Organele

hematolimfopoetice
 Organele hematolimfopoetice
• măduva osoasă hematogenă;

• timusul;
• ganglionii limfatici;
• splina;
• amigdalele.
?
?
Dg dif
?
 ?
• sistem de susţinere:
– capsulă;
– trabeculi;
– stromă;
• parenchim:
– totalitatea celulelor care dau funcţia
organului respectiv.
 ?
• parenchimul:
– ţesut mieloid;
– ţesut limfoid.
 Ţesutul mieloid
• aspect punctiform, polimorf, policrom,
• cu megacariocite:
• precursori de trombocite;
• celule de talie mare;
• nucleu mare, policiclic.
Ţesutul limfoid:
forme de
organizare
folicul

cordon infiltrat
 Foliculul limfoid
• tipuri:
– primar sau inactiv;
– secundar sau activ;
• localizare:
– ganglioni limfatici,
– splină,
– amigdale,
– ţesut limfoid asociat mucoaselor
• componente:
– predominant limfocite B, rare limfocite T, celule prezentatoare
de antigen, celule stromale, macrofage;
 Foliculul limfoid primar

• primul care apare în

perioada prenatală;
• dimensiuni mici;
• structură omogenă;
• format din limfocite
mature cu mitoze rare şi
celule stromale;
• la 72 ore după
stimulare antigenică
devine folicul activ;
 Foliculul limfoid secundar (activ)
• zonă centrală:
– palid colorată;
– centru germinativ;
– limfoblaste cu multe mitoze, celule stromale, celule
dendritice foliculare;
• zonă periferică (“manta”):
– intens colorată;
– limfocite mature cu mitoze rare;
– celule stromale;
– porţiunea periferică a mantalei: zonă marginală;
Foliculul limfoid secundar
(activ)
Centru germinativ, detaliu
Anti-IgD

Centru
germinativ

Manta
 Celulele dendritice foliculare
• corp celular în centrul germinativ;
• prelungiri citoplasmatice lungi, intens ramificate spre
periferie;
• adesea binucleate;
• fixează şi prezintă antigenul limfocitelor T;
• identificare: CD1a, vimentină, CD21;
Celule dendritice foliculare
Celulele dendritice foliculare
Imunoreacţie pentru CD1a
 Cordoanele limfoide

• aglomerări de limfocite dispuse în cordoane;

• zone de eliberare a limfocitelor mature în circulaţie;
• formate din limfocite mature, predominant T;
• localizare:
– medulara ganglionului limfatic,
– tecile limfoide perivasculare ale splinei.
Cordoanele limfoide
 Infiltratul limfoid difuz

• aglomerare difuză de limfocite B şi T în proporţii

aproximativ egale;
• localizare:
– ganglionul limfatic la limita dintre corticală şi medulară;
– ţesutul limfoid asociat mucoaselor (lamina propria a
organelor tubulare digestive şi respiratorii).
Infiltratul limfoid difuz
Organele hematolimfopoetice
 Plan general de organizare
• sistem de susţinere:
– capsulă:
• conjunctivă (excepţii: splina – conjunctivo-musculară,
amigdale – epitelială);
– trabeculi:
• structură similară capsulei, realizează lobulaţia ;
– stromă:
• ţesut reticular (excepţie: timus);
• parenchim:
– ţesut mieloid;
– ţesut limfoid.
 Caracteristici generale
• singurul organ care produce toate elementele
figurate în viaţa postnatală;
• localizare: cavităţile oaselor;
• capsulă: endost, dublat de ţesut osos;
• trabeculi: spiculi osoşi acoperiţi de endost;
• stromă:
– ţesut reticular:
• sintetizează colageni de tip I, III, laminină, fibronectină şi
hemonectină
• celulele reticulare pot fagocita resturi celulare rezultate din
diferenţierea elementelor figurate
• parenchim:
– ţesut mieloid.
 Caracteristici generale

• localizare: mediastinul antero-superior;

