Date

utile de
anatomie
Structura sânului
Structura sânului
 Sânul este un organ glandular,
format dintr-o reţea de ducte
mamare
Fiecare sân are aprox. 15-20 de
ducte care conduc la lobii
mamari ce sunt formaţi din
lobuli
Lobulii conţin celule ce secretă
lapte şi care sunt stimulate de
estrogeni şi progesteron
 Fiecare glandă mamară se
compune din 16 până la 24
de lobi dispuşi radial în jurul
mamelonului
În componenţa lobilor se
disting mai mulţi lobuli
 Ductul principal din
fiecare lob se deschide
separat la nivelul
suprafeţei mamelonului,
având o porţiune
dilatată (ampulă) înainte
de abordul mamelonului
 Baza mamelonului este
înconjurată de areolă
 Glandele mamare sunt
separate de fascia
toracică care acoperă
muşchii subiacenţi de un
strat de ţesut conjunctiv
lax, care formează
spaţiul retromamar
 Lobii glandei sunt
separaţi de septuri
fibroase
Septurile din porţiunea
superioară a glandei sunt
mai bine dezvoltate,
extinzându-se de la piele
la fascia toracică
Aceste septuri servesc
ca ligamente suspensoare
 Vascularizaţia arterială

Ramuri perforante ale

arterei toracice interne şi ale
arterelor intercostale
Artera axilară irigă sânul
prin intermediul ramurilor
toracice laterale şi
toracoacromiale
 Vascularizaţia venoasă

Venele sunt
omonime arterelor
 Drenajul limfatic

Drenajul limfatic este

de importanţă clinică
majoră din cauza
frecvenţei crescute a
cancerului sânului
 Vasele limfatice
acompaniază arterele
care irigă glanda
Axilar
Subclavicular
Mamar intern
 Capilarele limfatice
ale sânului formează o
reţea anastomozantă
care se continuă peste
linia mediană cu cea de
pe partea
contralaterală, iar spre
inferior cu cea a
peretelui abdominal
 Partea laterală a
glandei drenează în
nodurile axilare
anterioare sau pectorale
Partea medială a
glandei drenează limfa
spre nodurile toracice
interne (aliniate de-a
lungul arterei toracice
interne)
 Drenajul limfatic al sânului

Axilar apical
(subclavicular)

Axilar lateral
(brahial)

Axilar central

Axilar posterior
(subscapular)
Interpectoral

Parasternal
(mamar intern)

Axilar anterior
(pectoral)
Drenajul limfatic al sânului
Situsurile anatomice ale leziunilor sânului
Mastitele acute
 Mastitele acute legate de alăptare

Leziunile, fisurile mamelonare

reprezintă poarta de intrare pentru germenii
apar mai frecvent la primipare cu mamelonul nepregătit,
supt prelungit, ce macerează tegumentele sensibile
Staza laptelui în sân
Germeni
stafilococul, streptococul
mai rar, gonococ, colibacil, anaerobi
Mastitele acute apărute în afara alăptării

Sunt mult mai rare

Sunt urmarea:
unui traumatism cu apariţia unui hematom
intraglandular infectat
unui canal lactifer infectat
unei metastaze septice în cadrul unei septicemii
 Caracteristici clinice

Mastita acută din perioada alăptării este o complicaţie ce

apare mai frecvent din săptămâna a doua după naştere
Glanda se tumefiază, devine roşie, sânul are tegumentele
calde şi este extrem de dureros la atingere (trumor-rubor-
calor-dolor)
În cazul galactoforitei la comprimarea mamelonului se
elimină puroi şi lapte (care se îmbibă pe tifon alb, rămânând
o pată gălbuie = semn Budin)
Lehuza are febră, frison, puls accelerat, stare generală
influenţată
 Caracteristici clinice (cont.)

În formele hiperseptice se observă placarde şi trasee roşii de

limfangită ce pleacă de la glandă spre axilă
Poate fi prezentă şi adenopatia axilară inflamatorie
Infecţia se poate extinde la întreg sânul (glandă şi ţesut adipos),
formând pan-mastita, sau se poate transforma în abces
În această situaţie, durerea devine vie într-un punct, iar la palpare
se simte fluctuenţa colecţiei care urmează să abcedeze şi să
evacueze puroiul
 Forme clinice

Eroziunile şi fisurile mamelonare

Limfangita
Galactoforita
Mastita sau abcesul mamar
abcesul premamar sau supramastita
abcesul retromamar sau inframastita
abces în „buton de cămaşă”
 Forme clinice (cont.)

