Diagnostic de ORGAN: TIMUSUL

Descriere: organ limfatic PRIMAR, limfo-epitelial, singurul organ parenchimatos cu stromă epitelială;
localizat în mediastinul anterior, sprijinit fiind pe pericard. Realizează limfopoieza primară a LyT,
Ag-independentă și policlonală.
A. CAPSULA: țesut conjunctiv dens + vase + nervi + țesut adipos alb/brun
- Trimite septuri care determină delimitarea unor PSEUDOLOBULI (compartimentare
incompletă);
- Fiecare PSEUDOLOBUL prezintă:
o CORTICALĂ: intens bazofilă; dispusă subepitelial + în jurul septurilor; prezintă
numeroase timocite (elemente de parenchim) și mai puține CERS;
o MEDULARĂ: palid bazofilă; dispusă intern de corticală; prezintă mai multe CERS +
mai puține elemente de parenchim (LyT mature, dar naive imunologic)
 !!! Corpusculul HASSAL.
o JONCȚIUNEA CORTICO-MEDULARĂ: macrofage „santinelă” și venule
postcapilare;

B. STROMA: singura stromă epitelială. Alcătuită din celule epiteliale stromale, ale căror prelungiri
vor da aspectul unei rețele, motiv pentru care sunt numite CELULE EPITELIALE
RETICULARE STROMALE (CERS) = 6 tipuri;
M.O.: CERS = celule stelate, nucleu mare, numeroase prelungiri citoplasmatice,
citoplasma eozinofilă.
Tipul I participă la formarea barierei hemato-timice;
CERS tip VI: formațiune globuloasă, alcătuită din structuri lamelare așezate concentric,
cisterne aplatizate de RER, joncționate prin desmozomi, structuri tubulare sau turtite dispuse
după modelul „bulb de ceapă” sau „petale într-un trandafir”. Reprezintă evoluția spre
keratinizare a CERS, prezintă fragmente de keratohialină, filamente de citokeratină și granule
lipidice. Nucleii sunt picnotici și dispuși interlamelar. Structură eozinofilă, nucleu eucrom și
nucleol vizibil.

C. PARENCHIM:
a. CORTICALĂ: timocite (limfocite pre-T), foarte abudente = determină bazofilia intensă a
acestei zone, datorită citoplasmei lor; nucleu mare; sunt supuse procesului de limfopoieză
primară; 80% vor suferi apoptoză (deoarece recunosc MHC self), restul de 20% vor
ajunge în medulară;
b. MEDULARĂ: LyT mature, dar naive imunologic.
+ MACROFAGELE „santinelă” = la joncțiunea cortico-medulară; fagocitează Ag care tind să
treacă din medulară în corticală.
+ Ly B în medulară
+ Celule dendritice interdigitate.
 D. VASCULARIZAȚIE: circulație sangvină + doar circulație limfatică Eferentă
 Vasele pătrund în interiorul organului, pe calea septurilor, iar la nivelul joncțiunii cortico-
medulare:
o Capilare barieră/corticale: endoteliu continuu + MB continuă; sunt căptușite de
prelungirile citoplasmatice ale CERS;
o Capilare fenestrate/medulare: endoteliu fenestrat + MB continuă;
 VENULE POSTCAPILARE cu endoteliu înalt (HEV), cubico-prismatic; rezultă din
unirea capilarelor; prin intermediul lor – LyT părăses timusul și se localizează la nivelul
ariilot T-dependente din OLS = calea scurtă.

Diagnostic DIFERENȚIAL:

 LIMFOGANGLION: OLS, arie de filtrare a limfei, sediu al limfopoiezei secundare, Ag-

dependentă & monoclonală;
o CAPSULA: trimite septuri scurte, care nu compartimentează parenchimul în
lobuli/pseudolobuli.
o STROMA: CITO-FIBRILARĂ = rețea de fibre de RETICULINĂ + celule
reticulare (de tip fibroblastic, macrofagic, dendritice, interdigitate).
o PARENCHIMUL:
 CORTICALĂ:
 CORTICALĂ SUPERFICIALĂ: zone T-independente:
foliculi limfoizi primari și secundari
 PARACORTICALĂ: zone T-dependente
 MEDULARĂ: cordoane celulare compacte + sinusuri limfatice medulare

 SPLINA: OLS, cea mai mare aglomerare de țesut limfoid, situată la nivelul circulației
sangvine = „cimitirul hematiilor”:
o CAPSULA: trimite septuri groase (trabecule), care conduc vasele și nervii spre
parenchim; nu compartimentează parenchimul în lobuli/pseudolobuli;
o STROMA: CITO-FIBRILARĂ = rețea de fibre de RETICULINĂ + celule
reticulare (de tip fibroblastic, macrofagic, dendritice, interdigitate).
o PARENCHIMUL:
 Pulpa ROȘIE:
 Cordoane Billroth: conțin toate elementele figurate ale
sângelui;
 Sinusoide venoase: endoteliu fenestrat + MB discontinuă +
fibre de reticulină dispuse transversal + macrofage printre
fenestrații = pasaj în dublu sens al elementelor înspre cord.
Billroth;
 Pulpa ALBĂ:
 PALS: T-dependent; predominant LyT, dispus în jurul unei
arteriole F. CENTRALE;
  Corpuscul Malpighi: T-independent, foliculi
primari/secundari, centrul germinativ împinge înspre periferie
artera FOLICULARĂ.
 AMIGDALA PALATINĂ: OLS parțial încapsulat, componentă GALT, inclusă în cercul
amigdalian Waldayer. Este localizată la limita dintre cavitatea orală și orofaringe
(per.laterali)
o Tapetată de epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat → 10-12 cripte
amigdaliene;
o Stromă CITO-FIBRILARĂ clasică (lamina propria a cavității orale)
o PARENCHIM: zone T-independente (predominanți sunt foliculii limfoizi
secundari) + zone T-dependente (arii de LyT dense, difuze, omogene).
o Separate de restul structurilor din jur printr-o hemicapsulă fibroasă;
o Ușor de diagnosticat prin intermediul Gl. PALATINE (glandă tubulo-acinoasă
mucoasă pură).