RADIOIMAGISTICA

FICATULUI, CAILOR
BILIARE, INTESTIN
IN URGENTELE
MEDICO-
CHIRURGICALE
DR. ANA MAGDALENA BRATU
TEHNICI DE EXPLORARE
Tehnici principale:
1.metode radiologice
-radiografia abdominală simplă
-CT
2.metode imagistice
-ecografia
 TEHNICI DE EXPLORARE

Tehnici cu scop terapeutic:

-drenajul percutan al colecţiilor fluide
hepatice şi (peri)pancreatice
-drenajul biliar extern
-protezările biliare
-procedurile intervenţionale arteriale
 TEHNICI DE EXPLORARE

– simplu complex
– metoda princeps de diagnostic să fie:
- cea mai la îndemână
- cea mai purtătoare de informaţii
- cea mai puţin iradiantă
- cea mai ieftină
- însoţită de posibilitatea unui
tratament activ
 RADIOGRAFIA ABDOMINALA
SIMPLA
Tehnici:
-ortostatism
-decubit lateral (drept)
-decubit dorsal
Evidenţiază:
-hepato/splenomegalia
-calcificări
-prezenţa de gaz
-imagini mixte de tip nivele hidroaerice
 Radiografia abdominală simplă

Ficat Spl

RD RS
 ECOGRAFIA
Metoda diagnostică:
-primă intenţie pentru diagnostic pozitiv şi diferenţial
- orientare spre o altă metodă de explorare
Avantaje
- accesibilitate
- cost scăzut
- repetabilitate – monitorizare

Sensibilitate diagnostică limitată pentru

- leziunile hepatice şi pancreatice mici, leziuni de CBP
distală
- litiaza pe căi biliare nedilatate

Metodă terapeutică:
-aspiraţie/ drenaj colecţii, abcese hepatice/ pancreatice
-tratament percutanat (CHH, tumori) ecoghidat
 ECOGRAFIA
• sonde cu frecvenţă de 3,5-5mHz
• normal ecogenitatea:
pancreas  ficat rinichi
Adiţional se utilizează:
- ecografia Doppler color
- ecografia Doppler pulsat
- angio-power Doppler
- ecografia intraoperatorie
- ecoendoscopia
Ecografie
Ecografie 2D

Doppler

Power Doppler
 COMPUTERTOMOGRAFIA
Tehnică:
-bolnav a jeun
-nativ şi cu substanţă de contrast administrată oral
şi i.v.
-secvenţial sau spiral
Avantaje:
-metodă de elecţie în diagnosticul topografic şi
stabilirea tipului de leziune
-metodă terapeutică
-posibilitate colangio-CT post colangiografie
transparietală
Dezavantaje:
-cost ridicat
-necesitatea cooperării cu bolnavul
-riscul reacţiilor adverse la substanţa de contrast
 CT nativ şi cu contrast iv

Nativ

Fază precoce: contrast

maxim în aortă

Fază tardivă: contrast

în VCI şi vv hepatice
 Colangio-CT
post colangiografie transhepatică

Opacifierea CBIH cu
contrast iodat
COLANGIOGRAFIA DIRECTA
-reprezintă opacifierea căilor biliare intra- şi
extrahepatice prin administrare de substanţă
de contrast iodată
-tehnici – în funcţie de modalitatea de
administrare a substanţei de contrast:
-transhepatică (percutană) – metodă
diagnostică şi terapeutică
-ERCP – metodă diagnostică şi
terapeutică
-peroperatorie:
-transhepatică
-intraoperatorie
-pe tub Kehr
 FICAT
NOTIUNI DE ANATOMIE RADIOLOGICA
• Organ intraperitoneal ce ocupă loja subfrenică dreaptă.
• Suprafaţă superioară delimitată de diafragm; este fixat prin
ligamentele peritoneale.
• Suprafaţă inferioară - viscerală - hilul hepatic: artera
hepatică, vena portă şi CBP. Vena portă (VP) este structura de
referinţă; la dreapta şi anterior- canalul hepatic comun; la
stânga artera hepatică.
- foseta veziculei biliare – anterior de hil
- VCI: contact intim cu lobul caudat, situată posterior
• Lobulaţia şi segmentaţia hepatică: 2 lobi şi 8 segmente,
fiecare segment prezintă flux arterial şi venos, precum şi flux
biliar.
- separaţia între LS şi LD - plan ce trece prin VSH medie şi
vena cava inferioară care corespunde axului fosetei veziculare.
- lobul drept conţine segmentele V, VI, VII si VIII
- lobul stâng conţine segmentele II, III şi IV.
 IV II

