Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara

Disciplina de DERMATOLOGIE si VENEROLOGIE

Tumori cutanate
- Curs -

12/25/2017 1
TUMORI CUTANATE BENIGNE
 Tumorile benigne cutanate

• formaţiuni proliferative , derivând din

- structurile epiteliale ale pielii

- ţesuturile mezenchimale

sau formate prin retenţia unor secreţii (chiste)

 Chiste
Formatiuni tumorale alcatuite din “camasa chistului” si un
continut fluid, gelatinos sau solid.
Chistele epidermoide
• Continut format din keratina sau produsi de degradare ai
acesteia, iar peretele are structura epidermoida
• Tumori rotund-ovalare, cu suprafaţa netedǎ,
voluminoase, putând atinge dimensiuni mai mari de 2
cm, mobile
• Localizare:
– faţă, retroauricular, lobul urechii, gât, toracele anterior,
organe genitale
Chistele sebacee

• Iau nastere datorita obstructiei canalului excretor al unor glande sebacee

• Continut:galbui, grasos, urat mirositor
• Predomină la bărbaţi
• Localizare:
– pretoracică, axilar şi mai rar pe faţă, torace posterior

• Sebocistomatoza
- transmitere AD, dar există şi forme sporadice
- Clinic: chiste multiple, de ordinul sutelor, dimensiuni: 3 mm - 3 cm,
conţinutul fiind uleios sau cazeos. Sunt chiste neinflamatorii,
nedureroase şi care cresc lent
Chistele trichilemale (pilare)

• localizate în pielea păroasă a capului

• Caracter familial
• pot atinge dimensiunile unui ou, au o consistenţă dură, sunt
nedureroase, neaderente, suprafaţa netedă, de culoarea pielii
normale sau roz
• Evoluţia - lentǎ, cu creştere progresivǎ
• Se pot suprainfecta
• Tratament – excizie
 Milium
• papule mici albe asemanatoare cu seminţele de mei alb de 0.5-2
mm în diametru.Pot apare:
- la nou-născut dispărând în câteva săptămâni,
- la adolescent şi adult (la femei periorbitar şi pe pleoape),
- milium secundare pe cicatrici, arsuri, în dermatoze buloase
(porfiria cutanată tarda, epidermoliza buloasă congenitală şi
câştigată)
Porom ecrin
 Pseudochistul mucoid digital
• Nodul translucid, albastru, sub tensiune, localizat la nivelul
matricei unghiale, uneori dureros la compresiune.
• Apariţia pseudochistului mucoid pare favorizată de artroză.
• Tratamentul constă în puncţie evacuatorie urmată sau nu de
compresie, în injectarea unei picături de sclerozant sau în
excizia pseudochistelor de mici dimensiuni.
 Pseudochistul mucoid al buzei (mucocelul
labial)
• Localizat pe mucoasa buzei inferioare
• Format prin ruperea traumatică a canalului excretor al unei
glande salivare accesorii.
• Mic nodul translucid, cu diametrul de 5 mm, reliefat, care
poate suferi modificări de volum dar nu dispare niciodată
complet.
• Ruperea lui evidenţiază un material gelatinos, filant, leziunea
reconstituindu-se după rupere.
• Tratamentul constă în excizia totală a glandei salivare care îl
alimentează.
• Incizia mucocelului este urmată de recidivă.
Veruca seboreică
Tumora epiteliala benigna
• Excrescenţă cutanată pigmentată cu evoluţie benignă care apare cel mai adesea după
40 de ani, îndeosebi la femei.
• Formă rotundă sau ovalară, cu suprafaţa hiperkeratozică, aspră, de coloraţie galben-
brună până la negru, cu diametru 0,5 3 cm şi margini bine marcate
• Număr variabil, de la o singură leziune la mai multe zeci
Sd Leser- Trelat: Aparitia rapida de keratoze seboreice multiple si pruriginoase care coincide
cu dezvoltarea unei neoplazii viscerale
• Localizare frecv: trunchi, gât, faţă sau dosul mâinilor
• Tratament: crioterapie, electrocauterizare, laserterapie, dermabraziune, excizie
chirurgicală, aplicaţii de topice cu tretinoin şi 5-fluorouracil
Examen HP: hiperkeratoză, acantoză şi papilomatoză. Se observă şi pseudochiste cornoase
inclavate în masa tumorală şi pigment melanic intracelular
HP
Fibromul moale
 Dermatofibromul (fibromul în pastilă, fibromul dur)

