TUMORILE OVARIENE

Student: Moroz Marina

Grupa: M1825
 INTRODUCERE
• DEPISTAREA PRECOCE A TUMORILOR OVARIENE CONSTITUIE O PROBLEMĂ CU
ATÂT MAI DIFICILĂ CU CÂT MANIFESTĂRILE CLINICE LIPSESC ÎN STADIILE
INCIPIENTE ALE BOLII, ATUNCI CÂND EFICIENŢA TRATAMENTULUI ESTE
MAXIMĂ. S-A OBSERVAT PRACTIC CĂ O TUMORĂ MALIGNĂ OVARIANĂ SE
EXPRIMĂ CLINIC ABIA CÂND MĂSOARĂ CEL PUŢIN 5 CENTIMETRI ŞI DE CELE MAI
MULTE ORI ACESTE MANIFESTĂRI SUNT APANAJUL EXTINDERILOR
METASTATICE. DIN ACESTE MOTIVE, CANCERUL OVARIAN REPREZINTA A PATRA
CAUZA DE MORTALITATE PRIN CANCER LA FEMEI.
• CANCERUL OVARIAN AFECTEAZĂ ÎN CEA MAI MARE MASURĂ FEMEILE TINERE ȘI
DE VÂRSTA MEDIE, DAR POATE SĂ APARĂ LA ORICE VÂRSTĂ, INCLUSIV LA FETIȚE.
ÎN ULTIMII ANI, MULŢI CERCETĂTORI CONSIDERĂ CĂ DIAGNOSTICUL PRECOCE
AL CANCERULUI OVARIAN AR FI POSIBIL DACĂ POPULAŢIA FEMININĂ DE VÂRSTĂ
CUPRINSĂ ÎNTRE 40 ŞI 70 ANI, AR FI SUPUSĂ UNUI SCREENING BIANUAL CONSTÂND
DIN: EXAMEN CLINIC, ECOGRAFIE TRANSABDOMINALĂ ŞI TRANSVAGINALĂ (LA
CAZURILE SUSPECTE PLUS DOPPLER COLOR) ŞI DETERMINAREA
CONCENTRAŢIILOR PLASMATICE ALE ANTIGENULUI CA – 125.
 FACTORII DE RISC PENTRU TUMORILE
OVARIENE

• DEŞI ÎN PREZENT, NU S-A REUȘIT DEFINIREA CU MARE EXACTITATE A POPULAŢIEI CU RISC

CRESCUT, CÂŢIVA FACTORI S-AU ASOCIAT CU CREŞTEREA SAU DESCREŞTEREA RISCULUI DE
BOALĂ.
• STUDIILE AU EVIDENŢIAT CĂ: VÂRSTA, RASA, NULIPARITATEA, INFERTILITATEA, ISTORICUL DE
CANCER ENDOMETRIAL SAU CANCER DE SÂN, PRECUM ŞI ANTECEDENTELE FAMILIALE DE
CANCER OVARIAN S-AU ÎNSOŢIT DE CREŞTEREA RISCULUI DE APARIŢIE A CANCERULUI OVARIAN.
• DIMPOTRIVĂ, PARITATEA, FOLOSIREA CONTRACEPTIVELOR ORALE, ALIMENTAŢIA LA SÂN
(ALĂPTAREA), LIGATURA TUBARĂ, PRECUM ŞI HISTERECTORNIA S-AU ÎNSOŢIT DE SCĂDEREA
RISCULUI DE APARIŢIE A BOLII. DE ASEMENEA, ROLUL CÂTORVA FACTORI ESTE ÎNCĂ
CONTROVERSAT: VÂRSTA LA MENARHĂ, VÂRSTA LA MENOPAUZĂ, FOLOSIREA TRATAMENTULUI
PENTRU FERTILIZARE, TERAPIA DE SUBSTITUŢIE CU ESTROGENI, FOLOSIREA TALCULUI, FACTORII
ALIMENTARI, INTOLERANŢA LA LACTOZĂ, ANTECEDENTE DE PAROTIDITĂ.
CLASIFICAREA HISTOPATOLOGICĂ CONFORM OMS
TUMORI EPITELIALE

Chistadenom și chistadenom papilar

Benigne și borderline Papilom de suprafață

Adenofibrom și chistadenofibrom

Tumori seroase Adenocarcinom

Adenocarcinom papilar
Maligne
Carcinom papilar de suprafață

Adenofibrom malign
 CLASIFICAREA HISTOPATOLOGICĂ CONFORM OMS
TUMORI EPITELIALE

Chistadenom
Benigne și borderline
Adenofibrom
Tumori mucinoase
Adenocarcinom
Maligne
Adenofibrom malign
 CLASIFICAREA HISTOPATOLOGICĂ CONFORM OMS
TUMORI EPITELIALE

