PATOLOGIA TUMORALA

BENIGNA UTERINA SI OVARIANA

 1. Leiomiomatoza uterina
• Cea mai frecventa tumora benigna uterina si
unul dintre diagnosticele cele mai intilnite in
cadrul patologiei genitale feminine
• Origine la nivelul tesut mm. neted
• Morfologic bine delimitata, inconjurata de o
pseudocapsula (tesut areolar, fibre musculare
comprimate)
 Localizare

– Intramural (dezvoltare in grosimea miometrului)

– Submucos ( origine in celule miometriale situate in
imediata vecinatate a endometrului) – se dezvolta
spre cavitatea uterina la nivelul careia proemina
– Subseros dezvoltat spre suprafata externa
depasind conturul acestuia
– Cervical (punct de plecare la nivelul colului)
– Baza de implantare larga =sesil sau de mici
dimensiuni=pediculat
 In functie de localizare
leiomioamele pot fi
(cm)
• A. Subseroase
• B. Cervicale
• C. Pediculate
• D. Submucoase
• E. Intramurale
 Epidemiologie si factori de risc
• Nu a fost descris prepubertar, se intilneste
exceptional la adolescente
• Virsta reproductiva, fibroame asimptomatice
40-50% la f. >35 ani ce poate ajunge pina la
80% (afroamericane la 50 ani)
• In postmenopauza severitatea simptomelor se
reduce ( reducerea ciclicitatii menstruale si
reducerea nivelurilor de steroizi sexuali
 Factori de risc
• Rasa: neagra de 3 ori > decit cea caucaziana
• Istoria menstruala si paritatea: una sau mai mai multe sarcini ce
depaseste 20 saptamini de gestatie scad riscul aparitiei
leiomioamelor
• Menarha precoce ( sub virsta de 10 ani) creste riscul aparitiei
• Consumul de contraceptive orale combinate cu doza mica nu
influenteaza si nici nu determina aparitia altora noi
• Depotmedroxiprogesteron acetat protejeaza
• Fumatul ( fara a afecta metabolismul estrogenilor) are efect
protectiv impotriva aparitiei
• Alimentatia- consum crescut de carne rosie creste riscul, vegetalele
scad riscul
• Consumul de alcool, bere la distata creste riscul
• Predispozitia familiala cu efect protectiv sau dimpotriva
FP la baza – predispozitie genetica, steroizi sexuali, factori de crestere
cu rol in angio si fibrogeneza
 Manifestari clinice
Hemoragice (origine endouterina)
hipermenoree (menstra abundenta),
menoragie (mentra prelungita)-- > anemie
feripriva (fibroamele submucoase )
Dureri pelvine

Afectarea fertilitatii
 Dureri pelvine
dat volumului uterin crescut, suprafata neregulata nodulii
proeminenti pot determina:
compresiune vezicala in localiz. ant cu fenomene urinare
secundare (frecventa mictionala crescuta, dific. de evacuare –
reziduu vezical si rareori obstructie urinara completa
compresiune rectala, constipatie sau simptome vezicale in
cazul in care prezenta nodulului posterior deplaseaza anterior
corpul uterin
dispareunie
compresiune laterala (dezv intraligamentare->
hidronefroza unilaterala)
dismenoree
 Afectarea fertilitatii

• Deformarea cavitatii si obstructia ostiumului tubar

• Diag.
– Clinic in functie de dimensiuni
– Uter marit de volum, supraf neregulata (in conditiile
excluderii unei sarcini)
– Palpare abdominala: formatiuni bine delimitate,
consistenta ferma, mobilitate variabila cu originea la
nivelul pelvisului
– Uter cu dim. mai mici poate fi apreciat prin ex vaginala,
combinat cu palparea abdominala
– Contur de obicei neregulat, uneori posibila localizarea
unuia sau mai multor noduli determinanti
 Explorari paraclinice
• Ecografia
• Ecografia cu infuzie salina
• Histeroscopia
• Rezonanta magnetica
 ecografia
• Cale abdominala (utila in uter voluminos
• Transvaginal
• Depistare cu precizie localizarea si
dimensiunile mioamelor
• Gradul de distorsionare a cavitatii
• Sa puna in evidenta eventualii noduli care nu
sunt manifesti
 Eco
• cu