• tumora mezenchimala
• mai frecvent la femei, cu localizare pe membre
• Tumoră mică de până la 1cm, de culoare brună, cu suprafaţa
netedă, de consistenţă dură, ca o pastilă inclavată în derm
• Poate fi dureroasă
• Se dezvoltă foarte lent apoi devine staţionară
• Tratament (nu intotdeauna necesar); excizie, injectii intralezionale
cu steroizi
 Cornul cutanat
• excrescenţă în formă de corn
• se dezvolta din keratinocite si seamana clinic
cu o veruca virala
• Excizie sau chiuretaj cu cauterizare pana la
baza
Osteomul cutanat

• Tumoră subcutanată, formată din dezvoltarea

de ţesut osos la acest nivel fără tendinţă de
invazie
• Clinic: nodul de consistenţă crescută sau placă
dură situată subcutanat
• Poate să apară din copilărie sau mai târziu
 Nevromul
• Tumoră benignă rezultată din proliferarea
intradermică a filetelor nervoase
• Clinic - tumoreta de mărime variabilă, de
culoarea pielii normale sau roşie, sesilă, de
consistenţă fermă, inclavată în derm.
• Iniţial asimptomatică, devine după câţiva ani
dureroasă spontan dar mai ales la presiune,
durerea iradiind la distanţă.
• Evoluţia este benignă dar există şi posibilitatea de
transformare de unde necesitatea de a fi
extirpate.
 Leiomioamele
• Tumori cutanate dezvoltate din fibrelor musculare netede.
• Pot avea origine în:
– muşchii erectori pilari (piloleiom),
– muşchii pereţilor vasculari (angioleiom)
– muşchii scrotali, penieni, ai labiilor mari sau mamelonari (miom
dartroic).
• Clinic:
– tumorete uşor proeminente, cu diametrul de până la 5 mm, de culoare
roz, brună sau a pielii normale, inclavate în derm, câteodată dureroase
• Evoluţie - nu se transformă malign.
• Tratamentul pentru formele solitare este excizia chirurgicală.
 Lipomul
• Formaţiune tumorală benignă formată din celule adipoase
normale situate la nivelul hipodermului
• Lipomul circumscris
• Tumoră subcutanată nodulară sau cu lobuli multipli, proeminentă
sau descoperită la palpare în grosimea pielii.
• Tegumentul care acoperă tumora este normal şi nu aderă de aceasta.
• Consistenţă moale, mobil pe planurile profunde şi nedureros.
• Localizarea este pe ceafă, uneori pe coapse.
– În evoluţie degenerează foarte rar.
– Tratamentul nu este necesar decât în formele gigante,
inestetice şi dureroase.
 Lipomul
• Lipoamele multiple
– Apar simultan sau în pusee succesive putând fi idiopatice şi
secundare.
– Lipoamele multiple secundare pot apărea după un puseu de
reumatism acut, după naştere, după slăbire rapidă, după
traumatisme sau în caz de hipercolesterolemie.
– Caracter particular : tendinţa evolutivă
 Xantoamele
• Iau naştere prin depunerea de grăsime la nivelul
pielii.
• Apar în condiţii de:
– hiperlipemii primitive (esenţiale) cu
hipercolesterolemie sau hipertrigliceridemie,
– diabet zaharat,
– pancreatită,
– mixedem,
– leucemii, mielom,
– depuneri lipidice pe leziuni preexistente (limfoame).
 Xantoamele
• Xantomul plan - leziune cutanată de dimensiuni de la 1-3 mm la 2-3 cm,
colorată în galben sau galben-roşietic. Pot conflua formând plăci întinse
localizate pe trunchi, faţă, pielea capului sau extremităţi.
• Xantomul tuberos - formaţiune de tip tumoral de culoare galbenă sau a pielii