Adenom și chistadenom
Benigne și borderline
Adenofibrom și chistadenofibrom

Tumori endometrioide Adenocarcinom

Carcinom
Maligne
Sarcom endometrioid de tip stromal

Tumoare mixtă mulleriană

CLASIFICAREA TNM ȘI FIGO
 TABLOUL CLINIC

• CANCERUL DE OVAR ESTE O AFECŢIUNE CU EVOLUŢIE LENTĂ SAU CHIAR

ASIMPTOMATIC LA DEBUT. ACESTA FIIND MOTIVUL PENTRU CARE ÎI ESTE
PERMIS SĂ EVOLUEZE, PACIENTA NEPREZENTÂNDU-SE LA MEDIC CĂCI
SIMPTOMELE SUNT GENERALE ŞI NESPECIFICE.
• ABIA ÎN STADIILE TARDIVE, CÂND PROCESUL ESTE DEJA EXTINS, APAR ŞI
ACUZE MAI GRAVE, IAR PACIENTA SE PREZINTĂ PENTRU INVESTIGAREA
STĂRII DE SĂNĂTATE. ÎN GENERAL, CANCERUL OVARIAN ESTE
DIAGNOSTICAT LA APROXIMATIV UN AN DE LA DEBUT. SIMPTOMELE CARE
APAR ÎN STADIILE TARDIVE SUNT DETERMINATE ÎN PRINCIPAL DE
EFECTUL COMPRESIV PE CARE ÎNCEPE SĂ ÎL AIBĂ TUMOAREA ASUPRA
STRUCTURILOR DIN JUR.
 TABLOUL CLINIC

• CRAMPE ABDOMINALE CU INTENSITATE CRESCÂNDĂ;

• DURERE LOMBARĂ SAU ABDOMENO-PELVINĂ;
• APARIŢIA UNEI SCURGERI ŞI SECREŢII VAGINALE MUCOASE SAU
MUCOSANGVINOLENTE;
• DURERE ÎN TIMPUL ACTULUI SEXUAL (DISPAREUNIE);
• GREAŢĂ, PIERDEREA APETITULUI, INDIGESTIE;
• SENZAŢIE PERMANENTĂ DE BALONARE, FLATULENŢĂ, CARE NU SE
AMELIOREAZĂ PRIN TRATAMENTUL LA DOMICILIU;
 TABLOUL CLINIC

• MĂRIREA ÎN DIMENSIUNI A ABDOMENULUI ŞI CHIAR PALPAREA UNEI FORMAŢIUNI

TUMORALE LA ACEST NIVEL;
• ASTENIE;
• MODIFICAREA TRANZITULUI INTESTINAL, INDIFERENT CĂ ESTE VORBA DE CONSTIPAŢIE
SAU DIAREE;
• MODIFICAREA FRECVENŢEI MICŢIUNILOR, APARIŢIA MICŢIUNILOR IMPERIOASE, A
POLIURIEI;
• SCĂDEREA NEINTENŢIONALĂ ÎN GREUTATE;
• DISPNEE;
• MENSTRE NEREGULATE
 EXAMENUL FIZIC

ÎN STADIILE INCIPIENTE ALE BOLII SEMNELE FIZICE POT FI RELATIV PUŢINE, ÎNSĂ ÎN UNELE
SITUAŢII SE POATE DESCOPERI:
• EXISTENŢA UNOR FORMAŢIUNI TUMORALE SENSIBILE SAU NU LA PALPARE, CU
LOCALIZARE PREDILECTĂ ÎN FOSELE ILIACE;
• ASCITĂ;
• PLEUREZIE;
• OBSTRUCŢIE INTESTINALĂ ŞI TUMORI ABDOMINALE;
• PREZENȚA LA TUȘEUL BIMANUAL VAGINAL IMPLANTUL ÎN DOUGLAS.
EXAMENUL FIZIC TREBUIE SĂ INCLUDĂ ŞI TUŞEUL VAGINAL, ŞI TUŞEUL RECTAL PRIN CARE
SE POT AFLA INFORMAŢII CU PRIVIRE LA SENSIBILITATEA ORGANELOR GENITALE, LA
CONSISTENŢA ACESTOR STRUCTURI ŞI SE POT PALPA DIVERSE MASE TUMORALE.
 INVESTIGAȚII DE LABORATOR

