatii cu sonde fixe sau cu balonas flexibil sau rigid
-obiectivul este de a rupe musculature circular a SEI, fara a perfora esofagul sau a produce reflux
gastroesofagian
-se mai folosesc infiltratii cu toxina botulinica sau nitrit de amil
11. Tratamentul chirurgical al achalaziei.
-esofagomiotomie extramucoasa
-miomectomie longitudinala Pinotti
-Heller 1913-miotomia longitudinala anterioara si posterioara in achalazie
-s-a demonstrate ca simpla miotomie anterioara este suficienta
-risc de reflux- asociere de procedee antireflux ( dor, toupet etc)
Miotomia= sectionarea muschilor
Miomectomia- extirparea chirurgicala a unui miom
Miom= tumora benigna a tesutului muscular
12. Enumerati leziunile directe pe care le produc substantele alcaline la nivelul esofagului.
-bazele in contact cu proteinele- proteinati
-bazele in combinatie cu apa si lipidele reactive de saponificare
-rezulta o necroza de lichefiere- favorizeaza penetrarea restului de substanta >leziuni profunde

13. Tratamentul stenozei postcaustice vechi

-in timp se dezvolta o stenoza cicatriceala fibroasa inextensibila care nu mai raspunde la filatatii cu bujii
-fortarea dilatatiilor- eroare- risc major de perforatie esofagiana
-disfagia domina tabloul clinic
-pacientul risca sa moara de foame
-indicatia chirurgicala este de esofagectomie, gastrostoma sau sunt in functie de starea generala si
conditiile locale

14. Definiti esofagul Barrett.

ESOFAGUL BERRETT 9EB) este o degenerare metaplazica clinica a epiteliului scuamos esofagian
Metaplazia Berrett este cea mai comuna stare premaligna esofagiana
-rata este in crestere
-prognosticul este nefavorabil datorita prezentarii tardive la medic
-programe de screaning exista doar in Japonia

15. Enumerati cele 3 tipuri histologice de Esofag Barrett.

-metaplazie intinala
-metaplazie gastrica
-metaplazie jonctionala

16.Enumerati 3 simptome ale esofagului Barrett.

TIPIC
-dureri retrosternale cu iradiere cervicala
-regurgitatii acide
MAI PUTIN SPECIFIC
-hipersalivatie, disfagie, senzatia de nod in gat, regurgitari alimentare ( mai ales dupa mese)

17. Enumerati 5 afectiuni cu care se face diagnosticul diferential in esofagul Barrett.

-structurile postcaustice
-boala Crohn
-strictura radica
-cancere superficiale
-Ulcerul cardial
-hernia hiatala
-gastrita
-ulcerul gastric
-ulcerul duodenal
18.Enumerati 5 factori favorizanti ai neoplasmului esophagian.
DE MEDIU-distributia geografica (CHINA, JAPONIA)
-igiena orala deficitara
-factori genetici
Malnutritia carcinogena:
-excesul de nitrosamine alimente afumate, conservanti
-deficitul de Zn
-lipsa Molibdenului
-depletia vitaminica A C E

19. Enumerati 5 simptome ale cancerului esofagian.

Disfagia
-cel mai constant symptom, semn de prognostic nefavorabil
-initial pentru solide, ulterior si pentru semisolide si in final lichide ( nu si mai pot inghiti saliva)
Pierdere ponderala -50% din cazuti
Dureri epigastrice si retrosternale (pot avea si semnificatia metastazarii osoase)
Vocea bitonala semn de invazie a nervilor recurenti semn de nerezecabilitate
Semne respiratorii datorate aspiratiei, refluxului tracheal sau fistulelor esotraheale sau esobronsice

20. Enumerati explorarile imagistice in cancerul esofagian.

-examenul radiologic cu substanta de contrast extrem de util
-endoscopia digestive superioara- avantajul vizualizarii directe a leziunilor si a biopsiei lor
-ecografia endoscopica stabilirea profunzimii leziunilor si invazia limfatica (stadializare)
-CT thoracic si abdominal evidentierea metastazelor, concomitentelor lezionale, etc
-bronhoscopia pt leziunile treimii superioare si medii a esofagului identificarea invaziei traheale sau
bronsice
-laparoscopia si toaracoscopia diagnostic