VIII

VII

IV III

VIII I

VII
 IV

V
I

VI

VI
Rg abd.simplă
Rg abd.simplă

CT

Chist hidatic calcificat

Radiografie abdominală

CT

Abces hepatic
 FICAT
SEMIOLOGIE ECOGRAFICA
1.Leziuni transonice (anecogene)
=lichide pure
2.Leziuni hipoecogene:
-lichide cu vâscozitate mare
-leziuni solide
3.Leziuni izoecogene:
-leziuni cu acelaşi grad de atenuare ca al ficatului –
leziuni solide
-sunt descoperite prin semne indirecte – efectul exercitat
asupra elementelor anatomice învecinate
4.Leziuni hiperecogene:
-calcificări – prezintă con de umbră posterior
-sânge proaspăt
-vasele
-grăsimea
-structuri osoase
-prezenţa de gaz/aer
Hemangiom Tumoră hepatică: CHC

Hipoecogene/ ecogen periferic

Chist hidatic
cu vezicule fiice Abcese hepatice
 FICAT
SEMIOLOGIE CT
Abcesul
-hipodens
-cel piogen cu perete propriu, gros, iodofil
-unic sau multiplu
-eventual prezenţa de aer în interior
 FICAT
SEMIOLOGIE CT

Traumatismele hepatice
-CT – metodă de elecţie
-hematom intraparenchimatos/subcapsular:
-sângerare acută = hiperdens
-sângerare veche = hipodens
-fractură
-laceraţie – aspect heterogen hipo/hiperdens
 Laceraţie
Hematom subcapsular

Fractură
 CLASIFICAREA AAST A LEZIUNILOR
HEPATICE
TRAUMATICE
• GRAD I
• Deşirare capsulară
• Laceraţie: profunzime < 1cm
• Hematom subcapsular: < 10% din suprafaţa hepatică, < 1cm
grosime
• Infiltrare periportală
• GRAD II
• Laceraţie: 1-3 leziuni parenchimatoase profunde, diametrul
leziunilor < 10 cm, 1-3 cm profunzime
• Hematom subcapsular: 10 - 50% din suprafaţa hepatică; 1-3 cm
grosime
• Hematom intraparenchimatos: diametrul < 10 cm;
• GRAD III
• Laceraţie: > 3 leziuni parenchimatoase profunde, > 3 cm
profunzime
• Hematom subcapsular: > 50 % din suprafaţa hepatică sau ruptură
hepatică;
• Hematom intraparenchimatos: diametrul leziunii > 10 cm sau
ruptură hepatică
 CLASIFICAREA AAST A LEZIUNILOR
HEPATICE
TRAUMATICE
• GRAD IV
• Laceraţie : ruptură parenchimatoasă implicând 25-75% din
lobii hepatici sau afectarea a 1-3 segmente dintr-un singur
lob;
• Hematom intraparenchimatos: diametrul leziunii > 10 cm sau
ruptură hepatică
• GRAD V
• Laceraţie: ruptură parenchimatoasă implicând >75% din lobii
hepatici sau afectarea a > 3 segmente dintr-un singur lob;
• Leziuni vasculare: leziuni venoase juxtahepatice (segmentul
retrohepatic al VCI)
• GRAD VI
• semne CT: fracturarea capsulei, laceraţie
intraparenchimatoasă, hematom subcapsular sau
intraparenchimatos, devascularizare parţială datorită
contuziilor parenchimatoase sau rupturii directe a ramurilor
portale principale
 PILEFLEBITA
• Definiţie: tromboza infecţioasă a reţelei venoase
mezenterico-porte prin extensia unui focar
infecţios abdominal profund sau de la un
pseudochist pancreatic suprainfectat
• Ecografie: eventuala vizualizare a unui focar
abdominal; tromboză VMS, venă splenică sau
trunchi port
• CT:
• dilatarea VMS sau VP cu hiperdensitate
spontană intraluminală – tromb
• defect complet de încărcare postcontrast sau
lacună intraluminală în reţeaua venoasă porto-
mezenterică
• infiltrarea grăsimii perivasculare (fenomen
inflamator)
• rar imagine de gaz în interiorul trombusului –
caracter septic al trombozei acute
• +/- semne de ischemie venoasă intestinală
• +/- microabcese hepatice
• focar infecţios profund sau a unui pseudochist
de pancreas
CT axial post-contrast i.v.: pseudochist
(PC) de pancreas suprainfectat; tromb
în VMS ce apare cu calibru crescut şi
densificarea grăsimii perivasculare
(săgeţi); pneumo- uretero-hidronefroză
renală stângă (PUH)
 TROMBOZA VENEI PORTE
• Cauze: complicaţie în ciroza hepatică, invazie tumorală
directă, inflamaţii (pancreatită), hipercoagulabilitate,
idiopatică (8-15%).

