1.

Caractere generale ale tesuturilor epiteliale

- Celulele epiteliale sunt elemente componente ale tesuturilor epiteliale, acestea fiind legate prin jonctiuni si asezate pe o MB continua
- Tesuturile sunt avasculare, primind nutrimente si O2 prin DIFUZIUNE de la tes conjunctiv subiacent
- Intre TE si TC exista o memrana bazala, careia i se descriu 2 suprafete:
o Suprafata libera – spre mediul ext / cavitatea unui organ
o Suprfata in contact cu TC prin intermiediul MB – cu rol de despartire, solidificare
- In acelasi strat celulele sunt de aceeasi forma, insa acestea pot fi diferite de la un strat la altul
- Prezinta polatitate:
o Pol apical :
 Cili – epith respirator
 Microvili – epith intestinal
 Cuticula – uroteliu/epith de tranzitie
o Pol bazal
o Pol lateral
- MB – evidentiata prin col PAS sau impregnare argentica
- Jonctiuni :
o Dispoz jonctionale de adeziune (desmozomi + hemidesmozomi)
o Dispoz jonctionale impermeabile ( jonct stranse + separate )
o Dispoz jonctionale de comunicare ( jonct gap )
2. Epitelii cilindrice simple

- 1 sg rande de celule cu H>celelate dimensiuni

- N ovalar, hipocrom, in axul lung al celului, spre polul bazal sa apical
- C abundenta, bogata in organite, dispunere neuniforma
- Organitele, mai bine repor spre polul bazal decat spre polul apical
- Limite greu vizibile in MO
- Evidentiere :
o impregnare argentica – contur negru
o Pas - roz
- Clasificare:
o Fara diferentiere la polul apical (mucoasa gastrica)
o Prismatice simple cilate (troompa uterina ,uter)
o Prismatice simple cu microvilli (colecist)
o Prismatice simple cu microvilli si celule caliciforme (intestin)
3. Epitelii pseudo stratificate cilindrice

- Celule cilindrice cu intaltimi diferite, toate in contact cu MB

o Cel pitice (mici)
o Cel inalte- acopera pe cele joase
- N ovalar, in axul celulei, adesea in ½ inf ( + deasupra lui Golgi dezvoltat)
- C bine reporezentata, continue toate organitele
- C translucida in MO - nu continue granule sau produse de secretie in zona apicala
- La polul apical, pot prezenta kinocilia, sau celule de tip caliciform
- In MO senzatia de falsa stratificare
- Evidentiere : tricom masonic
- Se gaseste in
o Cai aeriene mari => epith respirator
o Sacul lecrimal
o Trompa lui Eustachio
o Epididim
4. Epitelii pavimentoase fara keratinizare

- Se gasesc in :
o mucoasa bucala, vaginala, esofagiana
o canal anal
o canal auditive ext
- celulele sunt dispuse in 3 starturi (bazal -> apical):
 Stratul bazal
- Cel ciliate ancorate prin hemidesmozomi la MB
- N ovalari, spre polul bazal/central
- C bogata, cu numeroase organite
- Activitate metabolica si mitotica ridicata => strat germinativ
 Strat intermediar spinos
- Mai multe randuri de celule cilindrice unite intre ele prin spini celulari => strat spinos
- N rotund, in axul lung al celulei, central/spre polul apical
- C acidofila, cu organite numerose, citochelet bine dezvoltat
- Spatiul IC permite circulatia unui linhid hranitor venit din corion
 Spatuil superficial
- Cateva randuri de cel aplatizate
- N ovalari/turtiti, picnotici, hipercromi, central/paralel cu supraftaa mucoasei
- In urma factorilor mecanici extermi => fasla keratinizare – incarcare cu keratohialina
 5. Epitelii pavimentoase stratificate cu keratinizare
- Cellule asezate pe mai multe straturi
- Pe masura ce devin mai superficiale, celule se turtesc , iar turtirea e insotita de keratinizare
- MB prezinta cute determinate de ridicaturile TC subiacent = papile dermice
 Stratul bazal/germinativ
- 1 sg rand de cel cilindrice cu axul mare perpendicular pe MB
- N ovalar intens cromatic, in axul celulei, la polul apical/central
- C intens bazofila - cu ribozomi
- Incluziuni citoplasmatice:
o Picaturi de lipide
o Granule de melanina
 Stratul spinos (50% din grosimea epidermului)
- Cateva randuri de cel poliedrice conectate prin desmozomi
- N mare, rotund, clar, central cu 1-2 nucleoli
- Apar corpii d’Odland = keratozomi = granule acoperite me membrana cu continut lipidic si structura interna lamelara

!!!stratul bazal + stratul spinos = corpul mucos al lui Malpighi / patuta moale a epidermului

 Stratul granulos
- 2-3 randuri de cel romboidale, cu axul lung paralel cu suprafata pielii
- N mic , ovalar, in axul celulei
- Organite slab reprezentate
- Celulele roboidale sunt incarcate cu granule intens bazofilde de keratohialina
 Stratul lucios
- Cateva randuri de cel turtite, intens acidofile
- N absent
- Incarcate cu o substanta refringenta - ELEIDINA – evidentiere:
o Eozina -> rosu-portocaliu
o Ac osmic -> negru
 Stratul cornos
- Cateva randuri de cel aplatizate
- N absent
- C inlocuita de tonofibrile groase de keratina dispuse intr-o matrice alcatuita din granule de keratohialina
 Stratul descuamat
- Repr patura superficiala a stratului cornos
6. Epiteliu de tranzitie – malpighian – uroteliu
- Localizare : mucoasa cailor urinare entrarenale
- Cel sunt asezate pe mai multe straturi :
 Strat bazal
- 1 sg rand de celule cubico-cilindrice
- N rotund, normocrom, situat central
- C in cantitate redusa
 Strat intremediar
- Variabil in grosime
- Cateva randuri de cel polimorfe ( rotunde + alugite + poliedrice + cubice + in racheta de tenis )
 Stratul superficial
- 1 sg rand de cel voluminoase, latite
- N- 1 sau 2, hipocromi
- C bine reporezentata
- Cel acopera 2/3 cel din stratul intermediar => cel umbeliforme
 7. Clasificarea glandelor exocrine

Glandele exocrine se clasifică după mai multe criterii.

