Ţesuturile

conjunctive

Clasificare, histogeneză
Celulele conjunctive fixe
Fibrele conjunctive
Substanţa fundamentală
 Definiţie şi componente
• Ţesuturi caracaterizate
prin aparentă dezordine
celular fibrilară
• Celulele specifice sunt
distanţate unele de altele
şi nu formează joncţiuni
• Componente:
 Celule fixe şi mobile
 Fibre conjunctive
 Substanţă fundamentală
 Lichid interstiţial
Markerul celulelor conjunctive - vimentina
Vimentină
 Histogeneză
• Mezoderm
• Ţesutul conjunctiv al capului
şi gîtului: din ectoderm – pe
calea crestelor neurale
• Ţesutul conjunctiv
embrionar: mezenchim-
ectomezenchim
• Mezenchimul formează:
– ţesuturile conjunctive
– ţesuturile musculare
– unele epitelii de origine
mezodermică
Caractere generale

Aparentă dezordine celulară şi fibrilară

Celule distanţate unele de altele
Polimorfism celular
Nu formează joncţiuni
Leagă între ele alte ţesuturi
Asigură nutriţia şi apărarea
Rezistenţă la agenţi mecanici
 Clasificare
• Criterii
 Raportul dintre celule, fibre şi substanţă
fundamentală
 Organizarea celulelor şi componentelor
extracelulare
 Funcţiile specifice
• Tipuri
 Embrionare: mezenchimal, mucos
 Propriu-zise: lax, dens (ordonat şi dezordonat)
 Specializate: reticular, adipos, cartilaginos, osos,
sîngele, mieloid, limfoid
 Celulele conjunctive
Fixe Mobile
• mezenchimală • limfocit
• reticulară • plasmocit
• fibroblast – fibrocit • granulocit neutrofil
• miofibroblast • granulocit eozinofil
• adipocit
• mastocit
• pericit
• macrofag • monocit
 Celula mezenchimală
• Origine: mezodermică
• Numeroase la embrion şi
făt, rare la adult
• Formă: stelată
• Nucleu: central,
eucromatic, nucleoli
multipli
• Citoplasmă: slab bazofilă
sau cromofobă, cu puţine
organite
• Prelungiri: lungi şi subţiri,
joncţiuni gap
• Funcţie: citogeneză
 Celula reticulară
• Origine: mezenchim
• Localizare: măduva
hematogenă, organe
limfoide
• Formă: stelată
• Nucleu: central, eucromatic,
nucleoli mari, multipli
• Citoplasmă: slab bazofilă
• Funcţii: susţinere, nutriţie,
fagocitară, sinteză (colagen
I, III, laminina)
• Rată de reînnoire: lentă
 Fibroblastul
• Cea mai frecventă
• În toate ţesuturile conjunctive
• Origine: celule mezenchimale şi
fibroblaste preexistente
• Localizare: ţesutul conjunctiv lax,
în apropierea fibrelor de colagen
• Activă sintetic
• Formă: alungită sau stelată
• Nucleu: eucromatic, 1-2 nucleoli
• Citoplasmă: slab bazofilă cu multe
organite, precursori ai colagenului
• Prelungiri: groase, puţin ramificate
• Receptori membranari: insulină,
factori de creştere fibroblastic,
lipoproteine
Fibroblast: ultrastructură
REr
Complex Golgi
Mitocondrii
Microtubuli, microfilamente
 Fibrocitul
• Mai mic decît fibroblastul
• Alungit, fuziform
• Nucleu heterocromatic
• Citoplasmă acidofilă cu
puţine organite (lizozomi-
digestia organitelor
inutile)
• Prelungiri rare şi scurte
• Mai puţin sau deloc activ
în sinteză
• Poate redeveni fibroblast
 Miofibroblastul: caractere intermediare
între fibroblast şi celula musculară netedă
• Origine: fibroblast, pericit,
miocit neted
• HE: asemănător
fibroblastului, nucleu
indentat, citoplasmă
acidofilă, prelungiri
interconectate (nexus)
• Filamente citoplasmatice:
actină, vimentină, desmină,
catena grea a miozinei
• Localizare: vilozităţi
intestinale, ţesut de
granulaţie, septuri alveolare
• Funcţii: sinteză de colagen
şi contracţie
Miofibroblaste, anti-actină

