Sunteți pe pagina 1din 10

Histologie

Histologia este stiinta biologica ce abordeaza la nivel microscopic, infra si


submicroscopic structura celulelor si tesuturilor, aparatele si sistemele in cadrul
organismului vazut ca un tot unitar.

Termenul de histologie este definit in sec XIX de Meyer.


La noi in tara: 1873 Iasi , Prof. Dr. L. Scully
1881 Bucuresti, Prof. Dr. Petrini Galati
1992 Sibiu , Prof. Dr. Stela Rosca
2002-2005 , Dr Rosca, fiul Prof. Victor Papilian

ESUTURILE
- sisteme organizate de materie vie,
- formaiuni morfologice supracelulare,
- formate din celule similare ca structur i functie
- asociate
- ndeplinesc aceeai funcie comun, nou, pe care celulele individuale nu o posed.

Celulele sunt unite ntre ele printr-o substan intracelular


- substan de ciment, in cantitate mica
- substan fundamental, in cantitate mare

Mai multe esuturi la un loc, formeaza un organ.


-unul este dominant i determin funcionalitatea acestuia;
-celelalte esuturi asigur funcionalitatea

ntr-un organ esuturile formeaz att parenchimul ct i stroma:

Parenchimul:
- este structura specializat
- asigur funcionalitatea sa specific
- alctuit esenial din elemente celulare, mai puin substan intracelular (exemplu:
celulele acinoase din glandele salivare, hepatocite din ficat)

Stroma:
- componenta indispensabil,
- rol trofic(asigura nutritia), (vase i nervi)
- asigur susinerea parenchimului,
- asigur funcionalitatea acestuia
(exemplu: esutul conjunctiv reticulino-vascular periacinos i septele conjunctivo-
vasculare interlobare din glandele salivare, tesutul conjunctiv al ficatului.).

Pe baza caracterelor morfofuncionale:


1. esutul epitelial;
2. esutul conjunctiv;
3. esutul muscular;
4. esutul nervos.
1
Primele dou sunt esuturi labile i stabile, mai puin specializate, n timp ce ultimele
dou sunt esuturi mai puternic specializate.

ESUTUL EPITELIAL
Denumirea de epitheliu aparine lui Ruysch (secolul XVIII) a descris
structuri care acopereau mamelonul.
Ansamblu de structura cu origine histologica diferit,
Au rol :
de acoperire,
de cptuire,
pot fi epitelii senzoriale sau captusesc glande.

CARACTERELE GENERALE ALE EPITELIILOR


esutul epitelial este format:
ansamblu de celule,
Strans legate prin substanta de ciment, se pot uni prin structuri de tip
jonctionale.

Funcional,
- celule, mai mult sau mai puin difereniate,
- cu rol de:
aprare
secreie
absorbie
recepie
- Separ mediul intern de cel extern

Histologic, spunem ca sunt esuturi relativ pure,


- celulele sunt de acelai fel, cu exceptia sangelui.

Epiteliile sunt:
- bogat inervate,
- lipsite de vascularizaie proprie,

MEMBRANA BAZAL,
- structur acelular
- permanent
- leag i separ celulele epiteliale de esutul conjunctiv subiacent.
- Forma :-rectilinie pt epiteliile simple
-sinuas pt epiteliile stratificate,
-damburile fiind papile dermale,
- greu de observat n col. hematoxilin-eozin, ea se distinge mai bine n
coloraiile cu :-hematoxilin feric (n negru),
-coloraia PAS (rou-viiniu)

2
n MO,
- strat PAS pozitiv format din glicozaminglicani
- strat subiacent format din fibre de reticulin (impregnaii argentice.)

n ME, matrice fin granular i o estur de fibrile foarte fine, dispuse n trei
straturi suprapuse:

a. lamina lucida (lamina rara)


b. lamina bazalis (lamina densa),
c. lamina reticularis (fibroreticularis)
Membrana bazala apartine epiteliului.

CLASIFICAREA EPITELIILOR
I. Epiteliile de acoperire (nveli i cptuire)
II. Epiteliile glandulare (exocrine i endocrine)
III. Epiteliile sensoriale, compuse din celule difereniate pentru a recepta excitani
din mediul extern sau intern.

I. EPITELIILE DE ACOPERIRE I CPTUIRE


esuturile epiteliale de acoperire sunt :
- alctuite din celule de form variat
- strns unite ntre ele,
- aezate n unul sau mai multe straturi
- deasupra unui esut conjunctiv
Localizare :
- la suprafaa corpului
- tapeteaz organe cavitare
Rol de :
-protecie,
-absorbie sau de secreie.

