Diagnostic de ORGAN: LIMFOGANGLIONUL

Descriere: OLS, reprezintă aria de filtrare a limfei, se găsește de-a lungul circulației limfatice, este unul
dintre sediile LIMFOPOIEZEI SECUNDARE, Ag-dependentă & monoclonală.
Are formă reniformă, prin porțiunea convexă pătrunde limfaticul aferent, prin porțiunea concavă (hil)
iese limfaticul eferent și intră/ies vase și nervi.
A. CAPSULA: țesut conjunctiv dens semiordonat, cu vase, nervi și adipocite albe. Trimite septuri
scurte înspre parenchim, dar care nu compartimentează organul în lobuli.

B. STROMA: cito-fibrilară, este alcătuită dint-o rețea de fibre de RETICULINĂ, pe care se găsesc
celule reticulare (formă stelată, citoplasmă redusă, acidofilă, nucleu ovalar):
- Celule de tip FIBROBLASTIC – produc fibrele de reticulină;
- Celule de tip MACROFAGIC – au capacitate de fagocitoză;
- Celule DENDRITICE – specifice zonelor T-independente; homing pentru LyB;
- Celule INTERDIGITATE – specifice zonelor T-dependente, homing pentru LyT;

C. PARENCHIM = țesut limfoid capabil să declanșeze răspuns imun la apariția materialului

antigenic în limfă. Este organizat în:
a. CORTICALĂ: zonă periferică, intens BAZOFILĂ; subdivizată în:
i. CORTICALA SUPERFICIALĂ: organizată sub formă de foliculi limfoizi
primari și secundari; cei secundari prezintă mantaua (coroana de Ly: LyB,
LyTs, celule dendritice și macrofage + CAPIȘON) și centrul germinativ (cu
hemisfer clar: centrocite, celule mici, slab bazofile + hemisfer întunecat:
centroblaste, celule mari, nucleu cu 1-2 nucleoli, intens bazofil = centrocite
activate, + macrofagele = aspect de „cer înstelat” prin corpii tingibili)
ii. PARACORTICALA: insule/plaje/arii de LyT = zonă T-dependentă; prezintă
celule interdigitate.
+ confluarea anselor capilare (care provin de la artere) = VENULA
POSTCAPILARĂ (HEV) = locul de migrare între Ly din sânge și Ly
limfoganglionului.
b. MEDULARĂ: zonă internă, slab bazofilă. Organizată în:
i. Rețea de cordoane celulare compacte = extensie a corticalei; alcătuită din Ly T,
Ly B cu memorie și efectorii; întens colorată;
ii. Sinusurile limfatice medulare = între cordoanele celulare;

D. CIRCULAȚIA LIMFATICĂ:

Limfatic AFERENT → sinus limfatic subcapsular (marginal) → sinus limfatic perifolicular (→ sinus
limfatic paracortical) → sinus limfatic medular → limfatic EFERENT.

Sinusurile limfatice: endoteliu fenestrat + MB continuă; excepție: sinusul limfatic subcapsular (spre
capsulă = endoteliu continuu) & sinusul limfatic perifolicular (spre sept = endoteliu continuu).
Tapetate de RETOTELIU = endoteliu care tapetează fibrele de reticulină = fibre de reticulină, acoperite
de prelungirile citoplasmatice ale celulelor endoteliale.
Diagnostic DIFERENȚIAL:

 TIMUSUL: OLP, sediu al limfopoiezei primare, Ag-independentă & policlonală;

o Capsulă: poate conține și adipocite brune; trimite septuri conjunctive care delimitează
PSEUDOLOBULI;
o Stromă: EPITELIALĂ = reprezentată de CELULELE EPITELIALE RETICULARE
STROMALE = scheletul de susținere al elementelor de parenchim;
o Parenchim:
 CORTICALĂ: limfocite pre-T = TIMOCITE
 MEDULARĂ: Ly T mature, dar naive imunologic
 !!!!! CORPUSCULUL HASSAL = CERS tip VI, evoluție spre KERATINIZARE; structură
globuloasă, alcătuită din cisterne aplatizate de RER, joncționat prin desmozomi, cu lamele
concentrice – „bulb de ceapă”, cu granule de keratohialină, granule lipidice, filamente de
citokeratină;

 SPLINA: OLS, cea mai mare aglomerare de țesut limfoid, situată la nivelul circulației
sangvine = „cimitirul hematiilor”:
o CAPSULA: trimite septuri groase (trabecule), care conduc vasele și nervii spre
parenchim; nu compartimentează parenchimul în lobuli/pseudolobuli;
o STROMA: CITO-FIBRILARĂ = rețea de fibre de RETICULINĂ + celule
reticulare (de tip fibroblastic, macrofagic, dendritice, interdigitate).
o PARENCHIMUL:
 Pulpa ROȘIE:
 Cordoane Billroth: conțin toate elementele figurate ale
sângelui;
 Sinusoide venoase: endoteliu fenestrat + MB discontinuă +
fibre de reticulină dispuse transversal + macrofage printre
fenestrații = pasaj în dublu sens al elementelor înspre cord.
Billroth;
 Pulpa ALBĂ:
 PALS: T-dependent; predominant LyT, dispus în jurul unei
arteriole F. CENTRALE;
 Corpuscul Malpighi: T-independent, foliculi
primari/secundari, centrul germinativ împinge înspre periferie
artera FOLICULARĂ.

 AMIGDALA PALATINĂ: OLS parțial încapsulat, componentă GALT, inclusă în cercul

amigdalian Waldayer. Este localizată la limita dintre cavitatea orală și orofaringe
(per.laterali)
o Tapetată de epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat → 10-12 cripte
amigdaliene;
o Stromă CITO-FIBRILARĂ clasică (lamina propria a cavității orale)
o PARENCHIM: zone T-independente (predominanți sunt foliculii limfoizi
secundari) + zone T-dependente (arii de LyT dense, difuze, omogene).
o Separate de restul structurilor din jur printr-o hemicapsulă fibroasă;
o Ușor de diagnosticat prin intermediul Gl. PALATINE (glandă tubulo-acinoasă
mucoasă pură).