normale localizată în special pe coate sau fese.
• Xantomul tendinos - formaţiune nodulară, neregulată, care creşte încet, fiind
localizat pe tendoane (pe tendonul lui Achile şi tendoanele extensorilor
degetelor), palmo-plantar, articulaţiile tibio-tarsiene sau genunchilor.
• Xantoamele eruptive - leziuni multiple cu dimensiuni de câţiva milimetri cu
localizare în special pe părţile de extensie ale membrelor şi fese.
• Xantelasma - plăcuţe de culoare galbenă sau galben-portocaliu situate
periorbitar.
• În evoluţie o parte dintre xantoame pot dispărea spontan sau după corectarea
dislipidemiei.
 Cheloidul
• proliferare excesivă de ţesut conjunctiv care depăşeşte limitele
fiziologice, apărută după plăgi, arsuri, înţepături, dar şi spontan.
• predispoziţie familială sau individuală
• Clinic
– o cicatrice proeminentă, roşie sau albă, cu suprafaţa netedă, cu
telangiectazii, dureroasă, depăşind aria iniţială şi prezentând prelungiri
comparate cu „cleştele de rac”.
– Localizarea este îndeosebi pe toracele posterior, umeri şi faţă.
• Se vorbeşte de cheloid dacă acest aspect persistă după 12-18 luni de la
apariţie, în caz de remitere fiind vorba de cicatrice cheloidiană.
• Evolutiv cheloidul odată stabilizat nu mai involuează.
• Transformarea malignă este excepţională.
• Tratamentul constă în infiltraţii cu corticoizi, crioterapie, excizie
chirurgicală urmată de radioterapie.
 Angioamele
• Afecţiuni vasculare cel mai adesea congenitale
sau cu apariţie precoce.
• Ele pot afecta toate organele dar cel mai
frecvent sunt cutanate
• Tumorile cele mai frecvente ale copilului.
• Originea lor este necunoscută
• Apar cel mai ades în primele zile de viaţă
• Angioamele plane - plăci roşii congenitale mai mult sau mai
puţin extinse („pată de vin de Porto”), bine delimitate, pot
afecta orice teritoriu cutanat dar îndeosebi extremitatea
cefalică, suprafaţa lor crescând odată cu creşterea copilului
• Angioame tuberoase - uşor proeminente, cu suprafaţa
neregulată, culoare roşie, ca o zmeură
• Angioame cavernoase - mai profunde, de dimensiuni mari,
depresibile
• Malformaţii venoase (angioame venoase)
• Malformaţii limfatice (limfangioame)
• Majoritatea angioamelor regresează spontan şi nu necesită
tratament dar pot persista sechele (cicatrici albe).
• În aceste cazuri un tratament estetic poate fi indicat la copilul
mare sau adolescent.
• complicaţii (ulceraţie şi hemoragie)
• Tratamentul angioamelor este individualizat în funcţie de forma
clinicǎ, dimensiune, vârstǎ:
– crioterapie, radioterapie, injecţii sclerozante intralezionale, embolizare,
excizie chirurgicalǎ (excizie-suturǎ, excizie-grefare), laserterapie, propanolol
– De primă intenţie este expectativa până la vârsta de 6 ani în vederea unei
involuţii spontane, cu excepţia angiomului plan care de cele mai multe ori
nu involuează.
 Nevii

• Histologic, celulele sunt identice sau aproape identice cu celulele normale.

Nevii pot fi formati predominant din
- keratinocite (de ex.nevii epidermici)
- melanocite (de ex. nevii melanocitari congenitali)
- elemente ale ţesutului conjunctiv (de ex. nevii tesutului conjunctiv)
- pot fi un amestec de elemente ale epiteliului şi ale ţesutului conjunctiv
(de ex.nevii sebacei).