Clasificarea:
a. Dupa numrul straturilor celulare:
a. epitelii simple sau unistratificate,
b. epitelii pseudostratificate sau speciale
c. epitelii stratificate sau multistratificate;
b. Dupa forma celulelor de la suprafa:
a. pavimentoase (poligonale-turtite),
b. cubice
c. prismatice.

A. EPITELIILE SIMPLE (mono sau unistratificate)

1.EPITELIUL SIMPLU PAVIMENTOS

3
- un singur rnd de celule plate, turtite,
- cu un contur neregulat sau poligonal,
- ce ader strns ntre ele
- desprite de esutul conjunctiv subiacent printr-o membran bazal
- Limitele celulare sunt greu vizibile n coloraiile uzuale (col. HE), dar devin evidente
prin impregnri cu nitrat de argint,
- pietrelor de pavaj, de aici denumirea de epiteliu pavimentos.
- celulele sunt turtite apicalo-bazal,
- mai bombate n zona nucleului, 4-6 mm, i foarte subiri spre periferie 0,1 - 0,3 mm.
- Citoplasma acidofil conine :
- un nucleu central, aplatizat.

Localizare:
in mezotelii - peritoneu,
- pleur,
- pericard,
in endotelii. -alveolele pulmonare,
-labirintul membranos,
-cavitatea timpanic,
-foia parietal a capsulei Bowman i segmentul intermediar al tubului
urinifer din rinichi.

Funcia
- acoperire
- difuziunea lichidelor n capilare, a gazelor n alveole.

2. EPITELIUL SIMPLU CUBIC

- un singur rnd celule


- cu laturile egale
- dispuse pe membran bazal
- cu un nucleu rotund i central.

Localizare :-suprafaa ovarului,


-epiteliul tiroidian din foliculii normofuncionali,
-tubii uriniferi contori distali i colectori

Funciile :
- acoperire sau cptuire,
- secreie sau absorbie

3. EPITELIUL SIMPLU PRISMATIC (cilindric sau columnar)


- un rnd de celule nalte,
- dispuse perpendicular pe membrana bazal,
- similare unor crmizi,
- cu feele laterale verticale,
- iar capetele reprezint: - polul apical (de suprafa) i
- polul bazal (sprijinit pe membrana bazal).
- Nucleii
4
- form de bastona,
- dispui n treimea mijlocie sau inferioar a celulelor,

La polul apical celulele pot prezenta diferenieri n raport cu localizarea i


funcia lor (kinocili(trompa uterina), stereocili, microvili(intestinul subtire)).

Localizare:
- canalele excreto-secretoare din glandele salivare,
- stomac
- epiteliul intestinal
- epiteliul segmentului proximal al tubului urinifer
- epiteliul mucoasei uterine i al trompei uterine

Funcia
- acoperire,
- secreie,
- absorbie i
- de mobilizare a coninutului organului cavitar pe care il delimiteaz.

B. EPITELIILE STRATIFICATE (multi - sau pluristratificate)

1. EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS


Format din 3 straturi principale :
a. stratul bazal,
b. stratul mijlociu,
c. stratul superficial,
Epiteliile pavimentoase stratificate pot fi -keratinizate (cornificate) sau
-nekeratinizate.

Epiteliul stratificat pavimentos keratinizat


- n regiunile care vin n contact cu mediul extern uscat, expus la aer, cum este
epiderma.
- Aici stratificarea este mai variat: - strat bazal,
- strat spinos,
- strat granulos,
- strat lucid
- strat cornos.
Celulele superficiale, sufer un proces de cornificare, prin ncrcarea citoplasmei cu
cheratin care va determina dispariia nucleului i descuamarea celulei.

Epiteliul stratificat pavimentos nekeratinizat se organizeaz n regiuni


unde se menine o umiditate constant, cum este :
- cavitatea bucal,
- esofagian,
- vaginal,
- epiteliul anterior al corneei
Aici stratul superficial nu sufer procesul de keratinizare, nucleul lor devine mic,
picnotic dar persist chiar i n celulele descuamate. Organizarea celulelor se face
5
numai n cele trei straturi: - bazal, cu cel germin
- mijlociu , mai multe randuri de celule mari, poligonale
- superficial, celule aplatizate ce se exfoliaza
Funcia
- acoperire,
- protecie,
- termoreglare,
- asigur impermeabilitatea fa de agenii chimici (substane toxice, medicamente),
fa de agenii fizici (radiaii) i biologici (microbi) etc

C. EPITELII SPECIALE

1. EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT PRISMATIC


- este unistratificat,
- format dintr-un singur rnd de celule,
- dispuse toate pe membrana bazal,
- de nlimi diferite,
- nucleii celulelor fiind situai la deferite nivele, dau aspectul de fals stratificare.
- Celulele prismatice pot fi- ciliate: - n epiteliul mucoasei nasale( trahee si bronsii
mari)

- neciliate n uretra masculin.