21. Enumerati modalitatile de diseminare ale cancerului esofagian.

-invazia transmurala
-extensia intraluminala
-invazia limfatica
-metastazare la distanta pe cale venasa

22. Enumerati solutiile paliative de tratament ale cancerului esofagian.

-echilibrarea nutritionala si generala a pacientului
-in stadiile precoce:
Stadiul 0:- rezectie de mucoasa esofagiana realizata endoscopic
-Indepartarea esofagului tumoral si intreruperea cailor de diseminare
-in stadiile tardive
-rezectii palliative morbiditate si mortalitate crescute
-paliatia miniinvaziva asigurarea posibilitatilor de alimentare, refacerea starii generale si
eventual a posibilitatilor de terapie adjuvanta

23. Definiti ulcerul gastric

=lipsa de substanta de diferite profunzimi, la nivelul peretelui gastric ce poate interesa toate straturile
acestuia
-apare rar inainte de 40 de ani (5-10x mai frecvent in japonica), usoara predominanta masculine

24. Etiopatogenia ulcerului gastric, enumerare factori endogeni.

Exacerbarea factorilor agresivi asupra mucoasei gastrice
-hipersecretia acida- stimuloeaza hipersecretia de gastrina si pepsin
-alterari ale motilitatii gastrice
-reflux duodenogastric
-infectia cu Helicobacter Pylori ( de importanta mai redusa comparative cu ulcerul duodenal)
Diminuarea factorilor de protectie a mucoasei
-diminoarea mucusului gastric si alterarea calitatii sale (datorat hiposecretiei de prostaglandine endogene)
-alterarea vascularizatiei submucoase

25. Enumerati ulcerele de stres.

ARSURI CURLING
Leziuni cerebrale CUSHING
Exulceratio simplex

26. Descrieti ulcerul acut.

ANATOMIE PATOLOGICA
-eroziuunea gastrica (exulceratio simplex) nu epaseste musculara mucoasei
-ulcerul acut profund peste 1 cm diametru, patrunde progresiv in toate straturile peretelui gastric
- inconjurat de edem si hiperemie

27. Descrieti ulcerul cronic

-diametrul de 2-5 cm inconjurat de infiltrate inflamator cronic, fibroza ulcer calos
-anterior- penetreaza in ficat, colecist sau perforeaza si determina peritonita
-posterior- penetreaza in pancreas

28. Clasificarea Johnson tipurile I si II.

TIPUL I 50-60%
-pe mica curbura, inalt spre regiunea fundica
-secretia acida redusa
-asociat cu gastrita si reflux duodenal
-asociat cu grupa sg A
TIPUL II 23-25 %
-ascociat cu ulcer pyloric sau duodenal
-pe mica curcura la nivelul corpului
-secretie acida normal sua crescuta
-ascociat cu grupa sg 0

29. Clasificarea Johnson tipurile III, IV si V

TIPUL III-23%
-localizare antrala
-hipersecretie acida
-asociat cu grupa sg 0
TIPUL IV
-inalt pe mica curbura langa jonctiunea esogastrica (ulcer junctional)
TIPUL V
-datorita consumului de AINS- iatrogen

30. Tablorul clinic al ulcerului necomlicat.

DURERE-crampa, torsiune, arsura, lancianta
-localizare: epigastru, retroxifoidian, retrosternal
VARSATURI acde, inconstante
PIROZIS APARE POSTPRANDIAL IN LOCALIZARILE INALTE
Distensie abdominala
Eructatii
Pierdere ponderala

31. Diagnosticul diferential al ulcerului gastric.

-gastrite
-esofagite
-duodentite
-Sindromul Mallory-Weiss
-ulcerul esofagian
-ulcerul duodenal
-cancerul gastric
-afectiuni pleuropulmonare
-angina pectoral
-infarctul miocardic

32. Complicatiile acute ale ulcerului gastric.

HEMORAGIA- 35-40% din ulcere sangereaza (mai des decat ulcerul duodenal)
-oculta: detectabila prin analiza scaunului (Adler, Weber, hemocult)
-mica- hematemeza, melena
-mare, cataclismica- sange proaspat in varsatura si scaun
PERFORATIA complicatie frecventa mai ales la varstnici peritonita grava

33. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric.