Eco Cu infuzie
salina
 Ecografia cu infuzie salina
• Ofera o mai buna evidentiere a impactului
asupra cavitatii uterine
• Utila in cadrul nodulilor submucosi, + grad de
extesie a acestora in cavitatea endometriala
histeroscopie
 RMN
dif. Intre leiomiom si adenomioza
 Evolutia naturala si complicatii
• Crestere progresiva a dimensiunilor
• Mioamele ce regreseaza sunt mici sub 4 cm (la menopauza)
• Complic: necroza aseptica ( insuficientei vasculare),
degenerescenta calcara (depunere de saruri de calciu,
consecutiv unei fibroze intense+/_ necroza aseptica; torsiune
fibrom subseros sau pediculat – fenomen acut nu intotdeauna
legat de efort fizic (durere pelvina de intensitate mare, fenom
de iritatie peritoneala; uter sensibil la palpare, depistare
formatiune laterouterina- trat chirurgical
• Prolabare transcervicala ( nodul pediculat_extirpare)
• In nodul pediculat cu baza de implantare
uterina joasa, sau la nivelul canalului
• Dureri importantein etajul abdominal inferior,
cu caracter de crampa, colicative, ce se
amelioreaza dupa exteriorizarea nodulului
• Conduita: extirpare (facila prin rotatie)
Despre torsiunea unui fibrom sunt
adevarate urmatoarele(cs)
• A. Este insotita de semne de iritatie
peritoneale
• B. Este specifica fibroamelor submucoase
• C. Nu se poate declansa de efort fizic
• D. Este specifica fibroamelor subseroase sesile
• E. Durerea are un debut insidios
 Tratament
• Tratament medicamentos
– Agonisti de Gn RH ( genereaza un nivel estrogenic
similar celui din menopauza- amenoree reducerea
intre 35-60% a dimensiunilor uterine la 3 luni la
initiere trat; dat fenom asociate
hipoestrogenismului trat nu se face > de 3-6 luni;
dupa intrerupere menstrele reapar, uneori se
constata fen de rebound
– Antagonisti de GnRH
– Mifepristona(RU486)- hepatoliza , hiperplazie
endom.
• Modulatori selectivi ai recept. Progesteronici
• Modulatori selectivi ai recept. Estrogenici
(raloxifen) – la paciente in postmenopauza
• DIU cu eliberare de levonorgestrel (pt
amelioarrea singerarilor uterine (crest ht, nu
scade dimensiunea fibrom)
• Antiinflamt nestereoidiene (simptomatologie
• Progestativele (induce atrofie endometriala)
cu ameliorarea simptomatologiei menstruale
 Au efect in reducerea
dimensiunilor nodulului fibromatos
urmatoarele tratamente (CS)
• A.Trat estrogenic
• B.Agonisti GnRH
• C.Progestativele
• D. COC
• E. Levonorgestrelul
 Tratament chirurgical
• Histerectomie (optiune atractiva)
• Miomectomie ( la 5 ani postop. 50-60%vor prezenta
noi fibroame iar 10-25 % vor necesita reinterventie
• Ablatie endometriala
• Mioliza
• Embolizarea aa. Uterine( radiologie interventional)
polivinil alcool, embosfere, sau spume expandabile
Abord chir –lap sau vaginal =clipuri pe ambele aa.
uterine
Hiperplazia endometriala
• =diag. strict histologic (prolif exag a glandelor
endometriale in defavoarea stromei, stimul
estrogenic nebalansat de progesteron
• Celulele pot prezenta atipii-> cancer
endometru
• Clasificare
– Simple
– complexe
 Hiperplaziile endometriale se pot clasifica in functie de
arhitectura glandulara si raporturile acesteia cu stroma in