1 2

3 1 – actină tip muşchi neted

2 – desmină
3 – vimentină
 Adipocitul
• Celulă care
stochează lipide
• Localizare
 Ţesutul adipos
 Ţesut conjunctiv lax
 Membrane seroase
• Tipuri de adipocite
 Alb-galben sau
unilocular
 Brun sau multilocular
 Adipocitul alb-galben (unilocular)
• Sinonime: celula grasă, lipocit
• Specializată în stocarea de
lipide neutre
• Histogeneză: din celula
mezenchimală, stadii
intermediare lipoblast,
prolipocit
• Funcţii: stocarea şi prelucrarea
lipidelor, sinteza de
lipoproteinlipază
• Identificarea lipidelor: Oil red
O, Sudan negru B, albastru de
Nil, săruri de osmiu (secţiuni la
gheaţă) Adipocite şi lipoblaste fetale
Masson Caractere morfologice
• rotund, oval sau poliedic
• 50-150μ diametru
• o singură globulă lipidică
• ocupă cea mai mare parte
a citoplasmei
• nucleu aplatizat, situat
periferic, hipercrom
• citoplasmă subţire, S100
pozitivă

S100
 Adipocitul brun (multilocular)
• Numeroase la embion şi făt
• Adult: axilar, cervical şi
perirenal
• Formă poliedrică
• Nucleu situat central
• Citoplasma conţine
numeroase incluziuni lipidice
de diferite dimensiuni
• Numeroase mitocondrii
bogate în citocromi, care
conferă culoare brună
lipidelor de rezervă
• Independent de starea de
nutriţie
• Funcţii: termoreglare
(sintetizează termogenina)
l
l
c

c
l

Adipocit brun, ME
 Pericitul
• Origine mezenchimală
• Situat în grosimea membranei bazale vasculare
• Înconjură pe versantul extern capilarele şi
venulele postcapilare
• Contacte cu endoteliul prin prelungiri
citoplasmatice
• Identificare
 Histochimic: coloraţii vitale (Florey),
impregnare argentică
 Imunohistochimic: actină, vimentină
• Funcţii: dinamica vasculară, implicaţii în
angiogeneză, celulă de rezervă
MB
Pericite, anti-actină
 P

C
E P
 Mastocitul
• Localizare: perivascular, ţesutul conjunctiv
dintre fibrele musculare; rar intraepitelial,
excepţional în ţesutul nervos
• Număr foarte mare de mastocite: ţesutul
conjunctiv al tubului digestiv, sistemul
respirator, sistemul uro-genital, piele
• Populaţie celulară heterogenă funcţional
• Origine dublă: mezenchimală şi medulară
 Mezenchimale – interleukin 3 independente
(mastocite asociate ţesutului conjunctiv)
 Medulare – interleukin 3 dependente
(mastocite asociate mucoaselor)
 Eozinofil

Progenitor
bazofil/eozinofil Bazofil

Mastocit
Progenitor atipic

Progenitor
mastocitar Mastocit
tipic
Metode de identificare
• Morfologice (HE, tricrome): nu
identifică mastocitul
• Histochimice
 Orto sau metacromazie la
albastru de toluidină
 Alcianofilie şi safraninofilie
 Inconstant PAS pozitive
• Fluorescenţă
 Auramină, thioflavină,
acridin orange
• Imunohistochimice
 Triptaza şi chemotriptaza
mastocitară, TNF
• Microscopie electronică
Albastru alcian safranină
Triptaza
Stroma tumorala
Morfologie

•dimensiuni: 5 - 25μ
• formă: rotundă sau ovalară
• nucleu: central, heterocromatic
• citoplasma: numeroase granulaţii
specifice, rotunde, egale, cu
dublă membrană
• membrana: prelungiri scurte,
groase şi neramificate, conţine
receptori pentru IgE
 Degranularea

Eliberarea de mediatori în
spaţiul pericelular prin
proces de exocitoză
 Fazele degranulării
1 2

3 1-fuziunea membranei granulare

cu plasmalema
2 - formarea unui por
3 - eliberarea conţinutului cu
conservarea membranelor
 Tipuri de degranulare

1 2

1 – exocitoză simplă
2 – exocitoză secvenţială
3 – mastocitoclazie; şocul
anafilactic
3
 Mediatori
• Glicozaminoglicani • Enzime specifice
 Heparină  Triptază
 Condroitin sulfaţi  Chemotroptază
 Dermatan şi keratan sulfat  Naftilcloroacetat esterază
 Acid hialuronic • Factori chemotactici
• Amine biogene  ECF-A, NCF-A
 Histamină • Leucotriene
 Serotonină  Derivaţi de acid arahidonic
 Dopamină • Receptori
• Factor de necroză  IgE
tumorală  Neurotensină
• VEGF  Catecolamine