I. După morfologia adenomerului sunt:

 gld tubulare
╚ Tubulare drepte : lumen rectiliniu (gl din mucoasa intestinala)
╚ Tubulare sinuoase (gl fundice din stomac )
╚ Tubulare ramificate : lumenul ramificat profund ( gl esofagiene ,gl cardiale,pilorice )
╚ Tubulare glomerulate(ghem) : lumenul in S sau segment de S (gl. Sudoripare)
 gld exocrine acioase
╚ gld exocrine acinoase serosae
╚ gld exocrine acinoase mucosae
╚ gld exocrine acinoase mixte
 gld alveolare
╚ gld alveolare cu alveole goale
╚ gld alveolare cu alveole plice, gld sebacee
 glande tubulo-acinoase
 glande tubulo-alveolare

II. După morfologia canalului de excreţie sunt:

 glande simple
 glande compuse
 glande agminate

III. După modalitatea de eliminare a produsului de sinteză se deosebesc:

 glande merocrine
 glande holocrine
 glande apocrine sau holomerocrine
 8. Glande de tip acinos
- Adenomer=acin, forma sferica/ovalara sub forma unui ciorchine
Glande exocrine acinoase seroase
- A sferic
- Cel glandulare cu forma piramidala, pe 1 sg rand
- Lumen ingust, stelat cu prelungiri intercel
- N rotund, in ½ bazala a celulei, cu aspect intunecat
- intre polul bazal si glandilem – cel mioepiteliale cu actina si miozina – fct contractila
- C apicala cu granule de zimogen
- Organite bine dezv ( mitoch, RE, Golgi, ribozomi) + enzime abundente
- Localizare :
o Parotida
o Pancreasul exocrin
o Glande linguale si salivare

Glande exocrine acinoase mucoase

- A oval, alungit
- Lumen rotund si larg
- Celule trapezoidale
- C vacuolara, spumoasa clara
- Vacuole PAS pozitive, acidofile si mucicarminofile
- N turtit la polul bazal al celulei
- intre polul bazal si glandilem – cel mioepiteliale cu actina si miozina – fct contractila
- localizare :
o glande palatine
o glande salivare mici

Glande exocrine acinoase mixte

- A mixt, ovalar sau alingit
- 4/5 mucos + 1/5 seros
- Cel serosae comunica cu lumenul acinului
 9. Glande de tip alveolar
Glande alveolare cu alveole pline (glanda sebacee)
- Glanda alveolara cu morfologie particulara
- Pe glandilem (mb) se gaseste stratul bazal (un rand de cell cubice tinere ,cu citoplasma intunecata)
- Nucleu situate central
- Nu are canal excretor (sebumul eliminat prin gatul glandei la nivelul firului de par)
- Celula baza (prin diviziune de tip nodal ) form 2 celule diferite:
1. Una asemenatoare cu celula mama (ramane pe glandilem )
2. Una, diferita de celula mama, evolueaza spre keratinizare(contribuie la formarea scheletului glandular) sau se ineaca in sebum (isi pierde
culoarea,apare spongioasa si creste in volum)
Aspecte involutive ale nucleului ( pe masura ce citoplasma devine mai spongioasa): picnoza, cariorexis , carioliza.
Glande alveolare cu alveole goale
- Adenomer voluminos
- Epiteliu de tip cilindric simplu delimiteaza un lumen larg
- C clara ,abundenta
- N impins catre baza
- Localizare : prostata

10. Caractere generale ale tesutului conjunctiv 

- Sunt structurate din celule cu mare diversitate morfologică şi funcțională,
- Materialul intercelular este reprezentat de elemente fibrilare şi substanță fundamentală.
- Realizează conexiuni între diferite organe sau segmente( tesuturi de legătură) .
- Sunt bogat inervate şi vascularizate, ele însoțind pe traiectul lor vasele şi nervii, stabilind cu acestea interrelații strânse prin intermediul cărora se realizează
schimburi rapide între sânge şi lichidul tisular. Prin aceste schimburi, tesuturile conjunctive iau parte la metabolismul general al organismului.
- Realizeaza cu TE o simbioza strânsă, ele fiind despărțite de acestea prin intermediul unei membrane bazale
- Se caracterizează printr-un mare polimorfism tisular şi celular precum şi printr-o mare capacitate regenerativa si plastica.
 - Se pot metaplazia in alte tipuri de tes (tes cartilaginos si osos )

11. Celule tinere ale tesutului conjunctiv

Celula mezenchimală

-Este situată în țesutul mezenchimal tânăr, fiind o celulă multipotentă, cu prelungiri de aspect stelat,
-Are un diametru de 35-40 microni.
-C slab bazofilă
-N mare, ovalar cu cromatină pulverizată, 1-2 nucleoli.
-Prelungirile unei celule pot veni în contact cu prelungirile celulelor vecine, realizând o reţea, dar se și pot retracta căpătând aspect limfoid, putând evolua în mai multe
direcții diferenţiatoare: elemente sangvine, musculare, conjunctive, vasculare.

