Organele nervoase

SISTEMUL NERVOS CENTRAL

Creier
Cerebel
Măduva spinării
 Organizare Generala

Substanţa cenuşie
 corpul neuronilor Substanţa albă
 dendritele  segmentul de
 segmentul iniţial al conducere, mielinizat al
axonilor neuronilor axonilor neuronilor
motori motori
 toate componentele  oligodendroglii

inerneuronilor  vase capilare

 astrocite

 vase sanguine
Substanţa cenuşie: corpi neuronali
Substanţa albă: prelungiri nervoase, nuclei de glii
 Bariera hemato-encefalica
 Celule endoteliale
 Joncţiuni strînse
 Suprapuneri
 Vezicule puţine sau absente
 Membrana bazală a
endoteliului
 Expansiunile dilatate ale
astrocitelor
 Cea mai selectivă barieră a
organismului
 Lipseşte la neurohipofiză,
substanţa neagră şi locus
ceruleus
 ÎNVELIŞURILE conjunctive ale SNC
Meninge
 Duramater:
 ţesut conjunctiv fibros, extern se continuă cu periostul
 contine sinusuri venoase
 intern: prelungiri spre arahnoidă
 Arahnoida:
 ţesut conjunctiv lax acoperit de epiteliu simplu scuamos
 trabecule spre piamater
 spaţiul dintre trabeculi: subarahnoidian, conţine l.c.r.
 Piamater:
- ţesut conjunctiv lax
- în contact cu substanţa nervoasă
 Dura

Duramater internă

Arahnoida

Spaţiu
subarahnoidian
Piamater
 Creierul
 Piamater
 Substanţă albă situată central: nucleii cerebrali
(grupuri de substanţă cenuşie)
 Substanţă cenuşie situată periferic (cortexul
cerebral)
 Componentele cortexului cerebral:
 Corpul celular al marilor neuroni piramidali

 Neuroni piramidali mici, mijlocii şi stelaţi

 Celule gliale şi capilare sanguine

 Organizare arhitecturală

 Laminară: neuroni dispuşi pe

şase straturi
 Modulară: coloane verticale de
neuroni care aparţin celor şase
straturi
 Creierul uman: 4 milioane de
module (elaborarea unui număr
infinit de scheme temporo-
spaţiale)
 Organizarea laminară
 I – molecular (plexiform): neuroni rari, mici (neuroni
Cajal), fibre amielinice paralele cu suprafaţa
 II – granular extern: neuroni piramidali mici şi stelaţi
 III – piramidal extern: neuroni piramidali de
dimensiuni mijlocii
 IV – granular intern: numeroşi neuroni stelaţi de
dimensiuni mici
 V – piramidal intern: marii neuroni motori piramidali –
celule Betz
 VI – polimorf: neuroni mari de diferite forme (fusiformi,
celulele Martinoti)
 Interneuroni: în toate straturile, rol excitator şi inhibitor
 1
Straturile scoarţei
cerebrale 2

4
1 – molecular
2 – granular extern
3 – piramidal extern 5
4 – granular intern
5 – piramidal intern
6 - polimorf 6

celularitate fibre
III
Straturile III, IV şi V

Creier uman adult,

IV circumvoluţia parietală
ascendentă.
Metoda Nissl cu thionină

Schema originală
V
Ramon y Cajal, 1906
Straturile scoarţei cerebrale

Nu exită delimitare netă între cele 6

straturi ale cortexului cerebral
granular

molecular
Stratul marilor neuroni motori piramidali
Stratul polimorf
 Cerebelul
 Piamater
 Substanţă albă central, conţine nucleii
cerebeloşi
 Nucleii cerebeloşi primesc colaterale de la
fibrele aferente şi eferente
 Substanţă cenuşie periferic, organizată în
trei straturi
o Molecular: extern
o Mijlociu: corpul neuronilor Purkinje
o Granular: intern
 Reprezentarea schematică a
scoarţei cerebelului