Nevul epidermic liniar

• Aceasta leziune este un exemplu de mozaicism cutanat si tinde sa urmeze
liniile lui Blaschko. Keratinocitele de la nivelul leziunii sunt genetic diferite
fata de celulele invecinate
• Tratament: Keratolitice, excizie, laser; cicatricea ulterioară este evaluata
înainte de continuarea tratamentului
 DERMATOZE PRECANCEROASE

Sunt manifestări cutanate patologice ce posedă un risc statistic

semnificativ de dezvoltare a unei tumori cutanate maligne:
• EPITELIOM BAZOCELULAR
• CARCINOM SPINOCELULAR
• MELANOM MALIGN

Histopatologic prezintă o serie de caractere comune:

• Prezenţa unor focare displazice
• Prezenţa unor anomalii citologice caracteristice celulelor maligne,
cantonate strict intraepitelial, însoţite de un infiltrat inflamator
limfoplasmocitar
• Membrana bazală este mult timp respectată
• Momentul virajului într-o tumoră franc malignă începe o dată cu depăşirea
membranei bazale

12/25/2017 86
 CLASIFICARE
A. DERMATOZE PRECANCEROASE ALE TEGUMENTULUI PROPRIU-
ZIS:
I. Dermatoze precanceroase provocate de agenţii fizici:
1. KERATOZA SENILĂ
2. XERODERMA PIGMENTOSUM
3. RADIODERMITELE
4. CICATRICIILE POSTCOMBUSTIONALE, POSTTRAUMATICE SAU
POSTINFLAMATORII (LUPUS TUBERCULOS, LUPUS ERITEMATOS)
II. Dermatoze precanceroase provocate de agenţii chimici:
1. KERATOZELE DE GUDRON
2. KERATOZELE ARSENICALE
III. Dermatoze precanceroase dezvoltate din focare disembrioplazice:
1. NEVII NEVOCELULARI
2. EPIDERMODISPLAZIA VERUCIFORMĂ
3. NEUROFIBROMATOZA RECKLINGHAUSEN
4. NEVUL SEBACEU JADASSHON
IV. Boala Bowen

12/25/2017 87
 CLASIFICARE

B. DERMATOZE PRECANCEROASE ALE MUCOASEI BUCALE:

1. CHEILITA KERATOZICĂ ACTINICĂ CRONICĂ A BUZEI INFERIOARE
2. LEUCOPLAZIA, LEUCOPLAZIA PĂTATĂ
3. PAPILOMATOZA ORALĂ FLORIDĂ
4. DISKERATOZA CONGENITALĂ

C. DERMATOZE PRECANCEROASE ALE MUCOASEI GENITALE:

1. LEUCOPLAZIA GENITALĂ
2. LICHENUL SCLEROATROFIC
3. ERITROPLAZIA QUEIRAT

12/25/2017 88
 KERATOZELE ACTINICE (SENILE)
• Faţa persoanelor în vârstă (agricultori, marinari)
• Pete şi plăci, bine delimitate keratozice
• Apariţia unei infiltraţii / eroziuni  CARCINOM SPINOCELULAR
• Semne de elastoză actinică: riduri profunde, pseudocicatrice
stelate, cutis romboidalis

HISTOLOGIC: aspectele unui carcinom de grad ½

• Hiperkeratoză
• Acantoză
• Diskeratoză
TRATAMENT:
• Profilactic (vestimentaţie de protecţie, creme actinice)
• Curativ (crioterapie cu zăpadă carbonică sau azot lichid,
electrocoagulare superficială, laser CO2, PDT/PDD)
• Chimioterapie antitumorală cu 5-fluorouracil (Efudix) local
12/25/2017 89
 XERODERMA PIGMENTOSUM
Genodermatoză autozomal recesivă
Reparare deficitară a ADN alterat la expunerea la UV
Se caracterizează prin:
• Fotosensibilitate cutanată
• Pigmentaţie oculo-cutanată
• Xeroză tegumentară
• Neoplazii multiple şi variate
Boala evoluează în trei stadii:
1. Stadiul eritemato-scuamos
2. Stadiul pigmentar
3. Stadiul telangiectatic, atrofic şi sclerotic
PROFILAXIE: Fotoprotecţie tegumentară şi oculară (inclusiv faţă de
tuburile fluorescente) Creme antiactinice
TRATAMENT: Excizia chirurgicală, criochirurgie, Electrocuagularea
tumorilor maligne
12/25/2017 92
 RADIODERMITELE