Celula reticulară

-Celula reticulară îşi are originea tot în celula mezenchimală, reprezentând de fapt, o etapă mai diferenţiată a acesteia.
-Numărul celulelor reticulare este mare în cursul dezvoltării embrionare şi la făt, dar după naştere se reduce treptat, pentru ca la adult să reprezinte doar o componentă
din stroma citofibrilară a organelor hematopoetice.
-Este o celulă mică (15-20 microni)
-Aspect stelat cu prelungiri ce se anastomozează între ele realizând o rețea.
-C abundentă, bazofilă
-Organitele bine reprezentate : RER, condriomul, ribozomii.
-N ovalar, situat central, 1-2 nucleoli conținând cromatină fin pulverizată.

Fibroblastul

-Cea mai raspandita celula

-Diam 12-20microni
-Forma ovoidala
-C abundenta, bazofila cu prelungiri => aspect stelat
-N central, sferoidal, hipocrom, 1-2 nucleoli
-In C - aparat de sinteza bine dezv : RE cu cisterne dilatate + Golgi + ribozomi + mitocondrii
-Pe MB prezinta receptori pentru insulina si factori de creste epidermici
-Functii:
o Sinteza macromolec colagen + elastina
o Sinteza glicroprot (glicozaminoglicani, proteoglicani, glicoprot structurale)
 o Multiplicari rapide
o Microfagocitoza

12. Celule proprii alea tesutului conjunctiv

Fibrocit
- Forma inactiva a fibriblastului
- Cel mezenchimala cu C redusa si acidofila
- N redus fara nucleoli evidenti
- Contine mai putin RE decat fibroblastul
- Are capacitatea de a deveni fibroblast in functie de nevoile organismului

Mastocit

- Celula cu rol de depozit pentru anumite substante (lipide)

- Origine (ipoteze)
o Mastocitele tisulare ar fi leucocite bazofile, migrate din calea sangvina si modificate morfo-functional
o Mastocitul se diferentiaza din aceeasi clona – cel dun maduva hematogena ca bazofilul sangvin
- Cel conj mari, mobile, rotunda/ovala, poliedrica neregulata
- Diam <25 microni
- N mic, rotund/oval, central cu cromatica glandulara cu 1-2 nucleoli
- Evidentiere N prin:
o Albastru de toluidina -> N albastru
o Albastru alcalin -> N violet
- C eozinofila, nr variabil de granule
- Organite slab reprezentate
- MB prezinta expansiuni sub forma de valuri
- Pe plasmalema receptori pentru IgE
 13. Celule proprii ale tesului conjuctiv

Histocit C + nucleol = rosu

- Cel cu origine in maduva hematogena cu cel stem

- Cel mare cu forme diferite :
Adipocit = lipocit/ cel grasa
o Forma inactiva :
 Cel fixa - Specializat in sinteza si stocarea lipidelor
 N rotund, cromatic - Origine:
 C redusa o Cel mezenchimala -> tes adipos primar
 Organite reduce o Fibroblaste -> tes adip secundar
o Forma activa: - Fosma sferoidala: 100-200 microni
 Cel mare, contur vizibil, - N lenticular, excentric
 N cu nucleo proemintent - C redusa
 C cu numeroase organite - Relatii stanse cu vasele si terminatiile nervoase
- In ME- plasmalema prezinta microvilozitati, membrane ondulate, - Evidentiere:
pseudopode o Sudan III -> rosu-portocaliu
- In imunofluorescenta - > glicocalix bine dezvoltat o Sudan IV -> negru
- Aprtine sistemului fagocitar mononuclear => efect Killer o Scarlach -> rosu aprins

Plasmocitul
- Stare functionala a limfocitelor b
- In cantitate mare in org limfopoietice ( splina + limfonoduli)
- Forma ovoidala, diam 12-15 microni
- N rotund/ ovalar, excentric
- C in gruji mari => aspect de spite de roata
- C bazofila, abundenta
- In ME :
o Golgi bine dezv
o Granule de secretie acidofile = corpii lui Russel
o Lizozomi + E => activitate de sinteza
- Evidentiere cu verde metil-pironina -> nucleu = verde
 o Ac osmic -> negru

14. TESUTURI DE TIP EMBRIONAR (tes. mezenchimal, tes. gelatinos mucoid)

Tesutul mezenchimatos sau mezenchimul:

Foarte raspandit la embrion si in primele luni din viata ale fatului

- constituit din celule cu prelungiri, celule cu aspect stelat (celule mezenchimale si celule reticulare)
- fibrele sunt absente
- celulele realizeaza prin prelungirile lor retele in ochiurile carora se gaseste o bogata substanta fundamentala
- intr-un stadiu mai avansat unele celule isi retracta prelungirile si incep sa se diferentieze, totodata incepand si fibrilogeneza 

Tesutul gelatinos-mucos, gelatina Warthon:

Foarte raspandita la embrion si la fat, in viata intrauterina se gaseste in cordonul ombilical

- se mai gaseste in ligamentul spiral al urechii interne si in pulpa dintelui

- cel (celule reticulare si mezenchimale) in numar redus, cu aspect stelat, C bazofila, N mari, ovalari cu cromatina redusa, cu 2-3 nucleoli
- SF contine MPZ, in special acid hialuronic si este puternic hidratata. In SF se gaseste o stroma fina fibrilara colagena, fibrele fiind grupate in mici fascicule
- SF este PAS pozitiva si metacromatica

15. TESUT DE GRANULATIE

- format din ansamblul mugurilor conjunctivo - vasculari care apar în stadile iniţiale ale procesului de cicatrizare a plăgilor
- e un ţesut bogat în celule conjunctive tinere - fibroblaste şi miofibroblaste, dar şi celule migrate din circulaţia sanguină: macrofage, limfocite, plasmocite şi
granulocite
- SF abundentă şi aproape lichidă
- Fibrele conjunctive sunt reprezentate de fibre colagene fine cu dispunere dezordonată. 
 - prezenţa a numeroase capilare sanguine de neoformaţie, cu endoteliul turgescent format din angioblaste, cu un indice mitotic foarte ridicat
- Prin maturare structurală şi funcţională acest ţesut va evolua spre un ţesut conjunctiv dens, bogat în fibre colagene (ţesut cicatricial).