• A. Hiperplazii complexe
• B. Hiperplazii simple
• C. Hiperplazii stromale
• D. Hiperplazii epiteliale
• E. Hiperplazii glandulare
 Etiologie
• Virsta, estrogeni exogeni nebalansati de progestativ
• Tamoxifen
• Menopauza tardiva dupa 55 ani
• Menarha precoce
• Nuliparitatea
• Sop
• Obezitatea
• Diabet zaharat
• Tumori secretante de estrogeni
• Instoric familial de cancer endometru, ovar, sin, colon
 Sunt factori de risc ai hiperplaziei
de endometru (CM)
• A. Consumul de progestatine
• B. Menopauza precoce
• C. istoric familial de cancer mamar
• D. Multiparitatea
• E. Obezitatea
 Factori de risc pt aparitia
hiperplaziei endometriale
• A. SOP
• B. Menopauza tardiva dupa 55 ani
• C. Menarha tardiva
• D. Obezitatea
• E. terapia cu antiagregante plachetare
 Clinic
• Singerare de origine uterina (menstruatie
abundenta, prelungita, +singerari
intermenstruale ( apar in perimenopauza sau
postmenopauza, arareori la femei tinere
 Alegeti urmatoarele manifestari
clinice ale hiperplaziei
endometriale (cm)
• A. Singerari intermenstruale aditionale
• B. Singerari de origine uterina la tinere
• C. Singerare cu miros fetid
• D. Singerare de origine uterina
• E. Aspect de menstruatie abundenta
prelungita
 Paraclinic
• Obtinerea unei mostre de tesut
• Ecografia ( in postmenopauza nu depaseste 4
mm, in activitate hh sub 14 mm)
• Sonohisterosalpingografia
• Histeroscopia
• Biopsia endometriala ofera certitudinea (
chiuretaj sau pipelle)
Metoda dignostica indispensabila care ofera un rezultat
de certitudine in hiperplazia endometriala este

• A. Histeroscopia
• B. Histerosalpingografia
• C. Ecografia pelvina
• D. Colposcopia
• E. Biopsia endometriala
 Grosimea endometriala in
postmenopauza nu trebuie sa
depaseasaca (cs)
• A 7 mm
• B. 10mm
• C. 4 mm
• D. 3mm
• E. 2 mm
 Grosimea endometriala in
perioada de activitate hh trebuie
sa fie sub
• A. 6mm
• B. 20 mm
• C. 10mm
• D. 14 mm
• E. 4 mm
 Tratament
• Eliminare sursa exo sau endogena – scadere
ponderala
• Trat medicamentos sau chirurgical
– Progestative ( efect maxim in cazurile fara atipii)
• Adm secventiala 10-15 zile pe luna sau continua
• In premenopauza cura de 3-6 luni cu repetarea biopsiei
• Insertia diu –Levonorgestrel cu biopsie de evaluare la 6
luni cu dipozitivul pe loc
• In postmenopauza caz fara atipii si fara surse tumorale
de estrogeni trat continuu cu progestereon 3 luni apoi
biopsie
 Chirurgical
• Histerectomie totala cu anex bilat ( hiper cu
atipii sau in esec medicamentos – mentinerea
sau agravarea aspectului histopatologic la
biopsia de control
 In hiperplazia endom. La femeile
aflate in post menopauza ( cm)
• A. Tratat cu progestative trebuie sa fie continuu timp
de 3 luni, dupa care se practica biopsia
• B. Insertia unui dispozitiv intrauterin poate reprez. o
varianta terapeutica
• C. Trat chir este indicat in caz de esec al terapiei
medicamentoase
• D. Trat cu progestative trebuie efectuat pe o perioada
de 3- 6 luni
• E Trat chirurgical consta din histerectomie totala
simpla
Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la
biopsia endometriala si hiperplazie
• A. Reprezinta o metoda de diagnostic cu
caracter partial invaziv
• B. Ofera un diagnostic de certitudine
• C. Mostrele de endometru se pot obtine prin
intermediul chiuretajului biopsic, sau cu
ajutorul pipelei
• D. Evalueaza grosimea endometriala
• E. Metoda diagnostica indispensabila
 Tratamentul chirurgical in hiperplazia endometriala
este indicat in primul rind cazurilor

