CANCERUL DE SN

CANCERUL DE SN
Cancerul mamar este o problem de sntate public prin inciden i gravitate
n SUA decedeaz anual 250 000 femei cu cancer mamar

Frecven mai crescut n:
- Danemarca
- Anglia
- ara Galilor
- Scoia
n Romnia n 2003 erau nregistrate 49 708 cazuri de cancer de sn din
care 5567 cazuri noi

In Romania, numai in anul 2004 s-au inregistrat 3136 de decese cauzate de
cancerul la san.

Cancerul la san este in Romania boala oncologica cu cele mai multe victime
in randul femeilor

CANCERUL DE SN
ISTORIA NATURAL A CANCERULUI DE SN

1. cea mai veche localizare 250 bolnave n Anglia (1805-1933)
- supravieuirea la:
- 2,7 ani 44%
- 5 ani 28%
- 10 ani 3,6%
- 15 ani 0,8%
- nu au fcut dect tratament simptomatic (antalgice)
2. 1977 trei loturi de bolnave (peste 100 bolnave)
- supravieuirea la 3 ani 40%
5 ani 18%
10 ani 5 %
- o bolnav cu CM trebuie supravegheat cel puin 8 ani
CANCERUL DE SN
CONCEPII:
1. Halstedian:
- boala canceroas este localizat o lung perioad de timp, dup care are loc
invazia ganglionilor regionali- se practic exerez ntins

- ablaia ganglionilor supraclaviculari, mamari interni- se practic exereze
supraradicale

ansele de supravieuire sunt cu ctt mai mari cu ct chirurgul este mai ablaionist.
n acest caz diseminarea sanguin are un rol minim.

2. Erwin Fisher (SUA 1979-1980)
- CM este o boal sistemic

- o tumor sub 1 cm se asociaz cu o boal sistemic la din cazuri

- vehicularea n circulaie de clone maligne, fr grefare pe esut sau organ

- fenotipurile cele mai metastazante n stadii incipiente:
a) tumor sub 1 cm 30 dublri populaionale
b) tumor peste 1 cm - 10-20 dublri populaionale

CANCERUL DE SN
FACTORII DE RISC

1. Menstre timpurii sau menopauza intarziata: Prima menstra inainte de
varsta de 12 ani si menopauza dupa 50 reprezinta un risc ridicat de
dezvoltare a cancerului de san.

2. Diete bogate in grasimi saturate: Tipul de grasimi este important.
Grasimile monosaturate precum uleiul de canola si uleiul de masline se pare
ca nu cresc riscul de a dezvolta cancer de san cum este cazul grasimilor
polisaturate; uleiul de cereale (porumb) si carnea.



3. Cazurile de cancer de san din familie: Pacientii cu un istoric pozitiv in ceea
ce priveste cancerul de san prezinta un risc mai ridicat in a dezvolta boala.
Totusi, 85% din femeile cu cancer de san au un istoric familial negativ!


CANCERUL DE SN
4. Sarcina intarziata sau lipsa sarcinii: Sarcinile dinaintea varstei de 26 de ani sunt
intr-o oarecare masura protective. Calugaritele prezinta o incidenta mai ridicata a
cancerului de san.

5. Consumul moderat de alcool: Mai mult de doua bauturi alcoolice zilnic.

6. Terapia de inlocuire a estrogenului: Majoritatea studiilor indica ca luarea de
estrogen o perioada mai lunga de 10 ani poate conduce la o usoara crestere a
riscului de dezvoltare a cancerului de san. Totusi, aceste studii indica faptul ca
beneficiile asociate cu luarea de estrogen cum ar fi reducerea riscului de aparitie a
osteoporozei, a bolilor de inima si acum, mai recent, tratarea bolii Alzheimer si a
cancerului de colon, sunt de departe mult mai mari decat o usoara crestere a riscului
dezvoltarii cancerului de san ce poate fi asociat cu terapia de inlocuire a estrogenului
CANCERUL DE SN
7. Cancer de san anterior: Pacientele care au avut cancer la unul dintre sani prezinta un risc
ridicat de dezvoltare a cancerului la celalalt san. Acest risc este de 1% pe an sau de 10% riscul
pe durata unei vieti. Motivul de atenta supraveghere dupa diagnosticul cu cancer de san este
nu numai de a detecta din vreme eventuala recurenta a bolii, dar si de a detecta cancerul de
san de sanul opus.

8. Femeile: Simplul fapt de a fi femeie creste riscul de aparitie a cancerului de san. Totusi,
pentru fiecare 100 de femei cu cancer de san, un barbat va dezvolta boala.

9. Iradiatia terapeutica, de exemplu pentru boala Hodgkin (cancerul ganglionilor limfatici):
Pacientele care au avut radiatii in scop terapeutic la piept prezinta un risc crescut de a dezvolta
cancer de san cu aproximativ 10 ani dupa tratament si vor trebui supravegheate prin efectuarea
de mamografii timpurii.