Eroziunile şi fisurile mamelonare

Apar încă din primele zile de alăptat
Se prezintă ca mici plăgi superficiale ce interesează
mamelonul, fiind dureroase la supt
Se acoperă de o crustă, urmând vindecarea

Limfangita
Semne de inflamaţie locală (tumor-rubor-color-dolor)
Trasee de limfangită ce pleacă de la glandă spre axilă
Adenopatie axilară dureroasă, febră, frison
 Forme clinice (cont.)

Galactoforita
Extensia infecţiei la canalele galactofore
Apare după aprox. 10 zile de la naştere
Semne locale de infecţie, iar la exprimarea mamelonului se
scurge puroi
Mastita
Apare după difuzarea infecţiei de la o galactoforită la ţesutul
glandular şi adipos, urmată de supuraţie şi evacuarea spontană
a puroiului, de obicei, spre exterior
Se poate complica cu o mastită difuză (flegmon difuz al
sânului), mai ales la persoanele deproteinizate
 Tipuri de abces mamar

Abcesul premamar: inflamaţia interesează ţesutul adipos

premamar din lojile adipoase subcutanate delimitate de crestele
Ducret
Abcesul retromamar provine de la un abces mamar profund,
sânul fiind tumefiat şi împins înainte
Abcesul în „buton de cămaşă”: există două pungi cu puroi, una
profundă şi una superficială subcutanată, unite între ele printr-un
traiect subţire
Necroza grăsimii perimamare
 Profilaxie

Igiena mamelonului
pregătirea lui pentru supt
după supt se face toaletă locală
masaj local al mamelonului cu o pânză aspră
Igiena mâinilor şi a cavităţii bucale a nou născutului
Evitarea suptului prelungit şi alternarea sânilor
Golirea sânilor după fiecare alăptat prin mulgerea manuală
sau mecanică
 Tratament
Eroziunile şi fisurile mamelonare
suspendarea suptului la sânul respectiv (dar cu golirea lui)
uscarea la aer
aplicaţii locale de unguente cicatrizante cu tanin, borat de
sodiu, nitrat de argint, balsam de Peru, vitamina A
Limfangita
antibioterapie (oxacilină, cefalosporine)
comprese umede, gheaţă
Galactoforita
suprimarea alăptării, dar cu goolirea lui sistematică
antibiotice
pungă cu gheaţă
eventual scăderea secreţiei lactate cu bromergocriptină
 Tratament (cont.)
Abcesul mamar
Evacuarea puroiului sub protecţie de antibiotice
Anestezie generală
Incizie radială localizată în zona de maximă fluctuenţă
Se vor preleva culturi din puroi
Se explorează digital cavitatea abcesului, ruperea bridelor,
toaletă cu apă oxigenată şi betadină
Cavitatea abcesului va fi lăsată deschisă şi se vor efectua
contraincizii de drenaj lăsându-se pe loc un tub de dren, pentru
câteva zile
Drenajul se suprimă numai după evacuarea completă a
abcesului, plaga închizându-se spontan fără suturi
Distrofiile
şi tumorile
benigne
 MASTOZA
FIBROCHISTICĂ
 Numită şi mastită cronică chistică sau displazie mamară
Reprezintă cea mai frecventă patologie benignă a sânului
întâlnită la femei între 30-50 ani (rară în menopauză)
 Prezenţa estrogenilor
este absolut necesară
pentru apariţia
manifestărilor clinice
Estrogenii (factorul
cauzal) determină
dezvoltarea ductelor
mamare şi stromei
periductale
Progesteronul reduce
efectul proliferativ al
estrogenilor, fiind
protector
 Caracteristici clinice

Tumoră mamară unică sau multiplă, bilaterală, cel mai frecvent

dureroasă
Nodulii prezintă, în mod caracteristic, fluctuaţii în dimensiuni,
devenind mai mari în faza premenstruală şi mai mici după
menstruaţie
Aceste fluctuaţii sunt caracteristice mastozei, demonstrând relaţia
cauzală între simptomatologie şi estrogeni şi, în acelaşi timp, permit
diferenţierea de carcinom
 Diagnostic
Anamneza
Ex. clinic
palparea sânilor - unul/multipli noduli, bilateral, fără aderenţe
la planurile profunde sau superficiale, sensibili
dacă sunt mulţi, pot crea la palpare senzaţia de „sac de nuci”
Mamografia - dgn. diferenţial cu un carcinom
Ecografia - diferenţiază o tumoră chistică de una solidă
Biopsia (aspiraţia fină cu acul sub ghidaj ecografic) cu examen
histopatologic
Relaţia mastoză fibrochistică/cancer mamar