• A. De esec al terapiei medicamentoase ( mentinerea

sau agravarea aspectului histologic la biopsia de
control)
• B. Tuturor cazurilor de hiperplazie endometriala la
pacientele cu virsta >20 ani
• C. De hiperplazie cu atiipii celulare in postmenopauza
• D. De hiperplazie fara atiipii celulare
• E. De hiperplazie cu atipii celulare in premenopauza
 Patologia tumorala benigna
ovariana
• 80-85% benigne, 2/3 apar in perioada
reproductiva sansa se fie maligna sub 45 ani
sunt < 1:15
• Clasificare
– Chisturi functionale (foliculare de teaca
luteinizanta, sau granuloasa luteinizanta, folicular
luteinizant, de corp galben, luteinice, sop)
– Inflamatorii ( abcese tuboovariene)
– Mezoteliale si stromale
– Cu celule germinale ( disgerminom, teratom)
 Tum ovariene mezoteliale si
stromale
• Primar epiteliale ( chist seros, mucinos,
endometrioid) Atentie (diagnostic si
tratament) pt acest tip borderline
• Mezoteliale primar stromale ( fibroadenom,
chistadenofibrom, tumora Brenner, cu celule
granuloase, cu cel Sertoli Leydig
• Stromale (fibrom, fibromiom, fibrotecom,
tecom)
 Etiologie, fiziopatologie
• Chiste functionale
– Benigne, nu produc simptomatologie
semnificativa, nu necesita trat chir
– COC scad sansele de aparitie
– Frecvent chist folicular ( rar >8 cm)
– Descoperite accidental la consult
– Se pot rupe, durere semne de iritatie peritoneala
– Se rezolva spontan la 4-8 sapt
• Chisturi de corp galben
– Rare, ruptura ->hemoperitoneu – chirurgie
– Luteal nerupt genereaza durere, hemoragie
intrachistice diag diferential torsiune
Chist de teaca luteinica
Rare, bilat, asociate sarcinii, inclusiv sarcina molara,
multipla, coriocarcinom, Dz, izoimunizare Rh,
stimulare ovariana
Pina la 30 cm multiple si regreseaza spontan
 Printre tumorile ovariene cu celule germinative se numara:

• A. Fibromiomul
• B. Tumora Brenner
• C. Tumora cu celule Sertoly-Leydig
• D. Disgerminomul
• E. Teratomul
• >80 % din chist non functionale sunt teratoame ( dermoide)
• Mixtura de elemente, bilat in 10% se asociaza cu risc de transf
maligna in <2 %, dupa 40 ani
• Risc de torsiune in 15%
• Risc de aparitie al tumorilor epiteliale creste cu virsta ( sub 50
ani chistadenoamele seroase reprez 20% din totalitate) dintre
aceste 5-10 % sunt borderline, 20-25% sunt maligne
• Multiloculate, componenta papilifera, corpii psamomatosi
sunt calcificari granulare pe suprafata de sectiune a tumorii
 Tumori mucinoase
• Pot atinge dim mari, multiloculate, prez o
supraf lobulata, neteda si sunt bilat in 10 %
• Dificil de diferentiat histologic de metastazele
tumorale, gastrointestinale]
 Alegeti din urmatoarele caracteristicile
tumorilor ovariene mucinoase (cm)
• A. Sunt unilaterale in 10% din cazuri
• B. Sunt multiloculate
• C. Prezinta suprafata lobulata neteda
• D. Sunt de dimensiuni mici
• E. Principalul risc il reprezinta torsiunea
 Diagnostic clinic
• Ex clinic ( tv + palparea ) tumora laterouterina
separat de uter
• Originea anexiala, unilateralitatea, sau bilat,
dim, consistenta dura sau chistica, mobilitate,
sensibilitate, uneori uterul poate fi deplasat
de partea opusa masei ovariene
• Tum voluminoase= deformare a peretelui in
hipogastru sau ombilical
• Tulb digestive, subocluzie, urinare
• Dispnee, edeme, circul colaterala (compresie)
• Caracter benign:
– Unilateralitatea, mobilitatea, caracter chistic, supraf
neteda, lipsa aderenta si ascitei
• Tum active endocrin pot induce sindr. Endocrine de
tip masculinizant (amenoree, atrofia sinilor,
hirsutism, hipertrofie clitoris) sau feminizant (
pubertate precoce izosexuala, tulb menstruale)
• In postmenopauza singerari, troficitatea mucoaselor,
glera cervicala, procese neoplazice, pubertate
patologica
La pacientele in postmenopauza, tumorile endocrine induc(cm)