• Două elemente importante in imagistică:

• trombul, vizibil în stadiu precoce ce se organizează
progresiv cu transformarea fibroasă a venei;
• apariţia după aproximativ 5-6 săptămâni a unui ghem
vascular pedicular, respectiv a cavernomului portal.
 TROMBOZA VENEI PORTE

• Ecografia:
• trombul - imagine ecogenă în interiorul unei vene
porte dilatate.
• cavernomul -ghem serpiginos de structuri canalare
anecogene cu sediu periportal ce asociază absenţa
de vizualizare a venei porte.
• Doppler pulsat, color şi power:
• absenţa fluxului portal, semnul direct şi major de
tromboză cruorică.
• cavernomul portal prezintă un semnal continuu,
puţin modulat, hepatopet de tip portal.
 TROMBOZA VENEI PORTE
• CT:
• trombul: leziune hiperdensă în faza
precoce; în timp devine hipodens;
postcontrast trombul este neiodofil
• pereţii vasului afectat sunt iodofili
• dilataţia vasului trombozat
• fază portală postcontrast- bilanţ
complet al cavernomului portal
• anomalii de perfuzie hepatică,
vizibile în examinarea cu contrast:
• hipervascularizaţie periferică în
timp arterial (arterializare
vicariantă),
• hipoperfuzie în regiunile
perihilare
• atrofia moderată a lobului drept
hepatic, în fazele tardive.

CT axial post-contrast i.v., fază portală, reconstrucţie oblică:

tromboza venei porte: defect de umplere portal extensiv; vasul
apare destins, cu pereţi iodofili
 TROMBOZA VENEI PORTE

CP

CT axial post-contrast i.v.: cavernom

portal (CP): traiecte vasculare
serpinginoase în hilul hepatic pe fondul
unei ciroze avansate; ascită în cantitate
medie
 SINDROMUL BUDD-CHIARI ACUT