• HEMOLEUCOGRAMA: PACIENTA POATE AVEA ANEMIE CRONICĂ (STARE

CARACTERISTICĂ AFECŢIUNILOR
ONCOLOGICE);
• ANALIZA BIOCHIMICĂ A SÂNGELUI: ÎN VEDEREA STABILIRII FUNCŢIEI HEPATICE
ŞI RENALE. O ASTFEL DE
INVESTIGAŢIE ESTE UTILĂ ATÂT PENTRU REALIZAREA PROFILULUI GENERAL AL
PACIENTEI, CÂT ŞI PENTRU APRECIEREA TIPULUI DE TERAPIE CARE POATE FI
SUPORTAT MAI UŞOR DE ORGANISM;
 EXPLORĂRI OBLIGATORII
ÎN PRIVINŢA TUMORILOR DE OVAR, ECOGRAFIA A DEVENIT ASTĂZI EXPLORAREA COMPLEMENTARĂ
OBLIGATORIE, DATORITĂ INOCUITĂŢII, ACCESIBILITĂŢII TOT MAI LARGI, AMELIORĂRII TEHNICE
RECENTE (ECO-3D, DOPPLER COLOR, POWER DOPPLER).
CRITERIILE CARE CONSTITUIE SUSPICIUNEA DE MALIGNITATE SUNT:
• FORMAŢIUNI MAI MARI DE 50 MM; ECOSTRUCTURĂ SOLIDĂ SAU MIXTĂ CU PREDOMINANŢĂ
SOLIDĂ;
• VEGETAȚIILE PAPILARE; PERETE NEREGULAT ŞI GROS;
• SEPTURI GROASE;
• ASCITĂ;
• METASTAZE;
• VÂRSTA > 40 ANI (4/5 DIN CANCERELE DE OVAR SUNT DEPISTATE LA FEMEI PESTE 40 ANI);
• ÎN PERIMENOPAUZĂ - CREŞTEREA DE VOLUM A UNUI OVAR LA SUPRAVEGHERE ECOGRAFICĂ
SISTEMATICĂ.
ECOGRAFIA CONVENŢIONALĂ TRANSABDOMINALĂ - PERMITE UN DIAGNOSTIC PRECOCE.
ECOGRAFIA ENDOVAGINALĂ - PERMITE UN DIAGNOSTIC MAI PRECOCE ŞI MAI PRECIS
 INVESTIGAȚII IMAGISTICE
• TOMOGRAFIA ȘI RMN CU CONTRAST A ABDOMENULUI ȘI PELVISULUI OFERĂ DATE CÂT MAI
EXACTE ASUPRA EXTENSIVITĂŢII CANCERULUI DE OVAR.
• TOMOGRAFIA VIZUALIZEAZĂ MAI BINE CALCIFICĂRILE, DENSITĂŢILE GROASE ŞI
VASCULARIZAŢIA PRIN INJECTAREA UNEI SUBSTANŢE IODATE DE CONTRAST BINE
TOLERATĂ. (IOPAMIRON). RMN- NU VIZUALIZEAZĂ CALCIFICĂRILE, DAR PERMITE O
PERFECTĂ DELIMITARE ANATOMICĂ, EVENTUAL ÎNTĂRITĂ PRIN ADMINISTRAREA
SUBSTANȚEI DE CONTRAST.
• LIMFANGIOGRAFIA - POATE FI FOLOSITĂ PENTRU EVALUAREA BOLNAVELOR CU CANCER
OVARIAN, EVIDENŢIIND IMPLICAREA GANGLIONILOR LIMFATICI (PELVINI, PARAAORTALI,
AORTALI).
• RADIOGRAFIA ABDOMINALĂ PE GOL, IRIGOGRAFIA, UROGRAFIA, POT DA INFORMAŢII
ASUPRA RELAŢIILOR DE VECINĂTATE ALE TUMORII OVARIENE, GRADUL EI DE EXTENSIE
LOCO-REGIONALĂ SAU EVIDENŢIEREA METASTAZELOR.
 METODE DE DIAGNOSTIC
• PELVISCOPIA - METODĂ ENDOSCOPICĂ CE ARE VALOARE ÎN TUMORILE DE OVAR (MAI ALES
LA FEMEILE TINERE). EA ESTE AVANTAJOASĂ PENTRU DEPISTAREA PRECOCE A CANCERULUI
DE OVAR, FIIND CONTRAINDICATĂ ÎN STADIILE AVANSATE. ARE VALOARE DEOSEBITĂ ÎN
CAZUL TUMORILOR BENIGNE, ÎN TUMORILE BORDERLINE, LA FEMEILE TINERE SAU LA
GRUPELE DE FEMEI CU RISC CRESCUT.
• HISTEROSCOPIA - POATE ADUCE INFORMAŢII ASUPRA CAVITĂŢII UTERINE, MAI ALES ÎN
CONTEXTUAL SÂNGERĂRILOR ANORMALE DIN PERIOADA ADULTĂ SAU ÎN POSTMENOPAUZĂ.
BIOPSIA PER-HISTEROSCOPICĂ ŞI EXAMENUL HISTOPATOLOGIC AL FRAGMENTELOR
PRELEVATE TRANŞEAZĂ DIAGNOSTICUL.
• CHIURETAJUL UTERIN - ARE ACELEAŞI INDICAŢII CA ŞI HISTEROSCOPIA, DAR ESTE O
MANEVRĂ OARBĂ. ÎN ABSENŢA HISTEROSCOPIEI ESTE UTIL ÎN SCOP DIAGNOSTIC SI
HEMOSTATIC.
• ECOGRAFIA TRIDIMENSIONALĂ (ECO-3D), METODA CEA MAI PERFORMANTĂ, MASOARĂ ÎN
SPECIAL VOLUMUL TUMORII, LOCALIZEAZĂ TOPOGRAFIC TUMOAREA ÎN RAPORT CU
CELELALTE STRUCTURI DIN VECINĂTATE.
• PUNCŢIA DOUGLASULUI - POZITIVĂ ÎN CANCERE DE OVAR AVANSATE.
 MARKERI TUMORALI ANTIGENICI

