Ṣef Lucrări Dr.

Ludmila Lozneanu
Ṣef Lucrări Dr. Roxana Avădănei

Lucrarea practică nr. 1

Ţesutul epitelial (2 ore)

Ţesutul epitelial de tapetare: epiteliu simplu pavimentos (capilar/endoteliu, peritoneu/mezoteliu), epiteliu
simplu cubic (ficat - canalicul biliar), epiteliu simplu cilindric (stomac, jejun), epiteliu pseudostratificat
(trahee), epiteliu de tranziţie (vezică urinară/uroteliu). Ţesutul epitelial de tapetare: epiteliu stratificat
pavimentos keratinizat (piele/epiderm), epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat (esofag), epiteliu
stratificat cubic (glandă sudoripară – canal interlobular), epiteliu stratificat cilindric (uretra masculină).

Epiteliul simplu pavimentos

- epiteliu în care toate celulele sunt de tip pavimentos şi sunt aranjate într-un singur strat, venind
în contact cu membrana bazală
- realizează membrane celulare limitante delicate, întrucât înălţimea celulelor nu depăşeşte 1-2
μm.
Privit de deasupra
- ansamblu format din celule poliedrice cu o suprafaţă mare (15-20 μm), cu foarte puţin
cement intercelular
- limitele celulare şi zonele de adeziune intercelulară sunt evidenţiabile prin tehnici de
impregnare argentică
- nucleii celulelor sunt rotunzi sau ovalari, plasaţi aproximativ în centrul geometric al celulei
Secţiune perpendiculară
- numai unele dintre celule prezintă nuclei, deoarece planul secţiunii nu surprinde frecvent
nucleul
Localizare: alveolele pulmonare, foiţa parietală a capsulei Bowman, segmentul subţire al ansei
Henle, urechea internă şi medie, rete testis; tapetează marile cavităţi naturale, intrând în
structura pericardului, peritoneului şi pleurei, unde este denumit mezoteliu. Formează, de
asemenea, foiţa de tapetare a tuturor vaselor sanguine şi limfatice, unde este denumit
endoteliu.
EPITELIUL SIMPLU CUBIC (PRISMATIC JOS)
- format din celule cu o înălţime aproximativ egală cu lăţimea lor, aranjate într-un singur strat, în
contact cu membrana bazală
- material extracelular este redus (motiv pentru care limitele intercelulare nu se pot distinge în
microscopie optică)
Secţiuni histologice perpendiculare
- celulele apar ca dreptunghiuri cu laturile aproximativ egale (pătrate)
- citoplasma este de obicei omogenă, acidofilă
- nucleii sunt rotunzi şi situaţi central (aspect comparat cu “mărgele înşirate pe aţă”)
Localizare: suprafaţa ovarului, în foliculii tiroidieni, în stratul pigmentar al retinei, în
plexurile coroide, canale de excreţie a unor glande exocrine (canalele biliare intrahepatice,
canalele din structura pancreasului exocrin, a glandelor salivare).
EPITELIUL SIMPLU CILINDRIC (PRISMATIC ÎNALT)
- alcătuit din celule a căror înălţime depăşeşte în mod evident lăţimea lor, dispuse într-un singur
strat şi venind în contact direct cu membrana bazală
Secţiune perpendiculară
- celulele înalte apar ca şi coloane strâns adiacente (dreptunghiuri)
- citoplasma bine reprezentată, acidofilă sau bazofilă
Ṣef Lucrări Dr. Ludmila Lozneanu
Ṣef Lucrări Dr. Roxana Avădănei

- nuclei localizaţi în treimea bazală, fuziformi, bastoniformi sau ovalari, orientaţi