• Definiţie: obstrucţia sau

tromboza venelor hepatice
• Cauze: idiopatice (1/3 din
cazuri), congenitale (diafragm),
dobândite (statuus
protrombogen, tumori invadând
reţeaua venoasă hepatică sau
VCI retrohepatică – CHC sau
tumoră renală).
• Tip I - ocluzie de VCI
• Tip II - ocluzie de vene
suprahepatice
• Tip III - ocluzie de vene
centrolobulare
 SINDROMUL BUDD-CHIARI ACUT
• Ecografie:
• hepatomegalie – cu lob caudat uneori normal în stadiul acut,
parenchim hepatic neomogen, ascită + absenţa de vizualizare a
venelor suprahepatice sau VCI sau vizualizarea trombozei la
aceste niveluri
• CT:
• hepatomegalie
• una sau mai multe vene suprahepatice +/- VCI cu lumene reduse
sau vizualizarea directa a trombului
• efect flip-flop:
• defect de priză de contrast la nivelul parenchimului hepatic
periferic contrastând cu încărcarea normală a lobului caudat şi
a regiunii centrohepatice – faza parenchimatoasă (inversarea
fluxului portal prin HTP secundară)
• încărcarea zonelor periferice şi spălarea lobului caudat şi a
zonelor centrohepatice în faza tardivă
• ascită, uneori abundentă
• eventual, leziunea responsabilă de tromboză
• Diagnostic diferenţial imagistic:
• ficat cardiac acut: parenchim hepatic neomogen, atriu drept mărit,
vene suprahepatice şi VCI dilatate
• ciroză: hipertrofie de lob caudat, HTP dar permeabilitatea venelor
hepatice păstrată
 CAI BILIARE, VB
NOTIUNI DE ANATOMIE RADIOLOGICA
-căi biliare intra- şi extrahepatice
-CBIH:
-are distribuţia paralelă cu cea a VP
-în mod normal nu se văd ecografic sau CT
-CBEH:
-canal hepatic comun – până la joncţiunea cu cisticul
– diametru maxim normal 6mm
-coledoc – de la joncţiunea cu cisticul până la nivelul
ampulei Vater – diametru maxim normal 9mm
-VB:
-situată în foseta VB
-perete subţire, maxim 2mm
-diametru maxim normal 6cm
-conţinut pur lichidian
 CAI BILIARE, VB
SEMIOLOGIE RADIO-IMAGISTICA
RADIOGRAFIA ABDOMINALA SIMPLA
-calculii biliari
-calcificări parietale VB = vezicula de porţelan
-prezenţa de aer:
-aerobilie – cel mai frecvent anastomoze bilio-
digestive
-în VB – colecistită emfizematoasă
ECOGRAFIA
-leziuni hiperecogene cu con de umbră posterior =
calculi
-modificările de calibru ale căilor biliare şi VB
-metoda de elecţie şi de primă intenţie
 CT

Rg abd.simplă
Litiază CBIH

Litiază VB
 CAI BILIARE, VB
SEMIOLOGIE RADIO-IMAGISTICA
COLANGIOGRAFIA
-indiferent de tehnică evidenţiază:
-stenoze – caracter benign sau malign
-lacune – caracter benign sau malign
-dilataţii – boala Caroli, chiste congenitale
-fistule bilio-digestive
CT
-precizie în stabilirea:
-sediului obstructiv
-natura obstrucţiei
-bilanţ lezional
COLECISTITA ACUTA

• Patologie obstructiva
• Patologie infectioasa
• Patologie traumatica
 COLECISTITA ACUTA
Patologie obstructiva:
-hidrocolecist acut – hidrops vezicular
-distensie in amonte de un calcul inclavat in
sifonul vezicular sau in cistic
-diametrul transvers >4cm
-peretele se incarca normal cu s.c. i.v.
-continut lichidan si omogen
-calcul
-+/- infiltrarea grasimii periveziculare
 COLECISTITA ACUTA
Patologie obstructiva:
-volvulus de colecist:
-f.rar
-torsiune veziculara – supraacut
-absenta litiazei – semn evocator
-echo: VB destinsa, alungita, continut hemoragic
-CT: -absenta calcul
-f. destinsa, continut cu densitati variabile
-colet – extern
-perete +/- iodofil
-infiltrarea grasimii periveziculare
 COLECISTITA ACUTA
• Patologie infectioasa:
-acuta litiazica
-acuta alitiazica
-acuta gangrenoasa
-acuta emfizematoasa
-abces perivezicular
-sdr. Mirizzi
-angiocolita acuta
 COLECISTITA ACUTA
• Patologie infectioasa
-VB destinsa
-ingrosare neregulata perete >4mm
-edem submucos – iodofilie mare
-infiltrarea grasimii periveziculare
-lichid in patul colecistic
-+/- calcul, sludge
-bule de gaz in perete – emfizematoasa
-priza importanta de contrast la nivelul parenchimului
hepatic adiacent
Litiază biliară intra-/extrahepatică
(CBIH şi CBP) şi VB
 Abces hepatic. Litiază multiplă de CBP
IRM T2 CPRM
 ANGIOCOLITA ACUTA
• Litiazica si nonlitiazica (inflamatorie,
infectioasa, tumorala, etc)
-dilatatii de CBIH, CBP
-+/- calcul sau stenoza
-VB destinsa
-peretele cailor biliare este ingrosat si iodofil
-+/- pneumobilie
-+/- abcese hepatice
COLON + INTESTIN SUBTIRE
• Diverticulita
• Ocluzia intestinala
• Apendicita
• Perforatia
• Ischemia intestinala
• Enterocolite infectioase
• Boli inflamatorii intestinale
 DIVERTICULITA
• Reprezinta micro/macroperforatie a
unui diverticul in grasimea pericolica
• Durere, febra, leucocitoza
• CT:
-confirma diagnosticul
-prezenta de complicatii - abces
 DIVERTICULITA
• CT:
-modificari inflamatorii in grasimea
pericolica
-prezenta de colectii fluide
-bule de gaz extralumenale
-diverticul
-ingrosare simetrica de perete >4mm
 OCLUZIA INTESTINALA