• CA 125 ESTE UN ANTIGEN DE SUPRAFAŢĂ DERIVAT DIN TUMORILE EPITELIALE CANCEROASE SEROASE
ŞI ESTE ABSENT ÎN CELE MUCINOASE. EL ESTE ÎNTÂLNIT LA VALORI CRESCUTE LA PESTE 80% DIN
PLASMA PACIENTELOR CU CANCERE DE OVAR NON- MUCINOASE ȘI POATE FI FOLOSIT ÎN
EXPLORAREA CANCERULUI OVARIAN.
• VALOAREA MARKERULUI CA 125 ESTE CRESCUTĂ ÎN STADII AVANSATE DE EVOLUŢIE A BOLII (STADII
II, III, IV). EL ESTE MAI PUŢIN UTIL PENTRU DIAGNOSTIC, DAR ESTE DE MARE AJUTOR ÎN URMĂRIREA
EVOLUŢIEI BOLII. VALORILE MARI ALE ANTIGENULUI CA 125 SE ASOCIAZĂ CU INVAZIA PERITONEALĂ
(ASCITĂ NEOPLAZICĂ), CU ADENOCARCINOMUL PAPILAR SEROS ŞI CU RECIDIVELE LOCALE.
• RĂSPUNSUL BUN LA CHIMIOTERAPIE SE ASOCIAZĂ CU VALORI NORMALE ALE LUI CA 125, CEEA CE
INDICĂ STABILIZAREA BOLII. LIPSA UNUI RĂSPUNS EFICIENT LA CHIMIOTERAPIE SE ASOCIAZĂ CU
VALORI CRESCUTE ALE ANTIGENULUI CA 125, CEEA CE IMPUNE SCHIMBAREA TRATAMENTULUI.
 MARKERI TUMORALI ANTIGENICI

• CA 15-3 ESTE MARKER TUMORAL PENTRU CANCERUL DE SÂN, DAR POATE FI CRESCUT ŞI ÎN CEL DE
OVAR.
• CA 19-9 ESTE UN MARKER TUMORAL ÎN CANCERUL DE PANCREAS, DAR POATE AVEA VALORI
CRESCUTE ŞI ÎN CANCERUL DE OVAR, SPECIFIC PENTRU CEL MUCINOS.
• CEA (ANTIGENUL CARCINOEMBRIONAR) POATE AVEA VALORI CRESCUTE ÎN CANCERUL DE OVAR,
SPECIFIC FIIND PENTRU CANCERUL DE COLON ŞI CANCERUL GASTRIC.
• AFP (ALFA FETO-PROTEINA) POATE PREZENTA VALORI CRESCUTE ÎN TERATOCARCINOAMELE
OVARIENE.
• TPA (ANTIGENUL POLIPEPTIDIC TISULAR) ESTE O POLIPEPTIDĂ CU PROPRIETĂŢI ANTIGENICE
SPECIFICE PRODUSĂ ÎN PLACENTA UMANĂ, ÎN TUMORILE MALIGNE UMANE ŞI ÎN FLUIDELE
PACIENŢILOR CU CANCER. ESTE FOLOSIT CA MARKER MAI ALES PENTRU MONITORIZAREA
EVOLUŢIEI PACIENŢILOR CU CANCER MAMAR SAU OVARIAN ÎN CURSUL TERAPIEI.
 MARKERI ENZIMATICI

