Principii de diagnostic și

screening în ginecologie
 SCREENING CANCER CERVICAL
• inițierea screeningului la vârsta de 21 de ani cu examen citologic
cervical repetat la fiecare 3 ani. O altă abordare acceptabilă este
reprezentată de inițierea screeningului la vârsta de 25 de ani cu
testare primară de HPV la fiecare 5 ani conform ghidurilor ACS,
2020
• Screeningul prin Pap test, este recomandat a fi repetat la fiecare 3
ani, rata de detecție fiind similară testării anuale (47). Testul primar
HPV, fără citologie cervicală este recomandat a se efectua odată la 5
ani,
• Vârstă 30-65 ani: screeningul continuu este recomandat tuturor
femeilor asimtomatice și imunocompetente, fie prin testare primară
HPV la fiecare 5 ani, fie prin co-test la fiecare 5 ani, fie prin Pap test
la fiecare 3 ani,
• Vaccinare nationala HPV: FETE 11-18 ANI
 SCREENING CANCER MAMAR
• Statele Unite în acord cu grupurile internaționale de specialitate
recomandă screeningul mamografic între 50 și 74 de ani la fiecare 1-2 ani
în funcție de factorii individuali de risc și de dorința pacientei
• Trialurile randomizate au demonstrat faptul că screeningul mamografic la
2 ani determină cert reducerea mortalității prin cancer mamar.
• Mamografia, cu film radiologic, digitală sau cu tomosinteză (mamografia
3D) este modalitatea principală de screening la populația feminină de risc
mediu. Celelalte tehnici imagistice incuzând ultrasonografia și RMN-ul sunt
rezervate evaluărilor ulterioare ale elementelor depistate mamografic sau
pentru screenigul femeilor cu risc înalt de cancer mamar, deși beneficiul
lor ca metode adjuvante mamografiei, continuă să rămană controversat.
• mamografia, poate pierde depistrea a 20% dintre cancerele de sân
• Ultrasonografia de screening nu este recomandată grupei de risc mediu,
ea nefiind evaluată ca strategie de screening menită să reducă
mortalitatea prin cancer mamar, nici măcar în cazul sânilor denși
 SCREENING CANCER ENDOMETRIAL
• Peste 90% dintre cancerele endometriale sunt sporadice,
aproximativ 10% fiind asociate cu sindroame ereditare,
între care sindromului Lynch, afecțiune transmisă
autozomal dominant datorată mutațiilor genelor
reparatoare ale greșelilor de împerechere a ADN-ului, în
cadrul căreia 9% din cancerele endometriale apar la femei
sub vârsta de 50 de ani.
• Pentru pacientele cu sindrom Lynch și Cowden riscul
crescut de cancer endometrial pe care îl au justifică
aplicarea screeningului prin biopsie endometrială începând
cu vârsta de 35-40 de ani sau cu 5 ani mai devreme față de
vârsta diagnosticării primului caz de cancer endometrial în
familie și ecografie transvaginală anuală în postmenopauză.
•
 SCREENING CANCER OVARIAN
• pe baza criteriilor IOTA (International Ovarian Tumor Analysis) tumorile maligne
pot fi diferențiate ecografic de cele benigne, dar cu toate acestea evaluarea
ecografică anuală sau bianuală, coroborată sau nu cu nivelurile markerilor serici,
s-a dovedit a nu modifica durata de supraviețuire a pacientelor cu cancer
ovarian.
• ACOG nu recomandă screeningul pentru cancerul ovarian la femeile cu un risc
mediu, dar la femeile cu risc crescut de apariție al cancerului ovarian, ACOG
recomandă efectuarea testelor de screening și anume examinarea clinică,
ecografia transvaginală și testarea CA-125. Memorial Sloan Kettering (MSK)
recomandă în ghidurile sale, pentru femeile cu susceptibilitate genetică,
utilizarea pentru screeningul cancerului ovarian atât a CA-125, cât și a ecografiei
tranvaginale. MSK începe screeningul la femeile între 30-35 de ani cu mutații
BRCA1 sau cu mutații la nivelul genelor MMR (mismatch repair): MLH1, MSH2 și
MSH6.
 SCREENING CANCER OVARIAN
• Pentru femeile cu mutații BRCA2 screeningul se începe între 35-40
de ani. NCCN (National Comprehensive Cancer Network)
recomandă la femeile peste 35 de ani cu mutații BRCA1/2
intervenția chirurgicală pentru reducerea riscului: salpingo-
ooforectomie sau anexectomie bilaterală, iar la femeile la care nu
se practică chirurgia, dozarea repetată a nivelurilor serice de CA-
125 împreună cu ecografia transvaginală
• Pe lângă CA-125 se poate doza proteina epididimală umană 4
(HE4), acest biomarker fiind supraexprimat în cancerul ovarian
(85). Datorită faptului că utilizarea acestor markeri este fiabilă,
specificitatea lor nefiind foarte înaltă, au fost dezvoltați anumiti
algoritmi RMI (Risk of Malignancy Index) și ROMA (Risk of Ovarian
Malignancy Algorithm), uilizați în cazul descoperirii unor
formațiuni tumorale pelviene
Celule endometriale maligne pe
coloratie Babes Papanicolau
ECOGRAFIA 3D
Ecografia 4D-SONOAVC
 LAPAROSCOPIA