Prezenţa mastozei fibrochistice

nu determină un risc mare pentru
apariţia carcinomului
Dacă este prezentă o
hiperplazie ductală severă cu
atipii, riscul de a dezvolta un
carcinom este de 5 ori mai mare
Prezenţa în familie a cancerului
mamar creşte mult riscul
Aspect ecografic
 Tratament

Este în principal simptomatic

Vitamina E 400IU/zi este benefică
Tratament hormonal
MPA 10mg/zi, cu 10 zile înainte de menstruaţie
Danazol 2x200mg/zi
Tamoxifen 2x10mg/z
Bromcriptină 2x2,5mg/zi
Tratament chirurgical: tumora este persistentă mai multe
luni sau creşte în dimensiuni
FIBROADENOMUL
MAMAR
 Tumoră benignă, unilaterală, solidă, fermă, dură, mobilă
şi nedureroasă
 Apare mai frecvent la vârste tinere (rar la menopauză - noduli
calcificaţi)
 Poate ajunge la
dimensiuni de 5cm,
dar sunt citate şi
cazuri de noduli
giganţi
Palpare
tumoră de 2-3cm, unilaterală
mobilă, dură, bine delimitată
Mamografia: confirmă benignitatea (margini bine delimitate)

Sân normal

Fibroadenom
Ecografia: imagini hipoecogene net delimitate
Tratament chirurgical: excizia tumorii cu examen histopatologic
Fibroadenom Carcinom
 TUMORA
PHYLLOIDES
 Poate apare la orice
vârstă (mai frecventă între
40 – 50 ani)
Este unilaterală
Caracteristic: creştere
rapidă în dimensiuni prin
proliferarea marcată a
ţesutului celular stromal,
putând ajunge la
dimensiuni gigante
Diferenţierea de un fibroadenom este dificilă
 Deşi tumora este benignă,
diferenţierea de un carcinom poate fi
dificil de făcut, chiar şi morfopatologic
 Extirparea chirurgicală a tumorii înconjurată de o margine
importantă de ţesut sănătos
 ANGIOMUL MAMAR

Este o tumoră vasculară, provenind din

stroma conjunctivo-vasculară
Ţesutul glandular se atrofiază, fiind înlocuit
de această tumoare vasculară
Tratament chirurgical
Cancerul sânului
 Localizare

Apare cel mai frecvent în

cadranul supero-extern al sânului,
unde este mai mult ţesut mamar
Urmează localizarea
mamelonară, cadranul supero-
intern şi apoi cadranele inferioare
 Mituri

Bărbatul nu poate să dezvolte

cancer la sân
Descoperirea unei tumori la
auto-examinarea sânului Cancer la sân la bărbat
înseamnă cancer
Mărimea sânului favorizează
apariţia cancerului la sân
 Fapte

Cancerul la sân este al doilea ca rãspândire şi este

principala cauzã de deces la femeile americane între 40-55
de ani
Riscul ca o femeie sã dezvolte cancer la sân creşte o datã
cu vârsta
Consumul a 3 sau mai multe pahare de alcool dubleazã
riscul cancerului la sân
Terapia de substituţie cu estrogeni creşte riscul
cancerului la sân
 Statistici USA

La fiecare 3 minute, o femeie este diagnosticatã cu

cancer la sân
La fiecare 12 minute o femeie decedeazã prin cancer
la sân
Anual, aprox. 182.000 de femei sunt diagnosticate cu
cc. la sân invaziv
Anual, aprox. 41.000 de femei decedeazã prin cancer
la sân
 Factori de risc

Vârsta: incidenţa creşte foarte mult după 30 ani

Antecedentele de cancer mamar în familie (factori genetici)
Utilizarea pilulelor contraceptive
Lipsa copiilor, nealimentarea la sân
Prelungirea perioadei reproductive: menarhă precoce,
menopauză tardivă
Administrarea îndelungată (>10 ani) de estrogeni în doze mari
şi fără compensare progestativă
Dieta: ingestia crescută de grăsimi şi alcool
Fumatul
 Factorii genetici