16. Tesutul adipos

- Varietate de tesut conjuctiv bogat in adipocite si fibre de reticulina ,ce se dispun sub forma de retea densa in jurul adipocitului

- Celulele sunt dispuse sub forma de lobuli adiposi (printre lobuli se gaseste un schelet conjuctiv fibros alcatuit din travee de fibre de colagen)

- Este bine vascularizat si inervat ,si prezinta numeroase terinatii colinergice (mai abundenta) si adrenergice .

- Constituie grasimea organismului

a) Tesut adipos alb : variaza de la alb la galben in functie de alimentatie

- la NN si copil in tot organismul contituind paniculul adipos

- la adult (diferit la femeie fata de barbat ) : in jurul organelor :rinichi suprarenala, ochi, tiroida, mezenter, mediastin, reg axilara si inghinala

- citoplasma ocupata de vacuole ce impinge inelul la periferie (aspect de inel cu pecete )

- coloratii:

o sudan III

o Sudan IV

o ac Osmic

b) Tesut adipos brun

- caracteristic animalelor care hiberneaza

- Functii:

o izolator termic

o amortizor

o de protectie
 o tesut de rezerva (in inanitie)

17. Varietati de tes conj in care predomina fibrele de elastina si reticulina

Tesutul conjunctiv elastic

 Varietate de tesut conjuctiv alcatuit din fibre elastic,printre care gasi fibre de colagen si reticulina

1. Tes conj elastic neordaonat:

- fibre elastic putin ramificare in directii diferite (printre care se gasesc rare fibre de colagen si celule autohtone )

- in peretii alveolelor pulmonare ,corzi vocale,ligg intervertebrale

2. Tes conj elastic lamellar:

- contine fibre elastic mai grosiere,rare fibre de colagen

- celule ordonate ,ce realizeaza dispozitii lamelare

- in limitantele elastic din media arterelor de tip elastic

Tesutul conjunctiv reticular

 este o varietate de țesut conjunctiv în care predomină fibre de reticulină şi celule reticulare.

 Poate fi răspândită difuz în tot organismul sau se găseşte sistematizat în diferite formațiuni şi organe ale sistemului limfopoietic.

Se poate prezenta sub două aspecte:

1. Tesut conjunctiv reticular lamelar

- Aspectul lamelar este realizat din rețele de fibre reticulinice anastomozate într-un singur plan, formând lame membraniforme

- îl identificăm la nivelul membranelor bazale, la nivelul epiteliilor glandulare (glandilemă), în jurul adipocitelor

2. Tesut conjunctiv reticular spongios (sau difuz, în rețea).

- Alcătuieşte stroma organelor hematoformatoare (măduva hematogenă) şi a majorității organelor limfoide.

 - Se mai găseşte în mucoasele respiratorii şi digestive, precum şi în jurul sinusoidelor hepatice.

- Este format dinir-o rețea densă de fibre de reticulină şi din celule fixe de origine mezenchimală (celule reticulare).

18. Mucoasa digestiva si respiratorie

- Mucoasele sunt reprezentate de tunicile ce tapeteaza la interior orgen/formatiuni cavitare ce comunica cu exteriorul
- Structura :
o Epiteliu de caoperire
o Corion- situat sub epiteliu, despartit de o MB
Mucoasa digestiva :
- Epiteiu cilindric, monomorf, trimite in corion adancituri(cripte unde se deschi glande tubulare ramificate
- Corion – TC bogat in cel limfoidale => corion de aparare

Mucoasa respiratorie :