- Printre celule putem gsi celule caliciforme izolate, care secreta mucus

Funcia acestor epitelii este cea de:


- tapetare,
- secreie
- absorbie
- protecie
- aprare.

2. UROTELIUL
Este un epiteliu stratificat de tip particular, ce tapeteaz cile urinare ca: bazinet, ureter,
vezica urinar, uretra prostatic .

Este format din celule ce formeaza:


a.un strat bazal, regenerator format dintr-un singur rnd de celule cubice, n contact
strns cu membrana bazal.

b. un strat mijlociu,
-format din mai multe rnduri de celule n rachet,
-de forma alungita
-cu extremitate apical ovalar, ce contine nucleul in citoplasma cu extremitatea bazala
-intre celule avem putine elemente de prindere intracelulare

c. stratul superficial,
- un rnd de celule n umbrel,
- ce acoper 3-4 celule in racheta
6
-cu polul apical rotunjit,
-citoplasm bogat, acidofil cu 1-2 nuclei
-cu prelungiri bazale, ce se prind pe membrana bazala
Faptul ca toate celulele se ancoreaza in memebrana bazala, confera uroteliului functia
de plastiocitate.(capacitatea de a-si mari dimensiunea la presine constanta)
Rol :
-de cptuire,
-plasticitate
-i de a asigura impermeabilitatea fa de peretii vezicali

EPITELIILE GLANDULARE
- alctuite din celule specializate pentru funciile de secreie i excreie.
- Celulele glandulare au form :
cubic,
cilindrica
- dispuse :
izolat,
grupat,
- totdeauna n strnse legturi cu esutul conjunctiv, vase sanguine i terminaiuni
nervoase, alctuind glande.

Prin secreie :
- totalitatea proceselor intracelulare,
- celula preia prin polul bazal substanele necesare,
- sintetizeaz o nou substan, pe care o depoziteaz n citoplasm sub form de :
- enclave,
- granule secretorii
- vezicule.
- granule
- Produsul poate fi de natur: - proteic,
- glicoproteic
- lipidic.
Prin excreie:
- intelegem procesele implicate n descrcarea (eliminarea) materialelor sintetizate.
Dupa locul de eliminare:
-dac eliminarea se face n mediul estern - glande cu secreie extern sau
glande exocrine.
-dac elimarea se face n snge (capilar) sau limf, glande cu secreie intern sau
glande endocrine.

Histogenetic,
- provin din ecto sau endoderm
- printr-un proces de nmugurire n mezenchimul subiacent
- se formeaz partea secretorie adenomer.
- Acesta ptreaz legtura cu epiteliul de origine n cazul glandelor exocrine.
- Glandele endocrine:
se pierde legtura cu epiteliul de origine,
7
se stabilesc legturi intime cu capilarele sangvine,
produii elaborai, denumii hormoni trec direct n snge.

Celulele sunt cubice, prismatice, strans unite prin desmozomi, stau pe o


membrana bazala prin care intra in contact cu tesutul conjunctiv din vecinatate.

CLASIFICAREA GLANDELOR DUP MODALITATEA DE EXCREIE

-glande merocrine: produsul sintetizat este eliminat prin exocitoza cu pastrarea


integritatii polului apical ( glande de tip seros:salivare,lacrimale)
-glande holocrine: produsul de secretie este reprezentat de celulele proprii,dezintegrate
prin degenerare (glanda sebacee)
-glande apocrine (holo-merocrine : materialul sintetizat se acumuleaza la polul apical
intr-o vacuola mare , care este eliminata prin dezintegrarea partiala a polului apical care
ulterior se reface (glanda mamara in lactatie)

A. EPITELIILE GLANDULARE EXOCRINE

CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE

-adenomer - unitate secretorie , o celul sau un grup de celule secretoare ce


delimiteaz un lumen
-canal de excreie, transport produsul de secreie de la adenomer la exteriorul glandei.

