HISTOLOGIE CURS 1

Histologia este stiinta biologica ce abordeaza microscopic, infra si submicroscopic

structura celulelor si tesuturilor, aparatele, sistemele in cadrul organismului vazut
ca un tot unitar.
Notiuni de histologie au fost formulate din antichitate. Termenul de histologie
este definit in sec XIX de Mayer.
Tesuturile:
- sisteme organizate de materie vie
- formatiuni morfologice supracelulare
- formate din celule similare ce se asociaza in vederea dobandirii unei functii
comune, functie noua, pe care celulele individuale nu o poseda
Celulele sunt unite intre ele prin substanta intercelulara ce poarta denumirea de
substanta de “ciment”(cantitate redusa) sau substanta fundamentala(cantitate
mare). Mai multe tesuturi la un loc formeaza un organ din care unul are rol
dominant, determinant- functia specifica a organului, celelalte ii asigura
functionalitatea. Vom denumi doua componente principale:
 Parenchimul= structura specializata, care asigura functionalitatea specifica;
este alcatuit in principal din elemente celulare si mai putina substanta
celulara
Ex: limfocitele din ganglionii limfatici, hepatocitele, enterocite- celule
calciforme din glandele Lieberkuhn, acinii din glandele salivare
 Stroma= componenta indispensabila, ea are rol trofic, asigura
functionalitatea( nutritia si inervatia si suportul mecanic)
Ex: tesutul conjuctiv reticulino-vascular periacinos si septele conjunctivo-
vasculare interlobare si interlobulare din glandele salivare)
In orice organ putem intalni elemente tumorale care pot deriva atat din
parenchim/stroma.

Pe baza criteriilor morfofunctionale:

- Tesutul epitelial
- Tesutul conjunctiv
- Tesutul muscular
HISTOLOGIE CURS 1

- Tesutul nervos
-
Primele doua sunt tesuturi labile si stabile, mai putin specializate, in timp ce
ultimele doua sunt tesuturi mai puternic specializate.

Tesutul epitelial
- Tesut asezat pe alt tesut
- Ansamblu de epitelii su structura si histogeneza diferita
- Specializate pentru functia:
 De acoperire: tegument
 De captusire: mucoasele
 Formeaza parenchimul glandular
 Epiteliilor senzoriale- origine neuroectodermala
Caracteristici : Un ansamblu de celule, strans alaturate intre ele, solidarizate prin
substanta de ciment si structuri jonctionale.
Histogenetic, deriva din oricare structura a discului embrionar:
a. Din ectoderm:
 Epiderma cu anexe
 Portiunea initiala si terminala a epiteliului tractului digestiv
 Epiteliul senzorial din neuroectoderm
b. Din endoderm:
 Epiteliul digestiv si parenchimul glandelor anexate acestui tub
 Epiteliul aparatului respirator
c. Din mezoderm:
 Epiteliul vaselor sanguine si limfatice
 Epiteliul germinativ
 Seroaselor din celomul intraembrionar
 Epiteliul conductelor urinare si genitale
Functional, celulele sunt mai mult sau mai putin diferentiate, au rol de aparare,
secretie, absorbtie si receptie. Ele separa mediul extern de cel intern, nu intra in
contact cu mediul intern. Histologic, sunt tesuturi relativ “pure”, pentru ca
celulele sunt de acelasi fel, exceptie facand epiteliul sangvin. Epiteliile sunt bogat
inervate, lipsite de vascularizatie proprie. Nutritia este asigurata de un tesut
HISTOLOGIE CURS 1

conjunctiv, abundent vascular: corion sau pentru piele, derm. Intre epiteliu si
tesutul conjuctiv se interpune o membrana bazala.
Citologic, celulele initial sunt rotunde, apoi devin poliedrice. Au forme geometrice
diferite, determinate de topografia si functia pe care o indeplinesc. Ele pot fi:
 Poligonale turtite(pavimentoare)

Celulele tesutului au: nucleu( in general unic, bogat in eucromatina, imita forma
celulei).
Citoplasma contine: organite
- Nespecifice:
 Granulare: microzomi si centrozomi
 Vasculare: condriozomul, complex Golgi, RE neted si rugos, lizozomi
- Specifice:
 Fibrilare:
Emisiuni membranocitoplasmatice: cili, flageli, platou striat,
margine in perie, tonofilamente
Filamente intracitoplasmatice: miofibrile, neurofibrile, gliofibrile
 Granulare: corpi tigroizi, corpi Nissl, granulatii specifice
polilobate(neutrofile, bazofile, acidofile)
 Incluziuni: substante de rezerva( incluziuni de grasime, glicogen, vitamine,
minerale, cristaloide cu precursori in glandele endocrine)
 Produsi de elaborare: granule de zimogen, granule de mucus, granule de
pigment, hormoni
 Produsi de dezimilare: lipofucsina
Celulele au polaritate morfofunctionala specifica:
- Polul bazal este in contact cu mediul intern prin membrana bazala
- Zona de mijloc contine nucleul si cele mai multe organite
- Polul apical, celula isi exercita de regula functia
Membrana bazala: str acelulara, permanenta, leaga si separa celulele epiteliale
de tes conjuctiv subjacent
Forma: rectinilie in epiteliile simple, sinuasa in epiteliile stratificate(papile
dermale), greu de observat in coloratiile de rutina(hematoxilina-eozina), ea se
HISTOLOGIE CURS 1