Datorită expunerii la energie radiantă: particule alfa, beta, gama, radiaţii

X, electroni, neutroni, protoni

RADIODERMITA ACUTĂ
apare în primele zile de la expunere:
Gradul I: eritem şi edem, hiperkeratoză foliculară, alopecie tranzitorie
Gradul II: eritem, edem, veziculaţie, alopecie permanentă
Gradul III: ulceraţii cronice, sfacelare cu tendinţa la epitelizare extrem de redusă
(sunt interesate dermul profund şi hipodermul)

RADIODERMITA CRONICĂ
• Efect cumulativ al unor doze mici şi repetate de energie radiantă
• Placard atrofic, presărat de telangiectazii, fibroză subcutanată,
alternanţă de macule hiperpigmentate şi hipopigmentate

12/25/2017 94
 RADIODERMITELE
Frecvenţa transformării maligne: 10-30% din cazuri
Pot să apară:
EPITELIOAME BAZOCELULARE
CARCINOAME SPINOCELULARE
SARCOAME
FIBROSARCOAME

PROFILAXIE:
• Echipament de protecţie
• Supraveghere trimestrială pentru a surprinde momentul virajului
TRATAMENT:
• Excizia chirurgicală, criochirurgie şi electrocuagularea

12/25/2017 96
 CICATRICILE POSTCOMBUSTIONALE, POSTTRAUMATICE
SAU POSTINFLAMATORII

Transformarea malignă este atribuită în cazul:

LUPUSULUI TUBERCULOS
• Roentgenterapiei
• Administrării dozelor mari de vitamină D2
• Radiaţiilor actinice care acţionează pe un tegument cu
troficitate deviată

LUPUSULUI ERITEMATOS CRONIC

• Mecanismului autoimun
• Radiaţiilor actinice
• Tratamentului imunosupresor
12/25/2017 97
 KERATOZELE DE GUDRON
Manipularea uleiurilor de gresaj naftalenice sau antracenice
Elemente hiperkeratotice foliculare, cu foliculite, comedoane,
melanodermie
Localizare:
• Pe dosul mâinilor
• 1/3 inferioară a antebraţelor CARCINOAME SPINOCELULARE
• Faţă şi gât

KERATOZELE
KERATOZELE ARSENICALE
ARSENICALE

Toţi muncitorii care în decursul vieţii au fost expuşi la 90 grame de

arsenic anorganic
Leziuni hiperkeratozice punctate palmo-plantare care se dezvoltă la mulţi
ani de la expunere  CARCINOAME SPINOCELULARE
12/25/2017 98
 NEVII NEVOCELULARI
Sunt disembrioplazii circumscrise cutaneo-mucoase constituite din agregări de
celule nevice sau melanocite
Aspecte clinice: macule, papule formaţiuni papilomatoase sau verucoase,
pedunculate sau lamelate globuloase
Culoarea poate fi: galbenă, cafenie, brună, neagră, albăstrie, în unele cazuri sunt
acromici

HISTOLOGIC:
1. Nevii joncţionali
Cuiburi şi teci  Stratul bazal
Stratul malpighian inferior
Dermul adiacent
2. Nevii compuşi
Teci şi cordoane  Epiderm
Dermul reticular superficial
3. Nevii intradermici
Teci şi cordoane  Dermul mijlociu
(celule nevice sărace în pigment; inflamaţia
12/25/2017 redusă/absentă) 100
NEV JONCŢIONAL
NEV DERMAL
NEV COMPUS
• Nevii nevocelulari pot fi:
–Congenitali
–Dobândiţi
NEVII NEVOCELULARI
CONGENITALI
• Apar de la naştere cu toate că uneori tabloul lor clinic se
desăvârşeşte în primul an de viaţă
• Frecvenţa lor este de 1% dintre nou-născuţi
• După dimensiuni < 1,5 cm
> 1,5 cm
giganţi >20 cm
• Se pot asocia cu proliferări nevocelulare la nivelul SNC
constituind melanoza neurocutanată Touraine
• Nevul congenital gigant risc mai mare de transformare
în melanom
NEVII NEVOCELULARI
DOBÂNDIŢI
 Nevii nevocelulari dobândiţi
• Apar de la vârsta de 4-5 ani, cresc ulterior în
număr şi talie, ajungând la vârsta de 40 de ani la
un număr mediu de 20-40 /individ
• Leziuni rotunde sau uşor ovale, cu diametrul
mediu în jur de 5 mm,contur regulat, marginile
bine delimitate şi suprafaţa în general netedă
• Coloraţia este în mod obişnuit uniformă dar tenta
ei poate varia de la roz la brun închis sau negru
• Localizarea nevilor este ubicuitară
 Forme clinice
• Nevi pigmentari
– plani (maculoşi),
– proeminenţi (en dôme),
– pediculaţi,
– papilomatoşi.
• Nevi tuberoşi
– deloc sau puţin pigmentaţi, fiind localizaţi
de obicei pe fata
 NEVII NEVOCELULARI