- glandele exocrine se clasific n:


I. Glande exocrine fr canal excretor;
II. Glande exocrine cu canal excretor.

I. GLANDE EXOCRINE FR CANAL EXCRETOR

a. Glanda unicelular sau caliciform,


- celul mucoas,
- dispus n grosimea unui epiteliu de cptuire (mucoasa intestinal, respiratorie).\
-are forma de pahar de sampanie
-prezinta o parte bazala mai ingusta, intens bazofila dispusa pe membrana bazala.
-partea apicala are aspect vezical si prezinta granule de secretie cu mucus.
-nucleul este hipecrom , ovalar, turtit , localizat in partea bazala a celulei.
-citoplasma supranucleara cu aspect granular (coloratia PAS in rosu), si are aspect
spumos, murdar (coloratia H.E.)

8
b. Glanda intraepitelial :
- mici grupri de celule secretoare de mucus
- dispuse n grosimea unui epiteliu mai gros( pseudostratificat sau stratificat): mucoasa
nazal, mucoasa laringian, uretra feminina.
- Produsul de secreie este eliminat ntr-o mic cavitate ce comunic cu suprafaa
epiteliului

c. Glanda membraniform :
- este format dintr-un singur rnd de celule prismatice,
- au funcia de tapetare i pe cea de secreie a unui produs mucos (epiteliul mucoasei
gastrice )

II. GLANDE EXOCRINE CU CANAL EXCRETOR

Clasificare :

Dup forma adenomerului,


- glande tubulare,
- glande acinoase,
- glande alveolare,
- glande tubulo-acinoase
- glande tubulo-alveolare.

Dup forma canalului excretor, pot fi:


- glande simple (cu un singur canal)
- glande compuse sau ramificate

1. Glanda tubular simpl


- forma de tub sau deget de manusa a crui perete delimiteaz un lumen ngust,
- format dintr-un rnd de celule diferite: - enterocite,
- caliciforme,
- endocrine de rezerva dispuse pe o membran
bazal, denumit glandilem ( glanda Lieberkhn din intestin )

2. Glanda tubular compus:


-canal ramificat, ce se termina cu adenomere de forma tubulara (ex.glanda pilorica din
stomac)

3. Glanda acinoasa simpl :


-adenomerul are forma glandulara, un rand de celule cubice sau prismatice ce
delimiteaza un lumen ingust care se continua printr-un canal excretor deschis la
suprafata epiteliului de acoperire.

9
4. Glanda acinoas compus :
- un canal excretor ramificat n care se deschid numeroi acini (glanda lacrimal)

5. Glanda tubulo-acinoas compus :


- un canal ramificat si segment secretor tubular ce incepe cu o sectiune tubulara si se
termina acinos (glande salivare mari) .

6. Glanda alveolar simpl :


- adenomer de forma saciforma , ce se termina cu un canal excretor (glanda sebacee)

7. Glanda alveolar compus :


- structuri secretoare alveolare ce se deschid intr.-un canal ramificat(glandele genelor)

8. Glanda tubulo-alveolar compus :


- format dintr-un canal excretoar ramificat si adenomere sacciforme (prostat, glanda
mamar i glandele lui Cowper din uretra masculin )

Dup natura produsului de secreie elaborat, acinii pot fi de tip :


- seros,
- mucos
- mixt

Acinul seros :
-mic,elaboreaz un produs de secreie apos, bogat in enzime mici, formati dintr-un rand
de celule prismatice, dispuse pe membrana bazala, delimiteaza un lumen mic. Nucleul
este rotund , eucrom, nucleolat, situat bazal. Citoplasma subnucleara este bazofila, cea
supranucleara este acidofila, cu granule de secretie. Se gasesc in gl.parotida,
gl.submandibulara si sublinguala.

Acinul mucos :
- secreta mucusul, bogat n glicoproteine , mare , format dintr-un rand de celule mari,
in forma de varf de piramida , cu nuclei turtiti, impinsi bazal. Citoplasma este palida,
spumos, contine mucus (gl.submandibulara, sublinguala, gl.esofagiene si gl linguale ale
Weber)

Acinul mixt, muco-seros:


- cel mai mare, forma sferica sau alungita, format din celule mucoase, dispuse
central, ce delimiteaza un lumen larg si celule seroase, dispuse periferic, intre celula
mucoasa si membrana bazala formeaza semilunele lui Gianuzzi ce comunica cu
lumenul acinului prin canalicule formate intre celule mucoase. (gl.submandibulara si
sublinguala)

10