PENETRATIA ulcerele cornice pancreas, colon, ficat
STENOZA- ulcerele tip II si III
Malignizarea- malign de la inceput

34. Enumerati 3 clase de medicamente folosite la tratamentul ulcerului gastric.

-Neutralizante ale acidului gastric antiacide (Dicarbocalm)
-Blocanti de receptori H2- INHIBA SECRETIA ACIDA- EFICIENTA SPORITA
-Inhibitori ai pompei de protoni
-Protectoare ale mucoasei gastrice si stimulatoare ale secretiei de mucus-analogi de prostaglandine E1
-Protectoare ale mucoasei gastrice
-Antibiotice- antiHelicobacter
35. Care sunt obiectivele tratamentului chirurgical al ulcerului gastric.
-ablatia leziunii
-intreruperea chirurgicala a lantului pathogenic
-asugurarea continuitatii tubului digestive

36. Definiti boala Menetrier.

=afectiune caracterizata prin secretie abundenta de mucus, hiperplazie a glandelor mucosae gastrice si
hipoproteinemie
-mucoasa hiperplazica prezinta leziuni inflamatorii si ulceratii
-la copii-prognostic mai bun
-la adulti- hiperreactivitatea factorului TGF -alfa

37. Simptomatologia bolii Menetrier.

-durere postprandiala
-pierderi ponderale pana la casexie
-edeme periferice, ascita, anasarca (hiperproteinemie severa)
-anemie
Diagnosticul: examenul cu Bariu si endoscopia digestive superioara cu biopsie

38. Etiopatogenia cancerului gastric.

Afectiuni gastrice predispozante
-gastrita, ulcerul gastric, polipii gastrici, metaplasia intestinala gastrica, displazia mucoasei gastrice, boala
Menetrier, asemia Biermer, etc
Infectia cu helicobacter asocierea cu gastrita atrofica
Regimul alimentar
-dieta saraca in lapte, vegetale, protein animale
-excesul de sare, carbohidrati, nitrosamine, tutun, alcool
Conditii socioeconomic
Profesii ca: industria metalelor, pictori, ceramic, lacuri, vopsele, cauciuc

39. Enumerati caile de extensie ale cancerului gastric.

-contiguitate
-limfatica
-venoasa
-peritoneala

40. Simptomatologia cancerului cardiotuberozitar in perioada de stare

42.Enumerati explorarile imagistice in neoplasmul gastric.
-examenul radiologic cu Bariu
-endoscopia cu biopsie
-ecoendoscopia extensia tumorii in grosimea peretelui
-ecografia
-RMN

43. Definita herniilor.

=HERNIILE= protruzia viscerelor abdominale, cu sau fara sac prin orificii determinate congenital
44. Clasificati herniile dupa modul de producere
CONGENITALE = de la nastere sau mai tarziu si sunt consecinta persistentei unor structure anatomice de
tip embriofetal (persistenta canalului peritoneovaginal)
DOBANDITE= la adult si sunt consecinta sumarii a numerosi factori favorizanti, cel determinant fiind
efortul fizic

45. Clasificati herniile dupa evolutie.

SIMPLE
COMPLICATE

46. Enumerati 5 cauze etiopatogenice in producerea herniilor

-obezitatea
-bolile consumptive care afecteaza troficitatea peretelui abdominal (neoplazii, afectiuni inflamatorii acute
sau cornice)
-multiparitatea
-alterarile tisulare secundare inaintarii in varsta, deficientelor endocrine (boala Cushing, hipotiroidismul),
discolagenozelor (boala Biegeleisen ce presupune, alaturi de hernia, piciorul plat, varice, hemoroizi)
-ascitele de diverse etiologii (hepatice, cardiace)
-FACTOR DETERMINANT: efortul fizic (cresterea presiunii intraabdominale)
-eforturi mici dar repetate( tusitorii cronici, constipatia cronica, dysuria)
-eforturi mari si brutale( ridicarea greutatilor)
-LOCOMOTIA BIPEDA : predispune la aparitia herniilor ( mai ales inghinale)

47. Enumerati cele 3 caractere anatomopatologice ale herniilor.

-defect parietal (inelul hernial ) = orificiul (de forma si dimensiuni variabile) rezultat din largirea zonelor
de slaba rezistenta parieto-abdominale
-Invelisuri herniale corespund stratigrafiei specific zonelor de slaba rezistenta, in care s a produs henia
-continut hernial