• A. Glera cervical
• B. Metroragii
• C. Hirsutism
• D. Troficitatea mucoaselor
• E. Procese neoplazice
 Sindr. Endocrine de tip masculinizant care pot fi induse de
tumorile ovariene active din punct de vedere endocrin sunt:

• A. Atrofia sinilor
• B. Atrofia clitorisului
• C. Amenoreea
• D. Hipertrofia clitorisului
• E. Hirsutism
 Explorari paraclinice
• Eco pelvina
• Stabileste originea masei pelvine, dimensiuni,
structura(solid/lichid, mixt, uni sau
multiloculat, prez de format papilifere,
calcificari, vascularizatie tumorala, ascita,
Chisturi cu portiuni solide, ecogenitate
neomogena, septate cu vegetatii intrachistice,
asociate cu ascita= suspiciune de malignitate
• Tomografia sau IRM cind exista suspiciunea de
malignitate, planificarea tratamentului
• Teste de laborator (dozarea de beta hcg det
CA125
• Laparoscopia metoda diagnostica
 Testele de laborator indicate femeilor de virsta in tumorile
ovariene sunt

• A. Determinarea CA125
• B. Beta HCG
• C. Determinarea ACE
• D. Dozarea calcitoninei
• E. Alfa HCG
 Complicatii chist ovarian benign
• Torsiunea accident frecvent in chist mic sau
mijlociu pediculat, ruptura complicatie rara ca
urmare a torsiuni, hemoragiei intrachsitice sau
traumatismului-> abdomen acut
• Hemoragia
• Compresiunea
 Trat. medicamentos in chisturile
ovariene functionale este:(cs)
• A. Analogi de receptori estrogenici
• B. Agonisti de GnRH
• C. Antagonisti de GnRH
• D. Contraceptive orale combinate
• E. Analogi de receptori progesteronici
 Tratament
• Medicamentos
– COC
• Chirurgical
– Laparoscopic (fara suspiciune de malignitate)
– Laparotomie susp. Malignitate extemporaneu-
HTAB
 Corpii psamomatosi, Calcificarile granulare sunt specifice carui
tip de tumori ovariene

• A. Tumori mucinoase
• B. Chist de corp galben
• C. Chiste functionale
• D. Chiste de teaca luteinica
• E. Chistadenoamele seroase
 Chisturile de teaca luteinica sunt asociate:
(cm)

• A. Stimularii ovariene
• B. Obezitatii
• C. Izoimunizarea Rh
• D. Sarcina:molara, multipla
• E. Tiroidita Hashimoto
 Tumora Brenner apartine grupului de tumori

• A. Stromale
• B. Mezoteliale primar epiteliale
• C. Chiste ovariene functionale
• D. Cu celule germinative
• E. Mezoteliale primar stromale