- Epteliu pseudostratificat cu cili si cl caliciforme

- Corionul contine glande
 19. Varietati de tes conj dens ordonat
- predomină fibrele colagene, care se orientează într-o singură sau două direcții,
- vascularizaţie redusă (hrănindu-se în special prin difuziune) şi formează organe
de sine stătătoare ce îndeplinesc o funcţie mecanică, ele fiind situate la locul de
tracţiune şi presiune maximă.
- Din această categorie fac parte: tendonul, aponevroza, ligamentul elastic şi
articular, țesuturile conjunctive lamelare de acoperire, precum şi tesutul
propriu al corneei, tecile conjunctive ale foliculului pilos, tesutul conjunctiv de
alunecare, ca bursele seroase, sinoviale, articulare.
Tendonul:
- fibre colagene mai groase fibre tendinoase - aşezate în mănunchiuri paralele
printre care se găsesc rare fibre elastice dispuse în rețea.
- Fibrele tendinoase sunt grupate în fascicule alcătuind unități structurale primare
şi secundare, care în totalitate realizează tendonul ca organ.
- Printre fibrele tendinoase se găsesc celule conjunctive = tenocite, care reprezintă
singurul tip celular din tendon. Acestea sunt fibrocite modificate şi adaptate
funcției tendonului.
- Tenocitele sunt aşezate în şiraguri, N alungit, C apare sub forma unor expansiuni
membraniforme dispuse printre fibre (prelungiri alare)
- SF este redusă. Fasciculele primare sunt strâns solidarizate de un fin manşon =
peritenoniu intern sau endotenoniu. Fasciculele primare se unesc pentru a forma
fascicule secundare, delimitate şi ele de o capsulă conjunctivă proprie, numită
peritenoniu extern
- mai multe fascicule secundare se unese pentru a forma tendonul ca organ,
delimitat de o teaca conjunctiva -EPITENONIU.
- este avascular ,nutritia lui realizandu-se prin imbibatie ( difuziune)
- Capacitate de regererare redusa
Aponevroza:
- adaptat funcției de rezistență la presiune şi este dispus la exteriorul muşchiului,
pe care-l învelește.
- Structura : fibrele colagene sunt dispuse în două sau mai multe planuri
suprapuse, ca filele unei cărți. Prin această dispoziție a fibrelor colagene, cu
orientări în diferite direcții, se mărirea rezistenței la tracțiune.
- Fibrocitele, în număr redus, au corpul turtit şi prezintă creste de impresiune pe
suprafața celulară. Planurile de fibre colagene sunt solidarizate între ele prin fibre
de "sutură" care trec de la un plan la altul.
Tesutul propriu corneean:
- reprezintă stratul cel mai gros al peretelui comeean.
- este format din fibre. conjunctive colagene, aranjate paralel între ele în capul
aceluiaşi plan.
- 40-50 planuri concentrice care sunt solidarizate între ele prin punți oblice de
fibre colagene.
- Între lamele - celule conjunctive, fibrocite modificate, numite corneocite, care
prezintă pe suprafața lor creste de impresiune.
- SF este redusă şi conține un mucopolizaharid particular keratansulfatul
(mucopolizaharid acid complex) - apă şi proteine. La acest. nivel, circulația
lichidului tisular este foarte activă.

20. Tesutul cartilaginos hialin-aspect morfologic

 cartilajul cel mai raspandit ,gasit :

 la adult in cartilajii articulare costale, nazale, apendice xifoid

 la NN – totalitatea scheletului

 pe sectiune apare sub aspect lucios alb -albastrui

 pe sectiune si ai subtire: transpartet,compact,dur si elastic

Componenta structurala:

1. Condoblast ( cell cartilaginoase tinere)

- mare capacitate de diviziune

- multe oganitesi echipament enzimatic bogat

- capabil de sinteza proteica si mucopolizaharide substanta fundamentala si fibre

2. Condrocitele (cel cartilaginoase) o Gr izogen axial (liniar)

- de forma sferoidala sau ovalara (gasite intr-o cavitate sapata in substanta o Gr izogen coronar (rotund)
fundamentala – condroplast)

- N central, sferic, intens cromatic, cu nucleol

3. Fibre de collagen (se pot studia dupa digestia cu tripsina a subst
- C bine dezvoltata fundamentale )
- Cel isolate in grupuri izogene 4. Substanta fundamentala :
 - Abundenta, aspect oogen, solida, elastica si transparenta - evidentiere cu HE sau Tricromic

- PAS poztiva, bazofila si metacromatica

- contine multa apa,saruri minerale (sodiu si sulf) si subst

organice:condrina

21. Tesutul cartilaginos elastic - aspect morfologic

- fibre elastice dense răspândite într-o substanță fundamentală .

- Condrocitele se găsesc izolate în substanța fundamentală, fără a forma grupe izogene.

- Este constituit din piese suple şi elastice, gălbui şi mai puţin transparente decât cartilagiul hialin.

- Se găseşte în: cartilagiile urechii (cartilagiul pavilionului şi al conductului auditiv extern), trompa lui Eustache, aripile nasului, unele piese cartilaginoase ale
laringelui (cartilagiul epiglotic, apofizele vocale ale cartilagiilor aritenoide, cartilagiile corniculate Santorini, cartilagiile cuneiforme Wrisberg), piesele
cartilaginoase din peretele bronşiilor mici.

- Identificarea cartilagiului elastic se face prin evidenţierea fibrelor elastice cu coloranţi specifici :

 Orceină

 rezorcin fuxină

22. Tesutul cartilaginos fibros - aspect

Fibrocartilagiul este o asociere de țesut dens fibros cu țesutul cartilaginos hialin.

 este format din fascicule de fibre colagene orientate într o singură direcție care prin întretăierea lor lasă spaţii umplute cu zone de cartilagiu hialin.

 condroplastele conțin una sau câteva condrocite ce formează grupe izogene.

 În jurul condroplastelor se constituie globului condroic prin tinctorialitatea diferită pe care o ia substanța fundamentală.
  Evidentiere :

o hematoxilină-cozină

o Fuxina-acidă-v.Gieson

o albastru de anilină-tricromicul Masson

 În organismul uman, fibrocartilagiul este localizat la nivelul simfizelor pubiene, discurilor intervertebrale, meniscurilor articulare, la nivelul unde
cartilagiul hialin se ontinua cu tesutul fibros: ligamentul rotund, inserţia tendonului lui Achile.