48. Clasificati ireductibilitatea herniara.

CRONICA incarcerare, pierderea locului la domiciliu
ACUTA strangulare

49. Caracterizati hernia strangulata.

=O URGENTA MEDICOCHIRURGICALA
-frecventa strangularii intre 3 si 10%
-apare la ambele sexe, indifferent de varsta
-de regula se stranguleaza herniile mici la nivelul coletului, datoria fibrozarii acestuia sau datorita unui
defect parietal fibros, inextensibil

50. Enumerati stadiile herniei inghinale oblice externe.

Stadii de progresiune ale sacului herniar:
-punct herniar
-hernia interstitiala
-bubonocelul
-hernia inghinofuniculara
-hernia scrotala sau labiala
51. Enumerati enzimele pancreasului exocrin.
PROTEOLITICE: tripsina, chimotripsina, elastaza, colafenaza, carboxipeptidaze, nucleaze
LIPOLITICE: lipaza, colesterolesteraza, fosfolipaza A2
GLICOLITICE: amilaza

Pfrodusul final al secretiei exocrine pancreatice este o solutie izotonica transparenta cu pH ul in jur de 8.
-2 xomponente distincte: apa so electroliti

52. Clasificarea clinica de la Atlanta in pancreatita acuta.

1992
Pancreatita acuta este expresia anatomoclinicaal sindromului acut de autodigestie pancreatica si
peripancreatica.
PA usoara- disfunctia de organe si sisteme este usoara si complet reversibila
PA severaformele associaza complicatii sistemice si peripancreatice cu risc vital

53. Enumerati 5 cauze ce pot determina pancreatita acuta.

-consumul de alcool tineri, mediu urban, frecvent barbate
-litiaza biliara varstnici, mediu rural, frecvent femei
-alte cauze postoperatorie,
-dupa explorari invasive
-dupa traumatisme
-boli metabolice
-boli endocrine
-ereditara, alergica
-infectii virale

54. Ce determina cascada enzimatica in pancreatita acuta.

55. Enumerati cele 3 forme etiopatogenice de pancreatita acuta.

FORMA EDEMATOASA
-edem gelatinos
-citosteatonecroza miliara, microlezionala
FORMA NECROTICA
-zone hemoragice
-zone necrotice
-sechestre
FORMA SUPURATA (complicatie a formei anterioare)
-abcese pancreatice si peripancreatice

56. Descrieti sindromul dureros in pancreatita acuta.

=in abdomenul superior de la foarte intens- la absent
-SPONTANA in bara sau centura
-Provocata (semen peritoneale)
-iradiere posterioara
-se calmeaza partial la administrarea de analgetice majore
-insotita de agitaie psihomotorie

57. Descrieti sindromul dispeptic in pancreatita acuta.

-greturi
-varsaturi incoercibil
-distensie abdominala
-absenta tranzitului

58. Diagnosticul biologic in pancreatita acuta.

-hiperamilazemie ( la 2-12h de la debutul PA si nu este soecifica PA), hiperamilazurie, hiperlipazemie
-Creste lipaza, tripsina si elastaza
-asociat: leucocitoza, hematocrit crescut, hipeglicemie, hipocalcemie, semen de hepatita satelita (cresteri
ae transaminazelor)
-date etiologice : sindrom de colesteraza intra si/ sau extrahepatica

59. Diagnosticul diferential in pancreatita acuta.

-peritonite generalizate
-ocluzii intestinale (infarctul enteromezenteric)
-anevrismul aortic rupt
-infarctul miocardic
-embolia pulmonara
-delirium trememens
-socul septic, hypovolemic

60. Clasificarea Ranson-Baltazar in pancreatita acuta.

A pancreas normal
B cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei
C inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului
D prezenta unei colectii peripancreatice
E prezenta mai multor colectii peripancreatice si la distanta de pancreas

61. Complicatii evolutive in pancreatita acuta.

-abcese pancreatice si peripancreatice
-pseudochiste (local locoregional, la distanta de pancreas mediastin, pleura etc)
-ascita pancreatica
-pleurezie enzimatica
-hemoragii digestive prin eroziuni vasculare enzimatice
-tromboza venei splenice +/- pileflebita
-pancreatita cronica