• bine dezvoltat la copil, involuează parţial la adult;
• criterii de recunoaştere:
– organ parenchimatos încapsulat, complet lobulat;
– sistem de susţinere:
• capsula: ţesut conjunctiv dens dezordonat;
• trabeculi: ţesut conjunctiv dens dezordonat, lobulează complet
organul;
• stroma: reţea de celule epiteliale;
– parenchimul:
• ţesut limfoid difuz,
• fiecare lobul prezintă corticală periferic şi medulară central
(conţine corpusculi Hassall).
 Stroma timusului: epitelială
Tipuri de celule epiteliale stromale:
• tip 1: subcapsulare, peritrabeculare şi perivasculare (rol de barieră);
• tip 2 şi 3: localizate în corticală, joacă rol de celulă “doică”
(maturarea limfocitelor T);
• tip 4: în corticala profundă şi stroma medulară;
• tip 5: la joncţiunea cortico-medulară (nediferenţiate);
• tip 6: numai în medulară, tendinţa de a se dispune concentric,
formând corpusculii Hassall;

• toate sunt pozitive pentru citokeratine şi formează între ele

desmozomi;
citokeratină
Corpusculii Hassall

• caracteristici timusului;
• tinctorialitate acidofilă;
• apar numai în medulară;
• celule epiteliale, stromale, dispuse concentric;
• formă de involuţie a celulelor stromale;

• celule degenerate central;

– dilataţie chistică, calcificare, acumulare de macrofage
spumoase.
1 2

Corpuscul Hassall
1 – cu dilataţie chistică, acumulare
de detritusuri celulare
2 – calcificat
3 – cu acumulare de macrofage
3
Parenchimul
• limfocite de tip T;
• corticală:
– intens colorată;
– situată periferic în lobul;
– conţine limfocite
(timoblaste, cu mitoze);
• medulară:
– palid colorată;
– situată central;
– conţine limfocite T.
CD5 CD4
 Alte tipuri celulare
• macrofage;
• celule dendritice
interdigitate (medulară)
• celule Langerhans;
• granulocite eozinofile
(septuri conjunctive,
corpusculi Hassall);
• mastocite (trabeculi);
• celule neuroendocrine;
• celule mioide.
 Involuţia timusului
• începe după pubertate;
• nu este completă nici la
vârstnici;
• persistă insule de
parenchim timic incluse în
ţesut adipos;
• stimularea apoptozei;
• transformarea adipoasă a
celulelor stromale;
• patologic: intoxicaţii
(plumb, arsen), iradiere,
traumatisme, subnutriţie.

Stadiul iniţial al involuţiei posttraumatice

Involuţie fiziologică
Ganglionii
limfatici
 Caracteristici generale
• staţii filtrante ale limfei, situate pe traiectul vaselor limfatice;
• localizări preferenţiale:
– axilar,
– supraclavicular,
– laterocervical,
– inghinal,
– baza mezenterului,
– mediastin,
– în jurul organelor cavitare;
• se formează din luna a 4-a intrauterină;
• populaţi cu limfocite în timpul stadiului ganglionar;
 Caracteristici generale
• componente:
– sistem de susţinere:
• capsulă: ţesut conjunctiv dens dezordonat;
• trabeculi: ţesut conjunctiv dens dezordonat, lobulează
incomlet organul;
• stromă: ţesut reticular cu macrofage şi plasmocite;
– parenchim:
• ţesut limfoid, organizat pe corticală şi medulară pentru tot
organul.
 Corticală
Capsulă

Medulară
Stroma: ţesut reticular
 Corticala

• situată periferic,
subcapsular;
• trabeculii delimitează lobi
incompleţi (“loje
ganglionare”);
F
• fiecare lojă: 2-3 foliculi F
limfoizi, de obicei activi,
dispuşi pe 1-2 rânduri;
• solidarizaţi prin infiltrat
limfoid difuz
(paracorticală).
LCA
Celularitatea foliculilor limfoizi
• limfocite foliculare centrale mari, neclivate: centroblaste (rol
proliferativ, numeroase mitoze);
• limfocite foliculare centrale mari şi mici clivate: centrocite;
• limfocite foliculare centrale mici, neclivate: limfoblaste;
• celule dendritice foliculare;
• plasmocite, rare limfocite T;
• macrofage cu detritusuri şi corpi apoptotici în citoplasmă.
 Medulara