Heterogenitate
 Interacţiuni intercelulare şi
funcţiile mastocitului
• Plasmocitul (IgE) – degranulare
• Fibroblastul – GAG, agregare de
fibre conjunctive
• Macrofagul – endocitează mediatori
eliberaţi în exces
• Limfocitul – reacţii imune locale
• Amine biogene şi heparină –
dinamica vasculară şi homeostazia
coagulării
• Factori chemotactici: concentrare
de Eo şi neutrofile
• Implicaţii patologice majore: alergii,
inflamaţii nespecifice şi parazitare Contact mastocit - plasmocit
 Contact mastocit (MC)
– macrofag (M)

MC
 Macrofagul
• Celulă cu funcţie fagocitară
• Origine: monocite sanguine,
circulă 60-72 ore în sînge,
trec în ţesutul conjunctiv şi
se diferenţiază în macrofage
• Durată de viaţă: căteva luni
• Localizare: stroma organelor
parenchimatoase
• Pot forma celule gigante
multinucleate (20-100 nuclei)
 Morfologie
• Dimensiune: 15-30μ
• Formă: rotundă, ovalară sau neregulată
• Nucleu: situat central sau excentric,
heterocromatic, fără nucleol evident
• Citoplasma: frecvent acidofilă
(lizozomi), cu sau fără vacuole şi corpi
de incluzie (resturi hematice,
detritusuri, pigmenţi, lipide, colagen)
• Citoschelet: filamente care participă la
deplasările celulei
• Enzime: hidrolaze acide - digestie
• Prelungiri: numeroase, scurte şi
ramificate
Macrofag cu incluziuni lipidice
Sistemul mononuclear-macrofagic
Totalitatea celulelor cu funcţie
fagocitară din organism, care derivă
din monocitele circulante
• Monocit sanguin
• Monocit tisular
• Macrofagul conjunctiv
• Macrofagul pulmonar (“celula prăfoasă”)
• Celula Kupffer (ficat)
• Microglia (sistemul nervos central)
• Osteoclastul (ţesutul osos)
Kupffer Macrofage pulmonare

Microglie Osteoclaste
 Funcţiile macrofagului
• Apărare: fagocitarea specifică sau nespecifică a particulelor străine
– Fagocitoză nespecifică:
• Recunoaştere fagocitară prin opsonizare la nivel tisular
• Opsoninele se leagă de particulele de fagocitat
• Complexele formate se leagă de receptori la nivel celular
• Endocitoză
– Fagocitoza specifică: mediată de IgG, IgM şi C3
• Endocitare prin pseudopode-fagozomul- fagolizozomul-degradare
(hidrolaze acide)
• Realizarea răspunsului imun: sinteza de monokine, interferon,
lizozim, fracţiuni ale complementului
• Păstrează antigeni în citoplasmă perioade îndelungate (bacil Koch)
• Degradarea pigmenţilor biliari, acumulare de pigment melanic,
hemosiderinic şi lipide – melanofag, siderofag
• Mobilitate limitată la ţesutul conjunctiv
 Celulele conjunctive mobile
• Origine: măduva hematogenă
• Circulă în sîngele periferic
perioade determinate
• Migrează în ţesutul conjunctiv
unde îşi îndeplinesc funcţiile
• Componente
– Monocit
– Limfocit
– Plasmocit
– Granulocit neutrofil
– Granulocit eozinofil
 Mobilitate intra- şi extraconjunctivă
Endocitează şi degradează resturi
celular-fibrilare
Apărare mediată celular şi umoral