10. Obezitatea moderata: Relatia dintre cancerul de san si obezitate este mult mai complexa
insa este asociata cu un risc crescut.


CANCERUL DE SN
CANCERUL MINIMAL
- diagnostic precoce
- posibilitate de vindecare

a) cancerul lobular in situ
- este cancerul alveolar
- adesea multicentric n acelai sn
- 40 % bilateral
b) cancer intraductal
- deasupra membranei bazale a canalului galactofor
- 90 % supravieuiri la 5 ani
c) cancerul invaziv (sub 0,5 cm)
- greu de decelat clinic i mamaografic

CANCERUL DE SN
CANCERE PRECOCE

- mastoze fibrochistice degenerate malign
- carcinoame luate drept tumori benigne, decelate intraoperator prin
examenul histopatologic extemporaneu
- papiloame intraductale degenerate malign



Ganglionii limfatici sunt o barier biologic n
dezvoltarea cancerului. n caz de invazie masiv,
ganglionii devin o puternic baz de metastazare.
Semnificaia ganglionilor limfatici:
- scurtcircuitarea ganglionului afectat- disecia axilei trebuie s ia n
considerare cel puin 10 ganglioni
- un ganglion care nu are histiocitoz inerie biologic ( histiocitoza
este un prognostic bun, ggl fiind o barier biologic )
CANCERUL DE SN
CLINIC:
- Aparitia unor formatiuni dure, de dimensiuni variabile, bine conturate si
complet nedureroase, la nivelul sanului.
- Aparitia pe san a unei adancituri neregulate, sau a unei reactii in forma de
stea a pielii sanului, ce formeaza cute fine in jurul ei.
- Aparitia de secretii la nivelul mamelonului
- prurit si cruste (coji) la nivelul mamelonului.
- Pielea sanului poate deveni mai groasa, cu porii dilatati, mai calda si
adesea cu pete rosiatice.
- Ulceratii la nivelul sanului, care pot sangera sau se pot suprainfecta.
- Cresterea in volum a unui san.
- Durerea, care poate imbraca diverse forme.


CANCERUL DE SN
AUTOEXAMINAREA SNILOR
- Examinari clinice ale sanului la fiecare trei ani in intervalul de varsta
cuprins intre 20-39 ani, si dupa acest interval acest lucru sa se faca anual.

- Autoexaminari lunare ale sanului incepand cu varsta de 20 de ani. Cautat
orice schimbare aparuta la sn

- Efectuarea mamografiei incepand cu varsta de 40 de ani.

- Mamografii o data la 1-2 ani pentru femeile intre 40-49 ani, in functie si de
ce a fost descoperit anterior.

- Mamografii anuale pentru femeile de peste 50 ani.

- Un calendar personal in care sa se inregistreze autoexaminarile,
mamografiile si vizitele la doctor.

- Dieta saraca in grasimi, exercitii regulate, si fara fumat
CANCERUL DE SN
Relaia metastaze limfatice- localizarea tumorii n sn

- tumora n cadranul intern- metastaze n ganglionii mamari interni (incorect!)
Indiferent de localizarea tumorii mts sunt n ggl mamari interni (19,9%),
externi, supraclaviculari. Dac ggl mamari externi sunt interesai, atunci
localizarea i la nivelul ggl mamari interni este de 2 ori mai mare
- volumul- o micrometastaz ganglionar
cu diametrul de 2 mm- supravieuire ca i
n cazurile fr mts
- mts pe cale venoas 26% n stadiile curabile

CANCERUL DE SN
Relatia receptori- chimioterapie

- la femeia in varsta cele mai multe cancere sunt bine diferentiate

- se administreaza antiestrogeni

- la femeia cu pana la 3 ganglioni pozitivi nu se
administreaza chimioterapice

- cancerele diferentiate - se administreaza
antiestrogenice
- nediferentiate chimioterapice