23. Osificarea encondrala

 Procesul de substituire a cartilajului hialin cu cel osos

 Are loc la nivelul oaselor lungi, oaselor scurte si o parte din oasele late

 2 procese:

o remanierea si distrugerea catilajului hialin

o concomitant cu inlocuirea lui cu testut osos

 in zona mijlocie a viitorului os (la nivelul diafizei), prin osificare conjunctiva se va forma un inel de tesut osos sub forma de manson  se constituie un nodul de tesut
osos fibros ,imatur - Punct primar de osificare (pericondru -> periost)

 in aceeasi maniera se va forma si la nivel epifizar : un punct primar de osificare ce se va extinde la periferie pana ajunge la cartilajul diafizo-epifizar os primar ,imatur
(osul primar va fi acoperit de periostul format la nivelul diafizei)

Pentru a ajunge os, piesa cartilaginoasa strabte mai multe stadii/zone:

1. Zona cartilajului hialin – de repaus

2. Zona cartilajului sriat - de proliferare

3. Zona cartilajului hipertrofiat – de maturatie

4. Zona de vascularizarie si de eroziune

5. Zona osteoida

6. Zona osiforma -de os imatur (formarea canalului Havers)

 7. Zona osificata

24. Celulele tes osos

Osteoblastele  Corpul osteocitului, lung de aproximativ 15 microni, este lenticular, iar

prelungirile care pornesc de la el sunt lungi, puțin ramificate şi se pot
 Celule osoase tinere, active metabolic, celule
anastomoza cu prelungirile osteocitelor vecine prin joncțiuni de tip nexus.
 în viața extrauterină, iau naştere fie direct din celula mezenchimatoasă, fie prin
 Cuşor bazofilă, puțin abundentă
metaplazia fibrocitului.
 N turtit, cromatina omogenă.
 cel voluminoasă (15-20 microni), ovoidală, cu prelungiri puține
 Este o celulă osoasă matură, cu metabolism activ, de aceea, morfoplasma sa
 N sferic situat central, uneori excentric, având 1-2 nucleoli.
este bine dezvoltată
 Morfoplasma este foarte bogată (condriom, complex Golgi, ergastoplasmă,
 Ergatopamsa prezinta cisterne cu pereti neregulati ce contin material amorf.
ribozomi liberi)
 Pth creste lizozomii activitate redusa
 Prin depunerea de SF în jurul osteoblastului şi mineralizarea ei, osteoblastul se
transformă in osteocit Osteoclastul

 Osteoblastele isi retrag prelungirile si raman inglobate osteoplast  Celula mare cu diam pana la 100 microni

 Prin prelungiri realizeaza un sistem canalicular intre osteocite.  Este un sincitiu ce apare in tesutul osos in perioada sa de contructie

Osteocitele  Forma variabila, talie mare, C abundenta (cu organite bine reprezentate si un
echipament enzymatic, si continut bogat in Fosf AL ) si zeci de nuclei.
 Celule stelate cu prelungiri, situate în nişte cămăruțe săpate în substanta
fundamentală, numite osteoplaste  In repaus localizat in niste cavitati sapate – Lacunele lui Howship

 Între corpul osteocitului şi peretele osteoplastului se află un spațiu redus,

ocupat de o substanță fluidă şi omogenă.
 Actioneaza prin eliminare de enzime, ce vor liza matrialul osos, iar prin  Activitatea lor dependenta hormonal: PTH faciliteaza
pinocitoza vor fii captate granulele de calciu, mucopolizaharidele si particulele
Functie : de resorbtie si modelare a osului
de glicogen.

25. Tesutul osos compact(haversian)-structura histologica

 Cea mai mare varietate de tesut osos, mai rezistent

 In diafiza oaselor lungi si corticala oaselor scurte

 format din sisteme haverse sau osteoane : asociere de mai multe sisteme tubulare .

Sist Havers:

- apare ca un tub cu un ax central (canal: 50-100 microni), inconjurat de peretele cilindrului osos (alc din mai multe lamele osoase 5-10 )

- -are directive paralele cu canalul medular osos

- cananlele havers mai mari pot contine o arteriola si o venula,si capilare fenestrate

- comunicarea intre 2 canale : prin canale de legatura

- un canal Havers comunica cu periostul prin canale Volkman .

26. Histoarhitectonica oaselor lungi

O sectiune transersala permite sa identificam :

 Canalul medular – in fct de varsta -> maduva rosie/ galbena

╚ pornesc canalicule si fac legatura cu canalele havers
 Endost – membr conj
 ╚ Delimiteaza spre canalul medular -> sist fundamental int
 Sist fundamental int – 5-10 lame concentrice
 Zona mijlocie = sist haversiene + sist intrahaversiene
 Sist haversien = coloane cilindrice, paralel orientate
 Sist intrahaversiene = osteoane incomplete rezultate din remaniera osteoanelor in cursul formarii osului
 Sist fundamental ext – acopera si continua spre ext zona mijlocie
╚ Contruit din 5-10 lamee concentrice
 Periost – invelisul extern al osului
27. Histoarhitectonica oaselor scurte si late
Masa osoasa a oaselor scute si late est ealcatuita din :
 Periost :
 Prezent la suprafata tuturor oaselor, exceptie facut oasele ce intra in alcatuirea unei articulatii (aici, inlocuit cu cartilaj hialin lipsit de pericondru)
 Compacta – tesut osos fiibros ce continua periostul fara delimitare
 Spongioasa – partea centrala a piesei osoase
 Tesut osos spongios
 In fct de varsta – areolele spongioase sunt ocupate de maduva rosie/galbena

28. Concepţii (teorii) cu privire la formarea elementelor figurate ale sângelui

Procesul de formare al elementelor figurate.

Teorii:

1. Teroia unicista (monofiletica) : considera ca exista o singura celula stem - HEMOCITOBLAST- care este capabila prin diviziuni si diferentieri succesive sa dea
nastere celulelor cap de serie.

Hemocitoblastul ia nastere din HEMOHISTIOBLAST. Este o celula slab diferentiata, care este capabila sa realizeze in totalitate elementele figurate ale sangelui.

2. Teoria dualista (difiletica): considera ca la originea celulelor sangvine stau 2 celule : limfoblast (care form monocite si limfocite) si mielobalst (eritrocite, plachete
si granulocite)
 3. Teoria trialista (trifiletica- reprezentata prin Sabin) .Considera ca la originea elementelor figurate exista 3celule:

- mieloblast eritrocite, granulocite, plachete

- limfoblast  limfocite

- monoblast  monocite

29. Aspecte morfologice particular ale leucocitelor, evidentiabile pe frotiu in MGG

Leucocitele sau globulele albe, spre deosebire de hematii, sunt celule complete.