Delimitare netă între cele trei straturi

ale scoarţei cerebeloase
 molecular

granular

G
SA Pkj
D

B
Pia

VS
 Componentele straturilor cerebelului
 Molecular
 Dendritele neuronilor Purkinje
 Fibrele agăţătoare şi muşchioase
 Axonii ramificaţi în T ai neuronilor granulari
 Prelungirile gliilor Bergmann
 Astrocite
 Celule stelate, neuroni în coşuleţ
 Stratul neuronilor Purkinje
 Corpul neuronilor Purkinje
 Neuroni de asociaţie
 Celule gliale (corpul gliilor Bergmann)
 Granular
 Corpul neuronilor granulari
 Dendritele neuronilor granulari
 Segmentul iniţial al axonilor neuronilor Purkinje
 Neuronii Golgi (interneuroni) adiacent corpilor neuronilor Purkinje
 Celulele Lugano (neuroni fusiformi, dendrite orizontale)
 Neuronii Purkinje
 Dendrite bogat ramificate în
stratul molecular
 Ramificaţia dendritică: în
acelaşi plan
 Planurile dendritice ale celulelor
vecine: paralele între ele
 Corpul celular: pe un singur
rînd (stratul mijlociu)
 Axonul
 Segment iniţial în stratul
granular
 Segmentul de conducere în
substanţa albă
 Neuronii granulari
 Formează stratul intern al
scoarţei cerebelului
 Cele mai mici celule din
organism
 Nu au neurofibrile
 Dendritele: fac sinapse cu
terminaţia fibrelor muşchioase
 Axonul: direcţionat retrograd
în stratul molecular, unde se
ramifică în “T” şi face sinapsă
cu dendritele neuronilor
Purkinje (efect inhibitor)
 Fibrele
 Agăţătoare:
 fiecare fibră destinată unui neuron Purkinje, cu care
formează sute de sinapse
 efectul excitator este puternic, localizat, de scurtă durată
 Muşchioase:
 o fibră face cîte o sinapsă cu mai multe celule Purkinje
 efectul excitator este difuz, de lungă durată, de mare
complexitate
 se termină în str. granular; fac sinapsă cu dendritele
neuronilor granulari
 Eferente:
 axonii neuronilor Purkinje, colaterale la nucleii cerebeloşi
Relaţia fibre aferente-dendrite
 Circuitele electrice ale cerebelului
 Fibrele aferente: din toate zonele SNC, trec prin substanţa
albă, dau colaterale la nucleii cerebeloşi
 Trei tipuri: agăţătoare, muşchioase şi aminergice
 Fibrele agăţătoare şi muşchioase:
 paralele cu suprafaţa
 fac sinapse excitatorii cu neuronii Purkinje
 fibrele muşchioase se termină pe dendritele neuronilor
granulari
 Axonii neuronilor granulari: retrograd în stratul molecular,
sinapse “în T” cu dendritele neuronilor Purkinje (efect
inhibitor)
 Fibrele eferente:
 Axonii neuronilor Purkinje: singurele fibre eferente, trec în
substanţa albă, dau colaterale la nucleii cerebeloşi şi
părăsesc cerebelul
 MAduva spinArii
 Substanţă albă: periferic
 Substanţă cenuşie: central (“H”,
fluture)
 În centru: canalul spinal, delimitat
de celule ependimare
 Coarne anterioare (motori),
posterioare (senzitivi) şi
intermedio-laterale (interneuroni)
 Canalul ependimar

Lupă x20 Ultrastructură

 Neuroni motori din cornul anterior la
embrionul uman

Schema originală
Ramon y Cajal
1906
Neuroni, cornul anterior, adult
Limita substanţă albă - cenuşie
Secţiune transversală şi longitudinală
 Sistemul nervos periferic
 Ganglioni nervoşi
 Ataşaţi nervilor spinali
 Ataşaţi nervilor cranieni
 Fibre nervoase
 Terminaţii nervoase libere
 Receptori
 Sistemul nervos autonom
 Plexuri nervoase
 Ganglioni nervoşi autonomi
 Ganglionii nervoSi
 Ataşaţi nervilor spinali
 Ataşaţi nervilor cranieni
 Capsulă conjunctivă: ţesut
comjunctiv dens
 Zonă periferică:
 Corpul neuronilor unipolari înconjurat
de celule satelite
 Zonă centrală (axială):
 Axonii neuronilor unipolari
 La distanţă de corpul celular:
ramificarea prelungirii (ramură
centrală şi periferică)
 Ramura periferică: rol de dendrită
 Ramura centrală: rol de axon
Ganglion nervos spinal, coloraţia HE