Celule conjunctive mobile

Monocitul
• Rar observat în ţesuturi
• Provine din monocitul circulant
• Formă: ovalară sau neregulată
• Nucleu: reniform, frecvent
ataşat plasmalemei
• Citoplasmă: slab bazofilă
• Conţine granulaţii inegale,
nespecifice
• Formează toate componentele
sistemului mononuclear
macrofagic şi celulele
prezentatoare de antigen
Limfocitul
• Cea mai mică celulă
mobilă
• Origine: organe
limfopoetice
• Formă: rotundă
• Nucleu: rotund sau ovalar,
hipercrom
• Raport N/C: supraunitar
• Citoplasma: bazofilă,
redusă cantitativ, fără
granulaţii, fără incluziuni
• Localizare: ţesutul
conjunctiv al mucoaselor
Plasmocitul
• Origine: din limfocit B
• Formă: ovalară
• Nucleu: excentric,
hipercrom, fără nucleol
• Citoplasmă: bazofilă,
excepţie zona
paranucleară (Golgi)
• ME: Rer
• Funcţie: sinteza de
anticorpi
 Granulocitul
neutrofil
• Formă: rotundă sau
neregulată
• Nucleu: bi- sau
multilobulat,
heterocromatic
• Citoplasmă: slab
acidofilă, nu se observă
granulaţiile caracteristice
• Numeroase forme
degenerate, cu aspecte
“bizare”
• Acumulare tisulară: sub
influenţa NCF-A (infecţii)
• Durată de viaţă în
ţesuturi: ore - zile
 Granulocitul
eozinofil
• Formă: rotundă
• Nucleu: bilobat,
heterocromatic
• Citoplasmă: acidofilă
omogenă, în ţesutul
conjunctiv granulaţiile se
observă rar
• ME: granulaţii cu cristaloid
• Acumulare tisulară de
eozinofile: sub influenţa
ECF-A (alergii, parazitoze)
 fibre
celule fixe

celule mobile

substanţă fundamentală
Fibrele conjunctive
• Produsul de secreţie al celulelor conjunctive
• Rol central în sinteza precursorilor: fibroblastul
• Tipurile de fibre conjunctive
– Colagene
– Reticulinice
– Elastice
– Oxitalanice
• Funcţii majore
– Rezistenţă la stimuli mecanici
– Realizarea de compartimente în ţesutul conjunctiv
 Colagenul
• Scleroproteină, 25% din proteinele organismului
• Component al: fibrelor de colagen, fibrelor de reticulină,
membranelor bazale, substanţei fundamentale
• Structură:
– Lanţuri polipeptidice aranjate helicoidal (triplu helix)
– Unităţi repetitive: glicină, prolină, hidroxiprolină
• Tipuri (I – XVIII)
– Tipul I (fibrilar) – sintetizat de fibroblaste, osteoblaste (derm,
tendoane, oase, ligamente)
– Tipul II (fibrilar) – sintetizat de condroblaste (cartilaj, discuri
intervertebrale)
– Tipul III (fibrilar) – sintetizat de fibroblaste, celule musculare
netede şi endoteliale (derm, vase sanguine, organe interne)
– Tipul IV (non-fibrilar) – membranele bazale
 Fibrele de colagen
• Cele mai numeroase Unităţi morfofuncţionale
• Groase, lungi, sinuoase Procolagen
• Polifibrilare Tropocolagen
• Neramificate, Microfibrile
neanastomozate Fibrile (periodicitate 64 nm)
• Formează fascicule Fibre polifibrilare
• Durată de viaţă dependentă
de tipul ţesutului (5 şi 300
de zile)
• Degradate de colagenază
 Fibrilogeneza
• Etapa intracelulară
– Succesiunea fazelor
proteinosintezei
– Gena: localizată pe cromozomul 7
– Hidroxilarea prolinei şi lizinei:
vitamină C, fier, oxigen
– Glicozilare în Rer: procolagen,
exocitoză
– Durata etapei intracelulare: 6 – 60
minute
• Etapa extracelulară
– Exocitarea moleculelor de
colagen sub formă de coloană
– Asamblare şi ghidare:
proteoglicani
– Procolagen – tropocolagen –
microfibrile – fibrile
– Agregare laterală (GAG), formare
de fibre polifibrilare
 HE

Metode de identificare

HE: eozinofile (roz)

Tricromă Masson: albastre
Tricromă Gömöri: verzi Masson
Tricromă van Gieson: roşii
Nucleu
 Funcţiile colagenului
• Rezistenţă la tracţiune şi tensiune (aponevroze, ligamente,
tendoane, capsule articulare)
• Extensibilitate limitată
• Limitează deplasările lichidului tisular şi a proteoglicanilor
• Induce agregarea trombocitelor şi iniţiază formarea trombului în
hemostaza spontană
• Participă la diferenţierea ţesuturilor la embrion
• Intră în constituţia membranelor bazale (colagen IV, rezistent la
acţiunea colagenazei)
• Substrat pentru depunerea sărurilor de calciu (hidroxiapatita)
• Proprietăţi antigenice: molecule antigenice care determină
răspuns imun (afecţiuni autoimune: sclerodermia, lupusul
eritematos)
 Fibrele de reticulină
• Identificate cu tipul III de colagen
• Sinteza precursorilor: fibroblast, celula reticulară, celula
Schwann, celula musculară netedă
• Subţiri, ramificate, monofibrilare, anastomozate, formează
reţele de susţinere; nu formează fascicule
• Dimensiuni variabile de-a lungul fibrei şi de la o fibră la alta
• Identificare: impregnare argentică, PAS pozitive
• Localizare: stroma glandelor exocrine şi endocrine, organe
limfopoetice, plămîn, peretele vaselor sanguine, lamina
propria a mucoaselor, rinichi
• Facilitează schimburile bidirecţionale rapide de substanţe
Ficat Ganglion limfatic