- Pe un preparat de sânge proaspăt, neavând pigment care să le coloreze, cum au hematiile, ele nu pot fi identificate, observarea lor fiind posibilă numai pe frotiul
sanguin colorat.

- Metoda panoptică May-Grunwald-Giemsa oferă cele mai bune criterii morfologice de diferenţiere.

Leucocitele : 4000-6000 /mm³. La naştere, numărul lor este de 15 - 20.000 /mm³, apoi scade la valoarea menționată în decurs de 4 ani.

Din punct de vedere morfologic, leucocitele se împart în două clase majore:

1. Granulocite (posedă numeroase granule în citoplasmă) sau polimorfonucleare (PMN), deoarece au nucleul lobulat şi de forme diferite.

2. Agranulocite (au granule puține sau chiar deloc în citoplasmă) sau mononucleare (nucleul este mic, ne segmentat).

Granulocitele se împart la rândul lor în  limfocite (20-40%);

1) Neutrofile  monocite (6-8%).

2) Eozinofile  eozinofile (1-3%);
3) Bazofile  bazofile (0,1-0,5%);
Fromula leucocitara: 😊( Never Let Monkey Eat Banana)
 neutrofile (68-75%);
Cresterea nr: leucocitoza

Scaderea nr: leucopenie

 30. Structura hemomedulei

Exista 3 tipuri de maduva : rosie (hemomedula), galbena (grasa) si cenusie (fibroasa)

Respecta planul de structura al organelor demolimfopoietice :

Structura:

1. Stoma: este specifica ,citofibrilara

- constituita dintr -o retea de fibre de reticulina ,ce contin celule reticulare fixe (ale caror prelungiri se pot jonctiona prin desmozomi si relizeaza
citoscheletul); fibrele se prind pe capilare si pe endostul osului.

- Alte elemente :macrofage ,mastocite ,plasmocite,adipocite ,osteoclaste rare fibrocite

2. Componenta vasculara:

- Capilare sangvine sinusoide ,ramificate ,cu foarte multe anastooze ,cele mai largi din organism 40-50 microni

- Arteriole care patrund in cav osoasa  capilare vene cu calibru gros

3. Parenchim mieloid: situat in ochiurile stromei

- Elemente componente:

1) Elementele seriei eritrocitare (de la proeritroblast la hamatie)

2) Seria granulocita (de la mieloblast la granulocite)

3) Seria plaketara (de la megakarioblast la magakariocit placetogen)

4) Seria monocitara (de la monoblast la monocit )

5) Seria limfoida (rar) – de la limfoblast la limfocitul mic.

 31. Fibra musculara stiata si neteda (aspect comparativ) in MO

Fibra musculara striata

- Formatiune citoplasmatica =>plasmodiu

- Prin disociere => forma alungita, cilindrica
- Lungime- 3-12cum, grosime -100 microni
- Multi nuclei ovalari
- Cu HE simplu, se observa doar discurile intunecate
- Cu Hematoxilina ferica -> alternant discurilor clare cu celel intunecae la nivelul miofilamentelor
- La MO se observa:
o Sarcolema = membrana fibrei
o Sarcoplasma bogata – cu strati longitudinale si transversale
o N ovalari in sarcoplasma, sub plasmalema
o Organite :
 RE bine dezvoltat – retea longitudinala -> sist L cu cisterne terminale => Triada
(2 cisterne + 1 tub T)
 Golgi perinuclear
 Mitocondrii = sarcosomi – intre miofibrile
- Celule satelite – fct de regenerare a fibrei musculare

Fibra musculara nededa => miocitul

- Sarcolema
o Nu prezinta sistem T
o Prenzinta caveole
o Arii dense + jonctiuni intercelulare
- Nucleul
o Unic
o Ovalar/alungit
o Central in anul celulei
o 1-2 nucleoli
- Sarcoplasma
o Omogena – pe preparate nefixate
o Acidofila pe preparate fixate
o Organite bine reprezentat ( RE, mitochodrii, Golgi redus, lizozomi, ergastoplasma)
32. Oregnite specifice fibrei musculare scheletice ( miofibrilele + reticulul sarcoplasmic)

Miofibrile
- diferentieri caract pt fibra musculara striata
- La MO: sunt grupate in fascicule orientate in paralel cu axul fibrei®fibrele sunt paralele
- in sectiune longitudinala: coloane lui Leydig
- in sectiune transversala:
sarcoplasma are aspect granular
granulele sunt grupate in zone delimitate®campurile lui Cohnheim, reprezentate de capetele miofibrilelor sectionate
- lungimea lor= lung fibrei (0,2-0,7 microni)
- structuri heterogene akcatuite dintr-o alternanta de discuri clare si intunecate => striati transversale
o discuri clare = discuri I
o discuri intunecate = discuri A

Reticul sarcoplasmic
- este foarte bine dezvoltat
- la M.E. apare sub forma unor canalicule longitudinale(in jurul miofibrilelor) care se anastomozeaza si realizeaza o retea longitudinala=>Sistem
L(specializari locale care prezinta cisterne terminale-> portiuni mai dilatate)
- se formeaza o triada=formatiune la locul unde capatul unui tub transversal se intalneste cu doua cisterne terminale vecine
- in cisternele terminale se inmagazineaza ionii de Ca2+ si sunt legati de o proteina®calsechestrina
- RE se imparte in:
o RE jonctional -> Cisternele terminalesunt jonctionate cu microtubuli sarcolemici(apartin Sistemului T® prelungire plasmalemei in interiorul
sarcoplasmei) printr-o proteina cu rol de senzor electric
o RE liber -> Microtubulii se termina liber printre miofibrile
 