Porţiune centrală

Porţiune periferică
 Fibra nervoasă

 Axon
 Teacă de mielină (+/-)
 Celule Schwann
 Lamina externa
 Nervul periferic
 Histologic: format din mai multe fibre nervoase
unite prin ţesut conjunctiv
 secţiune longitudinală:
 apare ca o structură bine delimitată, cu aspect fibrilar;
central se găseşte prelungirea axonală (neuritul)
acidofil, înconjurat de un spaţiu cromofob, mielina, iar la
periferie nucleii celulelor Schwann intens bazofili.
 secţiune transversală:
 are aspect punctiform acidofil, înconjurat de un halou
cromofob, mielina, iar la periferie nucleii celulelor
Schwann intens bazofili.
Teaca de mielină, secţiune transversală,
coloraţia cu acid osmic
Nucleul celulei
Schwann

axoni

Fibre nervoase nemielinizate

 Tipuri de fibre nervoase
 Viteza de transmisie: direct proporţională
cu grosimea tecii de mielină şi lungimea
segmentelor internodale
 Tip A:
 teacă de mielină groasă
 segmente internodale lungi
 viteza: 15-120 m/s
 Tip B:
 teacă de mielină subţire
 segmente internodale scurte
 3-14 m/s
 Tip C:
 fără teacă de mielină
 0.5-2 m/s
 Fibră nervoasă cu
segment internodal lung

Microscopie electronică
Nod Ranvier al fibrei
mielinice
Nerv periferic cu fibre mielinizate şi nemielinizate
 Învelişurile conjunctive ale nervului
periferic
 Endonerv:
 ţesut conjunctiv subţire de tip lax, asociat fibrelor
nervoase individuale; precursorii colagenului sunt
sintetizaţi în mare parte de celulele Schwann; slab
vascularizat
 Perinerv:
 înconjoară fascicule nervoase, ţesut conjunctiv de tip
lamelar, celularitate de tip miofibroblastic; rol de
barieră semipermeabilă
 Epinerv:
 ţesut conjunctiv dens (cu sau fără adipocite),
înconjură toate fasciculele unui nerv periferic; conţine
vasele sanguine mari ale nervului
 Receptorii

 Structuri specializate în recepţionarea stimulilor

 Localizare: limita distală a prelungirii periferice a neuronilor
senzitivi
 Tipuri
 Exteroceptori: reacţionează la stimuli din mediul extern
(sunet, lumină, temperatură, tactili)
 Interoceptori: reacţionează la stimuli din mediul intern
(stare de plenitudine a organelor cavitare)
 Proprioceptori: postura, tonus muscular (fusul
neuromuscular), gradarea mişcărilor
 Cel mai simplu receptor: terminaţia nervoasă liberă
 Terminaţii încapsulate: Vater-Pacini, Meissner, Ruffini,
Krause
Terminaţii nervoase libere din piele, impregnare argentică
Terminaţii nervoase libere
cutanate identificate cu
anti-proteină asociată
neurofilamentelor
Corpuscul Meissner, HE
 Corpusculi Meissner
Impregnare argentică
Preparat: piele de pe talpă
Presiune joasă
M Ep

M
Corpuscul Meissner,
impregnare argentică
Corpuscul Vater-Pacini, HE
Corpuscul Vater-Pacini, coloraţia Masson
Presiune înaltă
 Sistemul nervos autonom

ganglioni asociaţi sistemului

nervos autonom:
• nu au capsulă proprie

• neuroni multipolari

• puţine celule satelite

• localizare: în submucoasa şi
musculara organelor tubulare şi
cavitare ale organismului
Microganglion nervos