• FOSFATAZA ALCALINĂ (IZOENZIMA REGAN). IZOENZIMELE FOSFAZATEI ALCALINE APAR ÎN

SER DERIVÂND DIN FICAT, OS, PLAMÂN, TRACT INTESTINAL ŞI PLACENTĂ. IZOENZIMA
PLACENTARĂ A FOSFATAZEI ALCALINE APARE ÎN SER LA VALORI CRESCUTE ÎN CAZUL MAI
MULTOR TIPURI DE CANCER, PRINTRE CARE ŞI CEL OVARIAN.
• LDH (LACTAT DEHIDROGENAZA) TOTALĂ ESTE MODERAT CRESCUTĂ LA CELE MAI MULTE
PACIENT CU NEOPLAZII EXTINSE LA NIVELUL HEPATIC (METASTAZE). ÎN CAZUL
NEOPLAZIILOR OVARIENE CU IMPLANTĂRI PLEURO SAU PERITONEALE VALORILE LDH SUNT
MAI CRESCUTE ÎN ACESTE PRODUSE DECÂT ÎN SER.
 MARKERI HORMONALI

• HCG ESTE ÎN MOD NORMAL SECRETAT DE PLACENTĂ; CREŞTE ÎN CURSUL SARCINII

ŞI ÎN TUMORI OVARIENE. Β-HCG (HORMONUL GONADOTROPIC CORIONIC UMAN
FRACTIUNEA Β) - ESTE FOLOSIT CA MARKER TUMORAL ÎN TUMORILE CU CELULE
GERMINATIVE (EMBRIONARE) DE OVAR SAU TUMORI TESTICULARE.
• HORMONII ANDROGENI (TESTOSTERONUL) CRESCUŢI MAI ALES ÎN TUMORILE
SECRETANTE DE OVAR.
 EXAMEN HISTOPATOLOGIC

• EXAMENUL HISTOPATOLOGIC AL PIESEI OBŢINUTE ÎN URMA

INTERVENŢIEI CHIRURGICALE ESTE DE „CĂPĂTÂI”. EL PUNE
DIAGNOSTICUL DE MALIGNITATE, STABILIND TIPUL HISTOLOGIC AL
TUMORII OVARIENE.
 DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL

• CHISTURILE DE OVAR FUNCŢIONALE;

• CHISTURILE ASOCIATE SARCINII;
• PATOLOGIA INFECŢIOASĂ TUBARĂ;
• TUMORILE INTRAPERITONEALE (DE COLON, RECT, CEC, SIGMĂ, MEZENTER);
• TUMORILE RETROPERITONEALE;
• CHISTURILE HIDATIC INTRAPERITONEAL.
• FLEGMOANE DE LIGAMENT LARG SAU DE FOSĂ PELVINĂ;
• ENDOMETRIOZA;
 DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL

• ABCESE;
• TUMORILE OASELOR PELVINE;
• MOLA HIDATIFORMĂ;
• SARCINA ECTOPICĂ;
• FIBROAME UTERINE;
• MALFORMAŢII UTERINE (UTER DUBLU);
• RINICHI ECTOPIC;
• APENDICITA;
 TRATAMENTUL

• OPŢIUNILE TERAPEUTICE, INCLUSIV PROGNOSTICUL, ÎN CAZUL PACIENTELOR

DIAGNOSTICATE CU CANCER OVARIAN, DEPIND DE STADIUL ȘI TIPUL HISTOLOGIC.
• ALŢI FACTORI IMPORTANŢI CARE TREBUIE LUAŢI ÎN CONSIDERARE INCLUD: VÂRSTA,
STAREA REPRODUCTIVĂ, DORINŢA DE A AVEA COPII, FERTILITATEA, STAREA
GENERALĂ DE SĂNĂTATE, FACTORI DE RISC, EVENTUALE BOLI ŞI AFECŢIUNI CRONICE.
• ÎN PREZENT, OPŢIUNILE TERAPEUTICE ALE CANCERULUI DE OVARE INCLUDE
TRATAMENTUL CHIRURGICAL, CHIMIOTERAPIC ŞI RADIOTERAPIC.
• O IMPORTANȚĂ DEOSEBITĂ O ARE TRATAMENTUL DE SUPORT PSIHOLOGIC ŞI
PALEATIV, MAI ALES ÎN CAZURILE DE CANCER EXTINS CE NU POATE FI TRATAT
CURATIV.
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!