Laparoscopia este principala metoda de diagnostic in endometrioza

HISTEROSCOPIA
HISTEROSCOPIA-REZECTIA PER
HISTEROSCOP
HISTEROSCOPIA OPERATORIE
LEIOMIOM
UTERIN
 Fibromul uterin

submucos
Subseros •24%
•18%
Interstitial
•58%
 Consistenta

ferma
dura
Moale-degenerescenta de
sarcina).
calcificare
ALGORITMUL DE DIAGNOSTIC
IN BOLILE GINECOLOGICE

Anamneza
Tuseu vaginal, examen cu valve
Investigatii de labolator si imagistice
D.D.
 Semne clinice
•Marirea simetrica a uterului (in fibromul
submucos)
•Marime asimetrica a uterului in
fibromul subseros
SIMPTOME-FIBROM UTERIN

menometroragii
dismenoree
infertilitate
leucoree
Simptome urinare, digestive
Masa tumorala intraabdominala
Investigatii paraclinice
Date Clinice
Probe biologice
Tehnici imagistice
Chiuretaj biopsic
Rolul ecografiei transvaginale ca metoda de
screening -Chistadenom seros benign

Este un chist mare ,unilocular,cu continut anecogen,cu

pereti regulati,cu intarire acustica posterioara
CHISTADENOM OVARIAN SEROS MALIGN
Este o tumora complexa, cu septuri groase ,
neregulate

C
Ecografia Doppler-Tumori maligne -
vascularizatie
 Tumori maligne- velocimetrie
Impedanta scazuta (IP mai mic de 0,8)
 Chist dermoid
Aspect tipic –semnul iceberg-ului=formatiune
complexa , cu ecouri luminoase difuze ecogenice, cu
nivel fluid/solid si umbra acustica posterioara
Multiple linii si puncte hiperecogene
 Chist dermoid

Aspect rar, dar patognomonic-chist

unilocular,continand in contact cu peretele ,unul
sau mai muti noduli, cu aspect ecogenic=nodul
Rokitansky
 Chiste dermoide

Nodul Rokitansky Linii si puncte hiperecogene

Chiste dermoide
SARCINA EXTRAUTERINĂ
 SARCINA HETEROTOPICA

• 2 SARCINI AU FOST DIAGNOSTICATE ECOGRAFIC CÂND PACIENTELE AU DEVENIT

SIMPTOMATICE DUPĂ INSTABILITATE HEMODINAMICĂ,
• ÎN AMBELE SITUAȚII DUPĂ LAPAROTOMIE, PACIENTA A PIERDUT ȘI SARCINA
INTRAUTERINĂ,
 SARCINA HETEROTOPICĂ

instabilitate hemodinamică, la 7 zile de la un chiuretaj pentru o

sarcină oprită în evoluție,
Dg. ecografic înainte ca pacienta sa devină simptomatică.
s-a practicat SL unilaterala, cealaltă sarcina intrauterină
evoluând până la termen.
SARCINA CERVICALA