33. Miofibrila (aspect in ME)
Miofibrilele constituie diferențieri caracteristice pentru fibra musculară striată. Ele se găsesc
în tot lungul fibrei, sunt structuri heterogene, alcătuite dintr-o alternanță de discuri clare (I)
și întunecate (A) .
- Discul clar – izotop in lumina polarizata si monorefringent
- Disc intunecat – anizotop si birefringent
- Membrana Z strabate discul clar => intre 2 z -> sarcomer
- Banda H imparte discul intunecat in 2 jumatati
- Membrana M in mijlocul benzii H

O miofibrilă apare dintr-o înșiruire de sarcomere unite cap la cap.

Un sarcomer(unitatea morfofuncțională a miofibrilei)= ½ disc clar, 1 disc întunecat și ½ disc
clar subiacent.
👉La ME s-a văzut că fiecare miofibrilă este alcătuită, în grosimea ei, dintr-un pachet de
microfilamente. La rândul lor, microfilamentele sunt alcătuite din proteine contractile
fibroase: miozina și actina. Se mai găsesc și proteine reglatoare: tropomiozina, troponina ș.a. 
Miofilamentele sunt formate fie din :
- miozină (mai groase, mai puține și mai scurte) – la nivelul discurilor intunecate
- actină (mai subțiri, mai multe și mai lungi) – la nivelul discurilor clare
 34. Proteine contractile si proteine reglatoare din structura miofilamentelor

Microfilamente sunt alcatuite din:

·          Proteine contractile: actina si miozina
·          Proteine reglatoare: troponina si tropomiozina

A. Miozina
- Forma de bstonas
- Format din:
o 2 lanturi polipeptidice => cap + coada
o Coada => meromiozina H + L
o La nivelul capului activitate Atp-azica + afinitate pentru actina
B. Actina
- Se gaseste sub 2 forme:
o Monomeri => globulara => actina G
o Polimeri => fibrilara => actina F

În timpul contracției, actina realizează cu miozina COMPLEXUL ACTO-MIOZINIC.

C. Tropomiozina
- Dispuna in santul helixului moleculei de actina F

D. Troponina
- Proteina globulara
- Situata la extremitatile moleculei de tropomiozina
- Trei tipuri :
o Troponina C – interactioneaza cu ionii de Ca
o Troponina T – interactioneaza cu tropomiozina
o Tronina I – blocheaza interactiuna miozina-actina
 35. Morfologia contractiei musculare

Procesul contractiei este datorat mecanismului glisării sau alunecării filamentelor, fapt ce a putut fi observat prin microscopie electronică.
În timpul contracţiei discul clar (banda I) şi banda H se scurtează până la dispariţie, membranele Z se apropie, în timp ce discul întunecat (banda A) rămâne la
aceleaşi dimensiuni.
In timpul contractiei inre actina si miozina se realizeaza legaturi care dau ACTOMIOZINA. Cand se desface aceasta legatura, apare relaxarea muschiului. Energia
necesara in procesul contractiei se elibereaza prin scindarea ATP ului de catrea ATP-aza

36. Fibra musculara cardiaca

 Tesutul cardiac prezinta 2 varietati : miocardic + nodal
╚ Fibra musculara adulta striata = miocardocit, cu functie contractila ( miocard comun )
╚ Fibra musculara embrionara = tesut nodal, cu functie de excitabilitate (miocard specific)
- Forma cilindrica
- Capete ramificate
- Nucleu central
- Stria scalariforma Ebert – evidentiata prin Hematoxilina ferica -> negru
- Sectiune transversala -> campuri poligonale cu aspect neomogen – prezinta miofibrile
- Organizare sub forma de retele cu vascularizatie bogata
- In ME :
o Sarcolema - tubi T ->diade (tub T + 1cisterna)
Caveole
o Sarcoplasma – nr mare de mitocondrii
o Re sarcoplasmic -> sistem L
 37. Diferentieri specifice ale neuronului – organite specifice

 Corpusculii Nissl = corpii tigroizi

- Formatiuni de mase neregulate
- In citoplasma pericarionul si dendrite ( NU IN AXON)
- Organite : RER bine dezvoltat
Golgi
Numerosi ribozomi
-  Evidentiere :
o albastru de toluidină
o albastru de metilen
o violet de cresyl
o galocianină

 Neufibrilele
- Structuri fibrilare
- Prezente la nivelul corpului cat si la nivelul prelungirilor
- Evidentiere: impregnare argentica ( in MO)
Argint amoniacal ( in ME)
 Neurotubuli
- In pericarion si prelungiri
- Au rol in transportul substantelor de la corp la prelungiri
- Mentin si extind prelungirile neuronale
38. Nevroglia
- Celula gliala
- Prezenta in procesele de aparare si reparare a tesutului nervos si in procesul de sinteza al mielinei
- Au posibilitatea de a se divide toata viata
- Sustin, hranesc si fagociteaza neuronii
- 2 tipuri:
o Nevroglie centrala (din tub neural)
 Corp celular + prelungiri =) forma de stea de mare
 Fara corpi tigroizi si fara neurofibrile
 Evidentiere: impregnare argentica
 Clasificare:
 Epiteliala -> elaboreaza LCR
 Interstitiala -> macroglia / astrocitul + microglia + oligodendrocit
o Nevroglie periferica (din creasta neurala)
 Celula Schwann => teaca de mielina
 Celula satelita neuronala
 Corp celular mic + multiple prelungiri