5-10% din cazurile de

cancer la sân sunt
moştenite genetic, dar
majoritatea acestor
femei nu au mutaţii
genetice
Cazurile
diagnosticate la o
vârstă tânară (sub 45
ani) sunt transmise
genetic
 Gene implicate

BRCA1 (Cancer la sân 1)

BRCA2 (Cancer la sân 2)
TP53
ATM
 Histologie

Carcinomul mamar este un cancer

ductal (60-70% - carcinoame ductale infiltrative)
lobular
Variante histopatologice:
schiros
encefaloid
mucinos (coloid)
tubular
 Clasificarea carcinomului mamar

• IN SITU • DUCTAL
•INVAZIV •LOBULAR

Ductal in situ (intraductal)

Lobular in situ

Ductal invaziv
+ alte tipuri
Lobular invaziv
Adenocarcinom
Carcinom ductal invaziv
Carcinom ductal
Carcinom ductal infiltrativ
Carcinom ductal infiltrativ
Carcinom ductal invaziv
Carcinom ductal invaziv
Carcinoame
ductale
invazive
Comparatie intre carcinom si fibroadenom
Carcinom ductal schiros
Carcinom lobular invaziv
Carcinom papilar
Cistosarcom Phylloides
Carcinom medular
Carcinom medular
Carcinom
metastatic
 Diagnostic

Inspecţia sânului
Palparea sânului
Mamografia
Ecografia (± 3-D)
RMN
Puncţia aspirativă cu ac fin
Biopsia
 Inspecţia sânului

Pacienta se află în ortostatism, ţinând braţele

iniţial pe lângă corp, apoi le ridică la ceafă
Semne:
tumoră mamară
inflamaţie
retracţie mamelonară şi/sau a pielii
ulceraţii tegumentare şi/sau mamelonare
 Tumora mamară
Descoperită, cel mai adesea, chiar de femeie prin
autopalpare

◄
◄
Roşeaţa sau creşterea sânului
(mastita carcinomatoasă)
Retracţia mamelonară şi a pielii

▼
Tegument cu aspect în „coajă de portocală”
Ulceraţii tegumentare şi mamelonare
Cancer avansat
Secreţie mamelonară hemoragică
(carcinom intraductal)
 Palparea

Se face pentru fiecare

sân separat atât în
ortostastism cât şi în
clinostatism
Cu palma deschisă se
palpează sânul,
mamelonul, apoi axila şi
spaţiile supraclaviculare
 Palparea (cont.)

Prezenţa unei tumori rău delimitate, prezentând un grad de

fixitate la ţesuturile din jur (manevra Tillaux – contracţia
voluntară a muşchiului pectoral limitează mobilitatea tumorii)
este sugestivă pentru cancer
Asocierea adenopatiei axilare şi supraclaviculare (noduli,
fermi, duri) confirmă prezenţa unor metastaze limfatice în
fazele mai avansate
 Mamografia
Este un test deosebit de sensibil, putându-se aplica în masă, ca un
test screening
Mamograf
 Mamografia (cont.)

Permite evidenţierea
unor leziuni, chiar dacă
nu sunt evidente clinic
 Diferenţierea tumorilor mamare

Mãsurare clinicã Mãsurare clinicã

Mãsurare radiologicã Mãsurare radiologicã

BENIGN MALIGN
 Mamografia

Tumora neregulatã cu
margini stelate este un
puternic indicator de
malignitate
Sân normal
Cancer ductal
Ecograf
Sân normal
Carcinom mamar
Carcinom mamar
C T cu mamograf laser
RMN
Carcinom invaziv
 RMN: 3 TP

Fibroadenom Carcinom
Camera Gamma
Localizarea ganglionilor implicaţi
prin Gamma probe
Scintimamografie în carcinomul mamar
 Electromamograma

Carcinom

Sân normal
Localizarea tumorii prin Smart probe
 Puncţia aspirativă cu ac fin

Rezultate fals
negative 15%
din cazuri
 Puncţia aspirativă cu ac fin (cont.)

Acul este introdus pânã

la tumorã, se extrage
conţinutul şi se
examineazã la microscop
 Puncţia aspirativă cu ac fin (cont.)