Semnele clinice care anunţă transformarea nevului într-un melanom malign sunt:
1. Creşterea nevului în suprafaţă şi mărime, margini neregulate, policromie
2. Modificarea culorii nevului, fie în sensul închiderii la culoare, fie invers
3. Apariţia unor ulceraţii spontane sau a unor hemoragii
4. Apariţia unor leziuni sateliteUltimile două semne se întâlnesc în melanomul
malign în evoluţie

! NU se recomandă electro-excizia nevilor expuşi microtraumatismelor repetate

Trei forme clinice sunt mai predispuse spre o transformare malignă:
• Lentigoul malign
• Nevii nevocelulari în plăci mari
• Sindromul nevilor displazici

12/25/2017 121
 NEVII NEVOCELULARI
Lentigoul malign
(lentigoul senil, melanoza preblastomatoasă Dubreuilh)
• Pe faţa persoanelor în vârstă expuse radiaţiilor actinice
• Macule hiperpigmentate, cafenii, cu margini bine delimitate, care cresc lent
în dimensiuni
• Formaţiuni nodulare
• Închiderea culorii MELANOM MALIGN 30% dintre cazuri
• Infiltraţia leziunii

HISTOLOGIC
• Stratul bazal: Melanocite fusiforme, pleomorfice
• Epiderm: Atrofie
• Membrana bazală: Este respectată (stadiu preinvaziv)
• Dermul papilar: Modificări de elastoză solară

TRATAMENT
Criochirurgie, electrocoagulare, excizie chirurgicală sau chiar radioterapie
12/25/2017 122
 NEVII NEVOCELULARI
Nevii nevocelulari în plăci mari
• Apar de la naştere şi ocupă suprafeţe mari ale tegumentului:
Fesele în întregime – “nevul în chilot”
Toracele – “vesta nevică”
• Este intens pigmentat şi frecvent pilos

HISTOLOGIC
• Celule nevice dispuse: Într-un singur rând între fibrele colagene
• Localizare: 2/3 inferioare ale dermului reticular

Transformare într-un MELANOM MALIGN (13-20% din cazuri)

• În primii 10 ani 60%
• Deceniul al II-lea 10%
• În restul vieţii 30%

TRATAMENT
Excizie chirurgicală urmată de plastie, chiuretarea nevilor încă în perioada
perinatală
12/25/2017 124
 NEVII NEVOCELULARI

Sindromul nevilor displazici

• Transmitere autozomal dominant, cu penetraţie neregulată (există şi cazuri
sporadice)
• Nevi nevocelulari bizari, contur policiclic sau neregulat, colorit policrom
• Apar pe zone mai rar afectate de nevi
Organe genitale
Membre inferioare
Fese, sâni
Pielea capului

HISTOLOGIC
• Melanocite: Fusiforme, stelate, dispuse în cuiburi de-a lungul
membranei bazale
• În derm: Infiltrat inflamator cronic

TRATAMENT Electroexcizie, chirurgical

12/25/2017 125
Nevul matricei unghiale
Nevul Sutton
Halo naevus
EPIDERMODISPLAZIA VERUCIFORMĂ
Genodermatoză transmisă recesiv;
răspuns anormal la anumite tipuri de virusuri din grupa Papova
Apare în copilărie sau adolescenţă
Multiple leziuni asemănătoare verucilor plane pe dosul mâinilor şi picioarelor, gât,
faţă
Pe trunchi
Intră în coalescenţă  Plăci mari
Extremităţi