• SARCINA CERVICALĂ A FOST

TRATATĂ CU METOTREXAT ȘI
EMBOLIZAREA ARTERELOR UTERINE.
P05.10: Intrafolicular ovarian pregnancy after intrauterine
insemination

D. Albu A. Albu
Ultrasound in Obstetrics & Gynecology, Volume 40, Issue S1
First published: 07 September 2012
SARCINA OVARIANA

• SARCINA OVARIANA ESTE EXTREM DE

RARA, EXISTA CCA 1OO DE CAZURI
RAPORTATE, 15% FIIND
INTRAFOLICULARE.
• CAZUL PREZENTAT ESTE O FEMEIE DE 34
DE ANI CU INFERTILITATE DE CAUZA
NEEXPLICATE DE 5 ANI.
 SARCINA OVARIANA

•HISTEROSALPINGOGRAFIA A ARATAT OBSTRUCTIE PROXIMALA

TROMPA STANGA SI PERMEABILITATE DIFICILA A TROMPEI DREPTE.
•SPERMOGRAMA A FOST NORMALA SI OVULATIA PREZENTA
•BETA-HCG MASURAT LA 2 SAPTAMANI DE LA INSEMINAREA
INTRAUTERINE A FOST 2.91 MUI
•PACIENTA A RAPORTAT MENSTRUATIA LA 2 ZILE DE LA EFECTUAREA
BHCG
 SARCINA OVARIANA

• LA3 SAPTAMANI DE LA BETA-HCG, PACIENTA S-A PREZENTAT CU DURERE ABDOMINALA

HIPOTENSIUNE, TAHICARDIE SI AMETEALA.
• ECOGRAFIA A ARATAT SANGE IN CAVITATEA ABDOMINALA,
• NU S-A VIZUALIZAT SARCINA INTRAUTERINA S-A REMARCAT O MASAHETEROGENA DE 3/2.5
CM IN OVARUL DREPT, CU UN SAC GESTATIONAL SI VITELIN IN OVAR, SUGERAND SARCINA
INTRAOVARIANA
 SARCINA ABDOMINALA

SARCINA ABDOMINALĂ A FOST OBTINUTĂ PRIN IUI ȘI A

FOST TRATATĂ PRIN LAPAROSCOPIE.
BIOPSIA DE ENDOMETRU

• PRELEVATĂ PENTRU:
• IDENTIF PROC PATOLOG ENDOMETRIALE (SÂNGERĂRI UTERINE ANORMALE,
EVALUAREA ENDOMETRULUI LA FEMEI INFERTILE ŞI MONITORIZAREA ENDOMETRULUI
FEMEILOR CU TERAPIE HORMONALĂ DE SUBSTITUŢIE)
• PENTRU A OBŢINE INDIRECT INFORMAŢII DESPRE FUNCŢIA OVARIANĂ
• PENTRU A APRECIA RĂSPUNSUL ENDOMETRULUI LA HORMONII OVARIENI SAU
EXOGENI.
BIOPSIA DE ENDOMETRU
•OBŢINUTĂ:
• FĂRĂ DILATAREA COLULUI UTERIN, FOLOSIND O CURETĂ, PRIN
ASPIRAŢIE, PRIN SPĂLĂTURĂ ENDOM;

• PRIN CURETAJ CU DILATAREA COLULUI UTERIN;

 FACTORI DE RISC

• DEBUT PRECOCE AL VIETII SEXUALE

• NUMAR CRESCUT DE PARTENERI SEXUALI
• FUMATUL
• ISTORIC DE HPV, PAPILOMATOZA
 COLPOSCOPIA

Se urmareste zona de transformare

VARSTA
SARCINA
TERAPIA CU ESTROGENI
MENOPAUZA