CANCERUL DE SN
Prognostic dependent de:
a. Starea ganglionilor
- se apreciaza histologic
- 2 grupe: - pana la 3 ganglioni +
- mai mult de 4 ganglioni +
b. Diametrul metastazelor ganglionare: micrometastazele (< 2 mm )
evolueaza la fel ca in cazurile nemetastatice
c. Interesarea capsulei ganglionare:
- capsula interesata = embolii intralimfatice
- se examineaza cel putin 10 ganglioni sau macar primele 2 nivele
ganglionare
d. Grading-ul histologic ( G )
- 3 grade de diferentiere:
- slab diferentiat = G1
- inalt diferentiat = G2 sau G3
CANCERUL DE SN
Prognostic
e. Invazia intralimfatica si sangvina
- se face prin microembolii
- exista 3 categorii de bolnavi in raport cu invazia declone maligne in
dermul sanului, altul decat cadranul de origine al tumorii primare
- invazia este marcata de fenomene de puseu evolutiv: discret edem,
roseata
- clinic prezenta de mastita Klotz Volkmann
- prognosticul cel mai sumbru- invazia intralimfatica in alta zona decat
cea primara
- invazia in vene- in 4% din cazuri
f. Elastaza este un element de prognoza datorita proliferarii intense a
tesutului elastic, de-a lungul vaselor de sange care structureaza tumora. O
structura elastica mai bogata are un numar mai mare de receptori
estrogenici.
CANCERUL DE SN
Starea ganglionilor axilari
- absenti axila greu de palpat la femeile obeze
- fals pozitivi
- adenopatie
- CM ocult cu debut axilar
- la o treime din bolnave sanul este implicat
- temporizare timp de un an- boala devine sistemic

ORICE FORMAIUNE MAMAR ESTE TUMOR MALIGN PN LA PROBA
CONTRARIE PRIN BIOPSIE I EXAMEN HISTOPATOLOGIC!!!
CANCERUL DE SN

Tumori benigne ce mimeaz malignitatea:
- lipodistrofia snului posttraumatic
- chist sebaceu suprainfectat
- mastit plasmocitar
- adenofibromixom
- adenoz sclerozant
- placard mastozic
- TBC-ul snului
CANCERUL DE SN
ANATOMIA PATOLOGIC A CM

1. Boala Paget
- tratat n primii 2 ani are supravieuire de 100%
- prurit la o femeie n perimenopauz cu apariia de cruste pe suprafaa
porilor galactofori, care dup detaare las mici fisuri (ragade)
- evoluie latent (3 ani)
- dup 5 ani cancer ductal invaziv
- lipsa adenopatiei o lung perioad de timp (3 ani)
CANCERUL DE SN
2. Cancere intraductale
- reprezint 1%
- supraviuire la 5 ani de 90%
- puncte de plecare: hipertrofoa epiteliului intraductal i papilomatoza
intraductal
- clinic apar scurgeri mamelonare unilaterale
- pot fi multricentrice (30-40%)

3. Cancere invazive:
a. Papilar
- strom fibroas 5 %
- pe seciune comedocarcinom (proliferare intens celular cu
necroz central)
- mts axilar trzie, prognostic bun
CANCERUL DE SN
b. Invaziv forma comun (78%)
- difereniat pn la nedifereniat
- d mts ganglionare precoce
- la femeia tnr
- orice localizare n glanda mamar
- punct de plecare- celula mucipar

c. Cancer coloid
- punct de plecare- celula care tapeteaz
canalele ductului galactofor
- mts trzie- un singur ganglion

d. Cancer encefaloid
- revrsat cu caractee coloid n care plutesc celule epiteliale
- 5% frecven
- prognostic bun la femeia n vrst


CANCERUL DE SN
4. Sarcoame
- rare 1%
- punct de plecare adenofibromixom prin proliferarea stromei fibroase
- recidiva frecventa



CANCERUL DE SN

DIAGNOSTICUL CANCERULUI MAMAR

- coroborarea examenului clinic cu explorrile oparaclinice
- explorrille uzuale:
- mamografia
- termografia (n infrarou) testul stimulrii cu glucoz hiperton i.v.
- ecografia
- puncia biopsie
CANCERUL DE SN
MAMOGRAFIA
1. semne de benignitate:
- formaiune de tonalitate mai dens
- fr halou peritumoral
- structur omogen
- contur evident
- macrocalcificare dezordonat
2. semne de malignitate:
- halou peritumoral, structur
neomogen
- limite imprecise cu prelungiri
(spiculi)
- microcalcificri ordonate
n cuiburi sau aspect nouros, nceoat


CANCERUL DE SN
ECOGRAFIA
- nu are valoare diagnostic
- difereniaz o formaiune solid de una chistic
- ntr-un sn voluminos d indicii false

PUNCIA BIOPSIE
- ac fin
- certitudinea c am intrat n tumor (mobilzm tumora)
- nu este suficient o singur biopsie
- frotiu subire colorat imediat
- biopsia prin foraj
CANCERUL DE SN
EXAMENUL HISTOPATOLOGIC EXTEMPORANEU
-n cancerul mamar care beneficiaz de chirurgie ca prim intenie
- se scoate cu limit de esut sntos de cel puin 1 cm
- tumor sub 2 cm lumpectomy (ablaia tumorii cu limit de esut sntos
prin 3 cupe histologice)
- tumori peste 2 cm
- diagnostic incert (diagnosticul final este formulat la parafin, n special
pentru cancerele intraductale i se aseamn bine cu papilomatoza
intraductal)