Glandă salivară Mucoasă gastrică

Reţea de fibre reticulinice, SEM
Funcţii
• Reţea de susţinere pentru organe parenchimatoase şi
tubular cavitare
• Permit efectuarea schimburilor rapide de substanţe
(plămîn, rinichi, glande endocrine, ficat)
• Reţeaua reticulinică se comprimă reversibil (plămîn)
• Îşi pot modifica forma dependent de momentul
funcţional (organe limfopoetice)
• Participă la rezistenţa împotriva invaziei microbiene şi
au potenţial antigenic specific
 Sindromul Ehlers-Danlos
• Defect congenital de
producere a colagenului tip
III
• Hipermobilitate articulară
• Hiperelasticitate cutanată
• Distensia organelor interne
• Ruptura spontană a vaselor
sanguine
• Rupturi spontane ale
organelor interne
 Fibrele elastice
• Localizare: ţesuturi cu capacitate de distensie reversibilă
• Funcţii: adaptare mecanică şi menţinerea homeostaziei
• Constituent de bază: elastina (scleroproteină care are mai
puţină hidroxiprolină şi mai multă valină decît colagenul)
• Monofibrilare, ramificate şi anastomozate: reţele
• Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei, variabilă de la o fibră la
alta
• Numeroase: vase sanguine, plămîn, ligamentele coloanei
vertebrale, derm
• Celule care secretă elastină: fibroblaste, musculare netede
• Precursor intracelular: tropoelastina
 Cum le recunoaştem?

• Traiect sinuos sinuoase

anastomoze
• Grosime
constantă de-a grosime
ramificaţii
lungul fibrei
• Grosime
diferită de la o
fibră la alta
• Ramificate
• Anastomozate
Identificare
Orceină: brun

O
R
C
E
I
N
Ă
Fibre elastice din peretele aortei

Cartilaj elastic
 Ultrastructură

• formaţiuni amorfe (40-140 A)

• periodicitate diferită de colagen
• zona centrală: elastină
• teacă de microfibrile (fibrilina)
• defect congenital de fibrilină:
sindrom Marfan
 microfibrile

elastină

colagen

elastină
microfibrile
 Ce este sindromul Marfan?
• Defect congenital de fibrilină,
transmis autozomal dominant
• Efect biochimic: elastina nu
agregă sub formă de fibrile
• Histologie: zone întinse din
peretele aortei lipsite de fibre
elastice
• Clinic:
– Membre lungi şi subţiri
– Cutie craniană alungită
– Anevrism de aortă
– Dilataţia rădăcinii aortei
– Leziuni combinate aortice şi
valvulare
 Fibrele oxitalanice
• Variantă mai puţin extensibilă de
fibre elastice, mai groase,
rezistente la elastază şi soluţii
acide
• Identificare: orceină după oxidare
prealabilă sau clorură de uraniu
• Localizare: ligament periodontal,
gingie, joncţiunea tendon-muşchi,
pseudocapsulele din jurul
anexelor pielii
 Caractere generale
• Ocupă spaţiul dintre celule şi fibre
• Vîscoasă, amorfă, transparentă
• Componente: apă, substanţe organice şi anorganice
(concentraţie dependentă de tipul ţesutului conjunctiv)
• Identificare
– Nu se observă pe preparate incluzionate în parafină,
colorate HE
– Histochimic: se identifică doar anumite substanţe
din compoziţia substanţei fundamentale
(metacromazie, PAS pozitivitate)
– ME: material filamentos cu vezicule înconjurate de
material amorf
Componente organice
• Glicozaminoglicani
– Acid hialuronic
– Heparină şi heparan sulfat
– Condroitin-sulfaţi
– Dermatan sulfat şi keratan
sulfat
• Glicoproteine structurale
– Fibronectine şi
condronectine
– Laminina
– Glicoproteina 115
Funcţii
• Suport mecanic pentru celule
şi fibre
• Nutritiv
• Difuzia metaboliţilor şi
cataboliţilor
• Apărare: difuzia anticorpilor
şi deplasarea celulelor mobile
• Funcţie plastică: se
adaptează la modificările
vasculare şi epiteliale