perpendicular spre polul bazal şi, de regulă, aliniaţi cam la acelaşi nivel
Localizare: cea mai mare parte a tubului digestiv, vezicula biliară, canalele mari ale glandelor
exocrine, cavitatea uterină, trompele uterine, ductele eferente, epididimul, bronşiile mici şi
sinusurile paranazale.
Epiteliul simplu cilindric gastric
- realizează epiteliul de suprafaţă şi epiteliul criptelor gastrice
- epiteliu de tip secretor omogen
- toate celulele au proprietatea de a produce un material glicoproteic, numit mucoid
- mucoidul se acumulează în 2/3 apicale ale celulei, care apare palidă în coloraţia de rutină;
coloraţii speciale pozitive (PAS, albastru alcian)
- mucoidul este eliminat permanent pe suprafaţa mucoasei gastrice, asigurând protecţia celulară
faţă de aciditatea sucului gastric.
Epiteliul simplu cilindric intestinal
- tapetează suprafaţa vilozităţilor intestinale în intestinul subţire
- epiteliu de tip secreto-absorbtiv heterogen, în structura sa există două tipuri celulare:
enterocitul şi celula caliciformă
- enterocitul: prezintă o importantă dezvoltare a microvilozităţilor şi un labirint bazal mai puţin
evident; rol în absorbţie
- celula caliciformă, secretoare de mucus: concentrare a citoplasmei nucleului şi organitelor
celulare la polul bazal; 2/3 apicale conţind granule de mucigen cu tendinţă de fuzionare între
ele, fapt ce determină un aspect palid în coloraţia de rutină, dar poate fi pus în evidenţă prin
coloraţii speciale (mucicarmin, PAS, albastru alcian); rol de protecţie şi lubrifiere
Epiteliul simplu cilindric ciliat
Localizare: cavitatea uterină şi trompele uterine, unele segmente ale căilor pulmonare şi sinusurile
paranazale
- trăsătura distinctivă: kinetocili la polul apical al celulelor
- rol: mobilizarea unor fluide prezente în lumen
Epiteliul simplu cilindric epididimal
Localizare: epididim
- trăsătura distinctivă: stereocili la polul apical al celulelor
- rol: procese de resorbţie şi secreţie
Printre celulele cilindrice înalte apar destul de frecvent celule mici bazale, de regenerare. Întrucât
ambele tipuri celulare sunt ataşate membranei bazale, acest epiteliu poate fi încadrat şi în
categoria de epiteliu pseudostratificat.
EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT
- epiteliu simplu în esenţă, dar aparent stratificat
MO
- epiteliu de tapetare gros, în care variaţiile de înălţime a celulelor determină ca nucleii
acestora să fie situaţi pe mai multe rânduri (ca într-un epiteliu stratificat), la distanţe diferite
faţă de membrana bazală (bazal, intermediar, superficial)
Localizare: căile respiratorii (la nivelul traheei şi a bronşiilor supralobulare), canalele mari ale
glandelor exocrine, anumite porţiuni ale uretrei membranoase şi spongioase, ductul deferent,
conductul auditiv, parte din cavitatea timpanică, sacul lacrimal.
Epiteliul respirator (cavitate nazală, trahee şi bronşii)
Ṣef Lucrări Dr. Ludmila Lozneanu
Ṣef Lucrări Dr. Roxana Avădănei

- celulele prismatice înalte prezintă la polul apical diferenţieri celulare: majoritatea conţin cili
vibratili, iar un număr mai mic, microvilozităţi
- din loc în loc există celule caliciforme (secretoare de mucus), similare celor prezente în
epiteliul intestinal
EPITELIUL DE TRANZIŢIE (UROTELIUL, EPITELIUL PARAMALPIGHIAN)
Vezica urinară în vacuitate
- extindere a suprafeţei uroteliului, posibilă prin alunecarea celulelor din stratul intermediar şi
aplatizarea importantă a celulelor din stratul superficial
- strat bazal: 1 rând de celule aproximativ cubice
- strat intermediar (polimorf): mai multe rânduri de celule cu forme foarte variate („rachetă
de tenis”)
- strat superficial: 1 rând de celule cubice sau globuloase relativ mari, cu polul apical în
formă de cupolă, uneori binucleate şi în mare parte poliploide; celulele au cuticulă
Vezica urinară în distensie
- strat bazal
- strat intermediar, format din unu-două rânduri de celule, frecvent de aspect fuziform
- strat superficial în care celulele cu cuticulă se turtesc foarte mult, iar cuticula apicală se
subţiază
EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS (SCUAMOS)
- format din rânduri suprapuse de celule, dintre care numai un singur rând, cel bazal, vine în
contact direct cu membrana bazală
- în formularea denumirii se ia în considerare forma celulelor situate cel mai superficial, care
sunt de tip pavimentos
- structura celulelor diferă în raport cu poziţia lor şi cu gradul de diferenţiere.
Localizare:
- regiuni în contact direct cu mediul exterior, adaptat funcţiei de protecţie a ţesuturilor
subjacente
- umectat permanent prin produşii de secreţie ai unor glande exocrine ataşate: varietatea
denumită fără keratinizare (sau epiteliu nekeratinizat): cavitatea orală, epiglotă, oro-
faringe, esofag, canalul anal, porţiunea terminală a uretrei, vagin, precum şi la nivelul
corzilor vocale adevărate, conjunctivei şi feţei anterioare a corneei.
- zone insuficient umectate: varietatea cu keratinizare (sau epiteliu keratinizat), specifică
pielii (epiderm); straturile superficiale suferă o serie de transformări ce au în final ca rezultat
înlocuirea citoplasmei cu o scleroproteină – keratina.
Din punct de vedere histoarhitectonic, primele două straturi celulare au o structură similară la
ambele varietăţi de epiteliu stratificat pavimentos, keratinizat sau nekeratinizat.
Epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare / Epiteliu stratificat pavimentos cu
keratinizare
Stratul bazal (regenerator)
- ataşat membranei bazale
- format din celule cubice sau cubico-prismatice cu o citoplasmă bazofilă, nucleu rotund sau
ovalar central, organite celulare bine reprezentate şi un citoschelet în curs de formare, alcătuit
din filamente de citokeratină
Stratul spinos
- format din câteva rânduri de celule poliedrice, cu citoplasmă eozinofilă şi nucleu central
- celulele :
Ṣef Lucrări Dr. Ludmila Lozneanu
Ṣef Lucrări Dr. Roxana Avădănei