Uneori există şi alte anomalii asociate:

• retardare mentală
• keratodermie palmoplantară
HISTOLOGIC: Aspecte asemănătoare celor din verucile plane, dar pot exista şi
modificări bowenoide
În 20-30% din cazuri: CARCINOAME SPINOCELULARE
EPITELIOAME BAZOCELULARE
MALADIA BOWEN
TRATAMENT:
12/25/2017
Etretinat (Tigason) are doar efect morbistatic 135
 NEUROFIBROMATOZA REKLINGHAUSEN

Genodermatoză complexă, transmisă autozomal dominant

Apar leziuni hiperpigmentare (pete café au lait) însoţită de o largă variate

de tumori de dimensiuni şi configuraţii variabile, care se dezvoltă din
elemente ale sistemului nervos central şi periferic

Bolnavii pot să prezinte interesări severe ale:

• Sistemului nervos central: - retardare mentală
- crize de epilepsie
- paralizii ale nervilor cranieni
• Glandelor endocrine: - boala Adisson
- hiper şi hipo tiroidism

Între 30-50 de ani, pot să apară transformări maligne sarcomatoase

(neurilemoame, fibrosarcoame) atât ale tumorilor cutanate, cât şi
ale celor viscerale
12/25/2017 136
 BOALA BOWEN
După 40 de ani: pe dosul mâinilor, abdomen şi spate
Plăci lenticulare, contur neregulat, presărat pe alocuri cu mici ulceraţii
acoperite de cruste; alteori imită o keratoză senilă în placă mare

HISTOLOGIC:
• Caracterele unui carcinom in situ: Polimorfism celular, mitoze
atipice, diskeratoză, celule multinucleate
• În derm: Infiltrat inflamator limfocitar
• Membrana bazală: Este mult timp respectată

După ani de zile  Proliferare invazivă 

 CARCINOM SPINOCELULAR BOWENOID

TRATAMENT: Excizie chirurgicală, electroexcizie, laser CO2, crioterapie ,

aplicaţii locale de 5-fluorouracil

12/25/2017 138
 CHEILITA KERATOZICĂ ACTINICĂ CRONICĂ A BUZEI
INFERIOARE

Plăci lenticulare, contur neregulat, presărat pe alocuri cu mici ulceraţii

acoperite de cruste; alteori imită o keratoză senilă în placă mare
La nivelul buzei inferioare: episoade repetate de cheilită descuamativă
(devine cronică)
Semimucoasa buzei inferioare devine albicioasă, uşor reliefată
La palpare  o uşoară infiltraţie papiracee
În evoluţie apar:
• fisuri burjonante
• formaţiuni nodulare  CARCINOM SPINOCELULAR
PROFILAXIE: Fotoprotecţie vestimentară
Suspendarea fumatului
Tratamentul paradontozelor
TRATAMENT: Electrocoagulare, laser CO2, vermillonectomie după o
prealabilă confirmare histopatologică
12/25/2017 141
 LEUCOPLAZIA

Consecinţă a iritaţiilor cronice complexe produse de fumat:

Caloric
Traumatism Chimic
Mecanic

Placă bine circumscrisă, alb-ivorie, reliefată din planul mucoasei

Localizare: Mucoasa jugală rectocomisurală, limbă,creasta alveolară a
edentaţiilor

HISTOLOGIC: Hiperkeratoză
Hipergranuloză
Acantoză
Diskeratoză (eventual)

În dermul papilar  Infiltrat inflamator cronic strâns

ataşat de membrana bazală
12/25/2017 143
 LEUCOPLAZIA

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL:
Lichenul plan bucal: Interesează linia interdentară
Realizează arborizaţii alb-oţelii, nereliefate din planul mucoasei, cu
suprafaţă catifelată
LEC: Atrofie
Pe tegument relevă triada caracteristică 
 Eritem, hiperkeratoză foliculară şi atrofie cicatricială
• Fisuri
• Infiltraţie CARCINOAME SPINOCELULARE
• Noduli tumorali 5% din cazuri
PROFILAXIE: Suspendarea fumatului
Refacerea protezelor dentare instabile
Asanarea focarelor dentare
TRATAMENT: Excizie chirurgicală, electrocoagulare, laser CO2