• situată central;
• cordoane limfoide
ramificate şi anastomozate;
• sinusuri medulare;
• stroma: mai evidentă între
cordoane;
• macrofage: pigment
lipofuscinic;
• zona cortico-medulară:
predomină limfocitele T.
Limita cortico-medulară, anti-CD3

Infiltrat difuz

Folicul
Celule interdigitate şi limfocite B, anti-HLA-DR

Localizare: paracortical
Nuclei: eucromatici
Citoplasmă: prelungiri şi văluri
Similar: celula Langerhans
Funcţie: iniţiere răspuns imun
Stromă cu numeroase celule reticulare şi macrofage
Sinus subcapsular

Sinus interfolicular
 Caracteristici generale

• organ parenchimatos, încapsulat;

• sistem de susţinere:
– capsulă: conjunctivo-musculară, acoperită de
mezoteliul peritoneal;
– trabeculi: conjunctivo-musculari, nu
delimitează lobi şi lobuli; suport pentru vase
sangvine;
– stromă: ţesut reticular;
• parenchim: pulpă albă şi pulpă roşie.
Caracteristici generale
Parenchimul – pulpa splenică
• Pulpa albă:
– totalitatea elementelor
limfoide;
– foliculi limfoizi cu
arteriolă excentrică;
– între folicul şi pulpa roşie:
zona marginală, cu ţesut
limfoid difuz;
– teci limfoide
periarteriolare
(predominant limfocite T).
• Pulpa roşie:
– ţesut reticular;
– sinusuri splenice;
– capilare splenice;
– cordoane celulare;
– macrofage, monocite;
– eritrocite;
– trombocite;
– limfocite, plasmocite .
Amigdalele
 Caracteristici generale
• palatine, linguale, faringiene;
• organe parenchimatoase;
• sistem de susţinere:
– capsulă:
• epitelială, formează criptele amigdaliene;
• epiteliul conţine numeroase limfocite;
• profund: pseudocapsulă conjunctivă densă;
– stromă: ţesut reticular;
• parenchim: ţesut limfoid cu foliculi limfoizi şi infiltrate limfoide
difuze.
 Amigdală palatină,
Antigen comun leucocitar
 Particularităţi
• palatine:
– pereche, 20-25 cripte profunde şi
ramificate;
– epiteliu stratificat scuamos;
• linguale:
– multiple, situate în zona “V”-ului
lingual;
– fiecare amigdală prezintă 1 criptă;
• faringiene:
– în mucoasa faringelui;
– epiteliu pseudostratificat ciliat sau
stratificat scuamos;
– cripte absente.

Amigdală linguală
Amigdală palatină, criptă
Amigdala faringiană
• Involuează după 15 ani
• Atrofică la adult
• Epiteliul pseudostratificat
ciliat este înlocuit de
epiteliu stratificat scuamos
 Există capsulă osoasă? amigdală,
MOH,
DA timus, ggl
amigdală,
limfatic,
Măduvă hematopoetică: timus, ggl
NU splină
megacariocite limfatic,
splină
Există capsulă epitelială?
DA
Amigdală palatină: timus, ggl limfatic,
NU splină
Cripte;
Foliculi limfoizi, infiltrat limfoid difuz
Există foliculi limfoizi cu arteriolă excentrică?
DA
Splină: timus, ggl
Capsulă conjunctivo-musculară; NU limfatic
Pulpă albă şi pulpă roşie
Există lobulaţie completă?

DA
NU
Timus: Ggl limfatic:
Corticală şi medulară pt fiecare lobul; Corticală şi medulară pe organ;
Corpusculi Hassal Foliculi limfoizi, infiltrat limfoid difuz, cordoane
 Vă
mulţumesc!