- prezintă pe suprafaţa lor expansiuni spiniforme, care prin vârfurile lor vin în raport cu
vârfurile expansiunilor din celulele vecine; ME: joncţiuni desmozomale foarte bine
dezvoltate
- în citoplasmă: filamente de citokeratină (sub foma unor fibrile ce se îndreaptă şi se
concentrează spre vârful spinilor; aceste filamente sunt denumite tonofibrile), granule
lamelare (granule de 0,1-0,4 μm, învelite de o membrană şi conţin în interior o structură
lamelară densă, cu o aranjare paralelă ordonată), uneori incluzii de glicogen
- spaţiu extracelular evident, ce conţine o matrice complexă, favorabilă difuziunii
Cele două straturi descrise au fost denumite în histologia clasică drept corp mucos al lui
Malpighi, motiv pentru care epiteliul stratificat pavimentos este denumit şi epiteliu malpighian.
Epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare
Stratul superficial
- celulele spinoase se aplatizează progresiv, devenind celule de tip pavimentos, care au în
citoplasmă mici cantităţi de keratină, sub formă de granule, şi nuclei picnotici
- expansiunile spiniforme se reduc până la dispariţie
Epiteliu stratificat pavimentos cu keratinizare
Stratul granulos
- celulele spinoase se aplatizează progresiv şi capătă o formă romboidală; în citoplasma apar o
multitudine de granule bazofile, formate din keratohialină
Stratul lucios
- celulele romboidale se aplatizează şi mai mult, devenind pavimentoase
- parte din ele prezintă nuclei bastoniformi, parte sunt lipsite de nuclei, iar citoplasma se
transformă într-o masă omogenă, intens acidofilă, refringentă, reprezentată de eleidină.
Stratul cornos
- celulele pavimentoase localizate superficial conţin în exclusivitate keratină
- acumularea de keratină duce la dispariţia nucleului şi a organitelor celulare, joncţiunile
intercelulare se desfac, determinând descuamarea continuă a acestor scuame devitalizate.
3.5. EPITELIUL STRATIFICAT CUBIC (PRISMATIC JOS)
- epiteliu bistratificat, atât stratul bazal, cât şi cel superficial sunt compuse din celule de tip
cubic
Localizare limitată: canale de excreţie glande sudoripare, unele canale ale altor glande exocrine
Funcţii: absorbţie şi secreţie.
3.6. EPITELIUL STRATIFICAT CILINDRIC (PRISMATIC ÎNALT)
- strat bazal regenerator alcătuit din celule cubice sau poliedrice joase
- strat superficial format din celule cilindrice înalte
- între acestea există câteva rânduri de celule poliedrice, care nu au caracter de celule spinoase
Localizare: anumite porţiuni ale uretrei membranoase şi spongioase, conjunctivă, pe mici arii ale
mucoasei anale şi în canalele mari ale unor glande exocrine; mici suprafeţe în laringe şi, în mod
tranzitoriu, în esofagul fetal (unde are şi caracter ciliat)
Funcţii: protecţie, secreţie şi absorbţie.

Bibliografie: Căruntu ID, Cotuţiu C. Ţesutul epitelial, în: Histologie. Ţesuturi Fundamentale, Ed. Gr. T.
Popa Iaşi, 2004, p. 9-47