Nodulii sunt prea mici

pentru a lua o probã
 Biopsia

Este explorarea suverană, pentru că stabileşte cu exactitate

diagnosticul de cancer mamar
Biopsia „deschisă”
mastectomie parţială însoţită de examen extemporaneu
biopsie specială cu ac Vim-Silverman ce extrage un con
de ţesut din tumoră
Biopsia ghidată prin mamografie - leziuni subclinice (zona
suspectă este marcată cu un ac)
 Biopsia „deschisă”

Incizia şi extirparea
masei tumorale
 Biopsia (cont.)

Când nu existã masã

tumoralã, nu poate fi
apreciat locul de biopsiat
Biopsia ghidată prin mamografie
Carcinom ductal infiltrativ
Stadializare
 Criterii TNM

T = Tumoră
Tumor primară
primar

TIS = Tumoră in situ

T1 = Tumoră până la 2cm
T2 = Tumoră între 2-5cm
T3 = Tumoră peste 5cm în diametru
T4 = Tumoră, indiferent de dimensiune,
extinsă la peretele toracic sau la tegumentul
sânului
 Criterii TNM

N = Noduli limfatici regionali

No = fără adenopatie axilară palpabilă
N1 = adenopatie axilară palpabilă, dar mobilă
N2 = adenopatie axilară homolaterală fixată
N3 = adenopatie supra- sau subclaviculară
homolaterală sau edem al braţului (nodulii mamari
interni)

M = Metastaze la distanţă

M0 = fără metastaze la distanţă

M1 = prezenţa metastazelor la distanţă
Carcinomul
ductal

In situ (DCIS)
Invaziv
Carcinomul ductal
Carcinomul
lobular
in situ
Stadiul I

T1 N0 M0

T1 = Tumoră până la 2cm

 Stadiul II

II A = T0 N1 M0 ; T1 N1 M0 ; T2 N0 M0
II B = T2 N1 M0 ; T3 N0 M0

T2 = Tumoră între 2-5cm

T3 = Tumoră peste 5cm
N1 = adenopatie axilară mobilă
 Stadiul III

III A = T0 N2 M0 ; T1 21 M0 ; T2 N2 M0 ; T3 N1-2 M0
III B = T4 orice N M0 ; orice T N3 M0

T4 = Tumoră extinsă la peretele toracic

sau la tegumentul sânului
N2 = adenopatie axilară fixată
N3 = adenopatie supra- sau
subclaviculară homolaterală
 Stadiul IV
orice T, orice N, M1

M1 = metastaze la distanţă
  T N M 5-Year Survival
Stage 0 Tis N0 M0 > 95%
Stage I T1 N0 M0 Overall = 85%
Stage II       Overall = 66%
(Stage IIA) T0 N1 M0  
  T1 N1 M0  
  T2 N0 M0  
(Stage IIB) T2 N1 M0  
  T3 N0 M0  
Stage III       Overall = 41%
(Stage IIIA) T0 N2 M0  
  T1 N2 M0  
  T2 N2 M0  
  T3 N1, N2 M0  
(Stage IIIB) T4 Any N M0  
  Any T N3 M0  
Stage IV Any T Any N M1 Overall 10%
Forme clinice
 Boala Paget a sânului
Este o formă de neo epitelial mamar rară (4%)
Mai frecventă la persoanele de 40-60 ani

▼
 Boala Paget (cont.)

Punctul de plecare este epiteliul

canalelor galactofore subiacente
mamelonului
Se descriu 2 tipuri de leziuni
 Boala Paget (cont.)
Eroziune eczematiformă cu evoluţie spre ulcerare şi
retracţie mamelonară; leziunile nu se cicatrizează niciodată
 Boala Paget (cont.)

Epiteliom galactoforic dezvoltat în lungul canalelor

galactofore în spatele mamelonului
 Boala Paget (cont.)

Placard eczematoid ce este

înlocuit de o eroziune care se
acoperă, adesea, de o crustă
În câteva săptămâni crusta
este macerată şi leziunea
secretă din nou
 Boala Paget (cont.)

După decapare, suprafaţa

este roşie strălucitoare
La palpare se constată o
infiltrare discretă, papiracee în
„carte de vizită”
 Boala Paget (cont.)
Afecţiunea interesează de la început mamelonul, este unilaterală
şi are o evoluţie cronică rebelă la orice tratament local
Diagnosticul este confirmat prin biopsia mamelonului
Tratamentul este chirurgical, dar prognosticul este rezervat
 Mastita carcinomatoasă

Este o formă gravă de cancer, ce evoluează

rapid sub masca unei inflamaţii
Sânul este mărit în totalitate, consistenţă dură
 Mastita carcinomatoasă (cont.)