• 20% din abdomenul acut chirurgical

• Existenta ei
• Nivelul
• Cauza
• Severitatea
 OCLUZIA INTESTINALA

• Rg. Abdominala pe gol

• Ecografie – NU!!!!!!!!!!
• CT – substanta de contrast orala +/-
- s.c. i.v.
• IRM – NU!!!!!!!!!!!!!
 OCLUZIA INTESTINALA
• Cauze:
-tumora
-hernii
-aderente
-ileus biliar
-volvulus
 OCLUZIA INTESTINULUI
SUBŢIRE
• Diagnostic de severitate:
-ischemie subacută:
• îngroşarea circumferenţială în ţintă a peretelui
intestinal = iodofilia mucoasei + edem submucos
• turgescenţa venelor de drenaj în mezou
important edem submucos – ischemie subacută
• lichid intraperitoneal
-ischemie acută:
• îngroşare transmurală cu densitate mare (hemoragie
intraparietală)
• infiltrare densă (serohematica-60UH) a mezourilor
lichid intraperitoneal deseori moderat
-ischemie supraacută:
• anse cu perete virtual – nevizibil postcontrast obstrucţie mecanică de intestin subţire cu importantă dilatare in
• lichid serohematic între anse amonte, cu decalibrare bruscă la nivelul ultimei anse ileale ce
apare colabată; aspect densificat al mezenterului
• aer în mezenter sau în sistemul port

ocluzie arterială: importantă distensie aerică a anselor intestinale ce

prezintă un perete subţire, „virtual”; aer mezenteric - semne indirecte de
infarct arterial mezenteric
 OCLUZIA INTESTINULUI
SUBŢIRE
INVAGINAŢIA INTESTINALĂ:
• Definiţie: alunecarea mucoasei intestinale pe
stratul muscular => un segment intestinal este
telescopat într-un segment distal;
– mai frecvent la nivel jejunal
– mai frecvent la sexul masculin
– tipuri : ileocolic, ileo-ileo-colic
•  Etiologie:
– 95% - hipertrofia ţesutului limfatic (după o infecţie
virală recentă)
– 5% - diverticul Meckel, polip intestinal, duplicaţie
intestinală, hematom intramural, limfom
– alte cauze endoluminale: calculi, ileus biliar, bezoari,
corpi străini
 OCLUZIA INTESTINULUI
SUBŢIRE
INVAGINAŢIA INTESTINALĂ
Ecografia (sensibilitate şi specificitate
mare):
– inel extern hipoechogen cu un centru
hiperechogen, sau
– multiple inele concentrice
CT:
– semnele de ocluzie de intestin subţire de
tip mecanic
– masă de intestin subţire cu densitate invaginaţie intestinală (imagine în cocardă)
tisulară conţinând o alternanţă de zone
concentrice în cocardă
– “croissant” de densitate grăsoasă
– semne de suferinţă intestinală prin
strangularea vaselor mezenterice ale
ansei invaginate
– uneori, leziunea subjacentă – de exemplu
lipom – densitate grasoasă
 OCLUZIA INTESTINULUI GROS