12/25/2017 144
 PAPILOMATOZA ORALĂ FLORIDĂ

Papilomatoză difuză a mucoasei orale (mai ales adulţii sunt

afectaţi)
Interesează suprafeţe mari ale mucoasei
Prezintă numeroase eminenţe mamilate albicioase
Nu se extinde pe semimucoasa buzelor, dar poate să determine
afectări secundare laringiene sau traheale

Pe suprafaţa acestora  Frecvent 

 CARCINOM VERUCOS
 CARCINOM SPINOCELULAR INVAZIV

TRATAMENT: nesatisfăcător
• Radioterapia, citostaticele  INEFICACE
• Exciziile chirurgicale  Urmate de recidive
12/25/2017 146
 DISKERATOZA CONGENITALĂ

Genodermatoză complexă caracterizată prin:

• Modificări hiper- şi hipopigmentate reticulate în regiunea
cervicală
• Distrofii unghiale hipoplazice
• Leucokeratoză a mucoasei bucale
• Pancitopenie prin hipoplazie a măduvei hematogene

Debutul în copilărie cu eroziuni şi ulceraţii ale marginilor laterale

ale limbii şi gingiei (caracter recidivant)

HISTOLOGIC: Hiperkeratoză
Hipergranuloză
Diskeratoză
12/25/2017 148
 DISKERATOZA CONGENITALĂ

În a 3-a decadă a vieţii  90% dintre pacienţi 

 LEUCOKERATOZĂ

Bolnavii trăiesc rareori peste 50 de ani

Moartea se produce datorită:

• Carcinomului în 1/3 cazuri
• Leucozelor
• Hemoragiilor
• Suprainfecţiilor

TRATAMENT: Excizia precoce a tuturor plăcilor

de leucokeratoză orală
12/25/2017 149
 LEUCOPLAZIA MUCOASEI GENITALE

Poate apărea la ambele sexe

Aspectul clinic este similar cu cel înâlnit pe mucoasa bucală

Localizare:
• La bărbatul tânăr:glandul, prepuţul
• La femeie: labiile mari, labiile mici, introitul vaginal

Studii histopatologice: Prezenţa unor modificări leucoplazice

la 25-50% din totalul cancerelor vulvare

TRATAMENT: Excizie chirurgicală, electrocoagulare

12/25/2017 151
 LICHENUL SCLEROATROFIC VULVAR

A fost multă vreme confundat cu kraurozisul vulvar

Atrofie simetrică ce interesează: - Clitorisul
- Labiile mici
- Regiunea perianală
Leziunile sunt multiple şi au aspectul unor plăci albicioase
În stadiul de atrofie, tegumentul perivular este subţiat, asemănător unei
foiţe de ţigară, cu contururi nete
Pot să apară:
• Fisuri
• Ulceraţii 5% din cazuri  CARCINOM SPINOCELULAR
• Suprainfecţii

TRATAMENT:
• Local cu testosteron propionat 2%
• Fisurile şi ulceraţiile ce nu prezintă tendinţa la epitelizare vor fi
obligatoriu biopsiate
12/25/2017 152
 ERITROPLAZIA QUEIRAT

Echivalentul mucos al maladiei Bowen

La femei, după menopauză
Leziune unică: - Bine circumscrisă
- Roşie
- Reliefată
- Catifelată sau granulară
Localizare:
• La bărbaţi: şanţul balano-prepuţial, glandul, frenul
• La femei: clitorisul, labia mică, vestibulul vaginal

HISTOLOGIC: Reproduce un carcinom in situ

Evoluţia spre transformare  după o perioadă de latenţă mică 
 CARCINOM SPINOCELULAR

TRATAMENT: Electrocoagulare, excizie chirurgicală,

sau aplicaţii locale de 5-fluorouracil, Imiquimod, Veregen
12/25/2017 154