Triada
simptomatică: edem,
înroşirea
tegumentelor,
creşterea temperaturii
locale
Ganglionii axilari
sunt palpabili şi
dureroşi
 Mastita carcinomatoasă (cont.)

Evoluţia este rapidă, prognosticul fiind rezervat

 Evoluţie

Etapa locală: tumora se extinde spre grăsimea din jur, spre

tegumente sau în profunzime spre fascia retromamară şi muşchiul
pectoral
Etapa ganglionară: diseminare limfatică spre ganglionii axilari
pentru cadranele externe şi apoi supraclaviculari Tumorile aflate în
cadranele interne vor disemina limfatic în ganglionii mamari
interni
Etapa de metastazare la distanţă: în ficat, plămâni, creier
Cancer avansat
Recidivă locală postoperatorie
Recidivă locală postoperatorie
Tratament
Chirurgical
Radioterapic
Chimioterapic
Hormonal
 Tratamentul chirurgical
Mastectomia radicală
Extirparea glandei mamare împreună cu tumora, a căilor
limfatice şi a principalelor grupe ganglionare
Tip
Halsted
Pattey
Mastectomia totală simplă
Extirparea glandei mamare în întregime, lăsând pe loc
muşchii şi ganglionii limfatici axilari
Tumorectomia
Se extirpă tumora, sânul fiind conservat
Urmată de radioterapie
 Mastectomia

Parţială Parţială cu
limfadenectomie
 Mastectomia radicală tip Halsted

Obligatorie: tumorile aderente la muşchiul pectoral

(T1b, T2b) şi în stadiul III neconvertit
Facultativă: stadii incipiente (T1a şi T1b)
Se extirpă în bloc sânul, muşchii pectorali cu
complexul fascial şi ţesutul ganglionar axilar
Reconstrucţia sânului 
Mastectomia radicală tip Pattey

Este cea mai frecventă intervenţie

Conservă muşchiul marele pectoral
Prin aceasta, funcţionalitatea braţului este
mai bună şi aspectul estetic e schimbat, dar nu
elimină complet ţesutul limfo-ganglionar
Indicaţii: stadiul I (T1a) şi stadiul II (T2a)
Reconstrucţia sânului 
 Radioterapia

Se asociază tratamentului chirurgical, în formele

operabile, îmbunătăţind evoluţia locală
Studiile mai noi arată, însă, că asocierea radioterapiei
nu a îmbunătăţit semnificativ procentul de supravieţuire
Radioterapia singură fără excizia tumorii este însoţită
de un procent mare de recidivă locală
 Chimioterapia

Distrug celulele canceroase (adenopatie, metastaze

oculte, circulante)
Multe scheme, ex: ciclofosfamida + methotrexat +
5 fluorouracil
Protocoalele moderne includ chimioterapia chiar şi
la pacientele fără diseminări limfatice axilare
 Hormonoterapia

A câştigat importanţă după descrierea, în unele tumori

mamare, a receptorilor pentru estrogeni
Tumorile cu receptori estrogenici au un risc mai mic
de recidivă, faţă de cele fără receptori
Tamoxifenul este indicat în neoplasmele mamare ce
prezintă receptori pentru estrogeni (2 ani)
Asociat cu chimioterapicele - le accentuează acţiunea
 Protocol terapeutic
Stadiul 0
Patey sau mastectomie simplă + RT
Stadiile I şi II
tumora neaderentă la pectoral - Patey
tumora aderentă la pectoral - Halsted
adenopatie axilară prezentă: C + RT + CH + H
Stadiul III
reconvertire prin RT + H
după 4-6 săptămâni: Patey + CH
Stadiul IV
paliativ: CH + H, eventual imunoterapie
 Prognostic

Supravieţuirea la 5 ani
Stadiul I: 80%
Stadiul II: 40%
Stadiul III: 10-15%
Prognostic nefavorabil
Dezvoltarea rapidă a tumorii
Sediul în cadranele interne şi centrale
Numărul crescut al ganglionilor axilari
Absenţa receptorilor pentru estrogeni
Dimensiunea tumorii şi supravieţuirea

Dimensiunea tumorii
Cu cât dimensiunea
tumorii este mai
mare cu atât scad
şansele de
supravieţuire

Supravieţuire