• Diagnostic de gravitate:
– cec diastatic > 12cm (valvula
ileocecală continentă în 60% C T
din cazuri generează T

presiune crescută în cec)

– pneumatoză parietală
– aeromezenterie tumoră vegetativă colon descendent (T) cu
– aeroportie ocluzie mecanică; distensie hidro-aerică a a
– defect de încărcare parietal colonului în amonte de obstrucţie, precum şi
local sau difuz - semn de a intestinului subţire; cec diastatic (C)
gravitate majoră (infarct
transmural)
– pneumoperitoneu (perforaţie
intraperitoneală)
 ISCHEMIE MEZENTERICĂ /
INTESTINALĂ
• Definiţie: ischemia tubului digestiv, parţială
sau totală
• Etiologie:
– boală arterială ocluzivă - obstrucţia prin trombi sau
emboli a arterei mezenterice superioare, arterei
mezenterice inferioare;
– ocluzie venoasă (a venei mezenterice superioare)
– boli arteriale nonocluzive (complex de hipoperfuzie)
– obstrucţie mecanică;
 OCLUZIE ARTERIALĂ
CT
•ocluzia trunchiului arterei mezenterice superioare (defect de umplere în lumenul arterial
opacifiat) – tromb pe ateromatoză sau emboli multiplii
•anormalităţi ale peretelui intestinal:
– ischemie parţială/ tranzitorie - îngroşarea peretelui cu iodofilie a mucoasei +
epanşament peritoneal moderat
– ischemie completă - perete subţire (“perete virtual”) defect de încărcare
postcontrast (infarct transmural) + infiltrare serosangvinolentă a grăsimii
mezenterice
•aer intramural, aer mezenteric, aer în vena portă – stadiu avansat
•dilatarea lumenului intestinal: aerică, hidro-aerică (ileus reflex)
•infarcte splenice, hepatice sau renale asociate în etiologia embolică
 OCLUZIE ARTERIALĂ

CT axial post contrast i.v.; reconstrucţie MIP: defect de umplere al arterei

mezenterice superioare (tromboză) - săgeata => ischemie mezenterică cu distensia
hidro-aerică a anselor intestinale
 OCLUZIE ARTERIALĂ

CT axial, postcontrast i.v.: distensie hidro-aerică a anselor intestinale şi a

cadrului colic; pereţi intestinali subţiri, “virtuali”; pneumatoză intestinală,
aeromezenterie şi aeroportie
 OCLUZIE VENOASĂ
• Definiţie: tromboflebita venelor
mezenterice
• CT:
– defect de umplere postcontrast
(tromb) la nivelul VMS
– anomalii ale peretelui intestinal:
îngroşarea peretelui > 3mm;
priză de contrast intensă a lipsa de încărcare post-contrast a VMS;
mucoasei + edem submucos densificarea grăsimii mezenterice adiacente;
(aspect de ţintă) aeroenterie; anse intestinale cu pereti îngroşaţi,
– infiltrarea grăsimii mezenterice iodofili; pneumoperitoneu (P) -ocluzie VMS
– epanşament peritoneal abundent complicată cu perforaţie intestinală
– ileus intestinal reflex

intestin destins lichidian, cu priză de

contrast intensă a mucoasei + edem
submucos – semn indirect de ocluzie de
VMS
APENDICITA
COLITA
 PNEUMOPERITONEU
• Definiţie: aer liber în peritoneu
• Etiologie:
– perforaţia unui organ cavitar (ulcer duodenal
sau gastric perforat, cancer gastric/ intestinal
perforat),
– ruperea unui organ cavitar (traumatisme, armă
albă, etc)
– iatrogen (postoperator, în scop diagnostic,
post insuflaţie de trompe sau contact sexual
recent).
 PNEUMOPERITONEU
• Radiografie pulmonară şi
radiografie abdominală în
ortostatism :
– imagine radiotransparentă
semilunară subdiafragmatică
• Radiografie în decubit lateral
stâng, cu tub lateral:
– hipertransparenţă aerică între
conturul lateral drept al
ficatului şi peretele abdominal
 PNEUMOPERITONEU
• Radiografie abdominală în decubit dorsal, cu tub
orizontal:
– semnul peretelui dublu: aer de-a lungul tunicilor
seroasă şi mucoasă ale peretelui intestinal
– semnul triunghiului: aer între ansele intestinale
– aer în spaţiul Morrison
– hipertransparenţă unică, rotundă suprapusă
peste opacitatea ficatului
– vizulizarea structurilor ligamentare anterioare
(ligamentul falciform, ombilical, uraca)
– aer sub peretele abdominal anterior
 PNEUMOPERITONEU
D II
AER LIBER ÎN RETROPERITONEU RECT
CEC

STOMAC / DI
AER LIBER INTRAPERITONEAL INTESTIN SUBŢIRE
COLON

AER ÎN AMBELE COMPARTIMENTE

SIGMOID
PERITONEALE
 PNEUMOPERITONEU

CT nativ axial, MPR: aer liber în retroperitoneu =>

perforaţie de cec, rect
 PNEUMOPERITONEU

CT postcontrast i.v., cupă axială: aer liber

intraperitoneal => perforaţie de stomac, duoden I,
intestin subţire, colon
 PNEUMOPERITONEU

CT postcontrast i.v., cupă axială: aer liber intra şi

extraperitoneal => perforaţie de sigmoid
 TRACT GASTROINTESTINAL
traumatic

• Localizarea leziunilor:

-jejun, ileon, duoden, colon, rar stomac

-de trei ori mai frecventă afectarea
mezenterului faţă de cea a intestinului
 TRACT GASTROINTESTINAL
traumatic
• Mecanisme:
-compresia intestinală pe coloana
vertebrală,
-creşterea bruscă a presiunii
intraabdominale,
-smulgerea punctelor intestinale de fixare
(rădăcina mezenterului, unghiul Treitz,
joncţiune ileocecală)
 TRACT GASTROINTESTINAL
traumatic

• Leziuni:
• contuzii intestinale (hematoame
parietale, perforaţie)/
• dezinserţii ale mezenterului (hematom
în rădăcina mezenterului)
• => ischemie intestinală acută, peritonită
acută prin perforaţie de tub digestiv
 TRACT GASTROINTESTINAL
traumatic
CT

•Semne directe:
– discontinuitatea peretelui gastrointestinal
– extravazarea conţinutului intraluminal sau
a contrastului oral în peritoneu sau
retroperitoneu
 TRACT GASTROINTESTINAL
traumatic
CT
•Semne indirecte:
– aer liber extraluminal
• pneumoperitoneu
• retropneumoperitoneu – perforaţie de duoden sau a
feţei posterioare a colonului
– lichid liber între buclele mezenterului (nespecific sau
hematic)
– lichid intramezenteric sau hematom mezenteric, aspect
“vărgat” al grăsimii mezenterice (
– “cheag santinelă” adiacent unei anse intestinale,
extravazare activă de contrast din vasele mezenterice
 TRACT GASTROINTESTINAL
traumatic
CT
•Semne indirecte:
– îngroşare focală a peretelui intestinal > 3 mm (nespecific):
• observat în 75% din leziunile transmurale
• îngroşare circumferenţială sau excentrică
• datorată hematomului intramural - densitate 60uH neiodofil
• datorată traumei mezenterice (arterială sau venoasă)
– priza de contrast a peretelui intestinal:
• mai mare decât a muşchiului psoas, egală cu a vaselor
• priză de contrast + îngroşare + lichid liber = perforaţie
• defect de încărcare parietală postcontrast (perforaţie)
•splină mică în dezinserţia de mezenter (“vidanjare” pentru
compensare volemică)
 TRACT GASTROINTESTINAL
traumatic

HPP

îngroşare circumferenţială a peretelui colonului ascendent + priză intensă de

contrast + hemo-pneumoperitoneu (HPP) = perforaţie