distinge mai bine cu coloratia: hematoxilina ferica(negru), coloratia PAS(rosu-

visiniu), impregnatii argentice(negru-brun)
Grosimea poate sa fie mica, sub limita de rezolutie a microscopului optic, aproape
de limita de rezolutie 3 microni, mare de 7-10 microni.
Membrana bazala gasim la fibra musculara, adipocit, celula Schwann
Structural, in microscopia optica, doua straturi: PAS pozitiv format din
glicozaminglicani si stratul profund format din fibre de reticulina evidente pe
impregnatii argentice
Ultrastructural, e format din 3 straturi:
Superficial, lamina lucida(rara), subtire, electronotransparenta, omogena si clara,
traversata de fibre de colagen de tip 4 si glicoproteine structurale( fibronectine si
laminine) ce au rol de a ancora celulele epiteliale de lamina bazala
Lamina bazalis(densa), de 20-30 nm, matrice omogena, amorfa de natura proteica
si mucopolizaharidica(acid hialuronic, heparansulfat), in care sunt incluse rare
filamente fine de reticulina
Lamina reticularis(fibroreticularis), fibre de reticulina, incluse intr-o redusa subst
fundamentala si fibre de ancorare(colagen tip 7), care marcheaza trecerea la
matricea tesutului conjuctiv subiacent
Compozitia membranei bazale: proteoglicani, bogati in heparansulfati,
fibronectine, entactina
Scheletul membranei bazale: colagenul de tip 4
Functional, rol de sustinere si suport, ancoreaza epiteliul, este filtru biologic
pentru ca are permeabilitate selectiva, asigura localizarea, miscarea, diferentierea
si migrarea celulelor epiteliale
Este o componenta dinamica influentata de factori: endogeni(nervosi, hormonali,
tumorali) si factori exogeni(microorganisme, agenti fizici, chimici)
Este impermeabila pt componente tesut conjuctiv, mai putin limfocite si fibre
nervoase. Poate dobandi proprietati antigenice si sa fir implicata in boli
autoimune.
Originea- modificare locala a subst fundamentale a conjunctivului subiacent
epitelial
Clasificarea epiteliilor:
1. Epitelii de acoperire(invelis si captusire)
HISTOLOGIE CURS 1

2. Epitelii glandulare
3. Epitelii senzoriale

Epitelii de acoperire: acoperite din celule cu forma variata, strans unite intre ele,
asezate in unul sau mai multe straturi, deasupra unui tesut conjuctiv
Formeaza unitati functionale cu corionul subiacent. Localizare: la supraf corpui,
tapeteaza organele
Rol : absorbtie, secretie
Clasificare: dupa nr straturi celulare( epitelii simple sau unistratificate,
pseudostratificate sau speciale si epitelii stratificate sau multistratificate)
Dupa forma celulelor de la suprafata: pavimentoase(poligonale-turtite), cubice,
prismatice
Epiteliile simple(pavimentos)= rand de celule turtite cu contur neregulat, ce adera
strans intre ele, dispuse pe o membrana bazala in contact cu tesutul conjunctiv
adiacent. Limitele celulare sunt greu vizibile, dar devin evidente in impregnatia
argentica(vad subst intercelulara si conturul celulelor). Celulele seamana cu
pietrele de pavaj. Celulele sunt turtite apicalo-bazal, mai bombate in zona
nucleului, 4-6 microni si foarte subtiri spre periferie. Citoplasma acidofila contine
un nucleu u
Localizare: mezotelii- pleura, pericard, peritoneu
In endotelii- vasele sangvine, alveola pulmonara, labirintul membranos, foita
parietala a capsulei Bowman si segmentul intermediar al tubului urinifer in rinichi,
cavitatea timpanica
Rol de acoperire, foarte imp in difuziune pt lichide si gaze, f imp in osmoza
Epiteliul simplu cubic: un singur rand celule, laturile izodiametrice, dispuse pe
membrana bazala, cu un nucleu rotund si central
Localizare: suprafata ovarului, epiteliul tiroidian din foliculii normofunctionali,
plexurile coroide, ductele mici ale glandelor exocrine, tubii contorti distali si
colectori
Functiile: acoperire sau captusire/secretie si absorbtie
HISTOLOGIE CURS 1

Epiteliul simplu prismatic: un rand de celule inalte, dispuse perpendicular pe

membrana bazala, stau similar cu caramizile sau cartile in raft, au fetele laterale
verticale, prez poli apicali de suprafata, boli bazali spre membrana bazala
Nucleii au forma alungita, de bastonas, se gasesc in 1/3 mijl
La polul apical pot prezenta si stereocili sau microvili. La trahee- cili, epiteliul
mucoasei trompelor uterine- stereocili, enterocite- microvili
Gasim in canalele excreto-secretoare din glandele salivare, stomac, IS, IG, epiteliul
tubului urinifer proximal, trompele uterine, mucoasa uterina
Au functie de acoperire, secretie, absorbtie, mobilizeaza continutul lumenului
Epiteliile stratificate pavimentoase: 3 straturi celulare, bazal, mijlociu, superficial
Epiteliile pavimentoase stratificate pot fi keratinizate(cornificate) sau
nekeratinizate.
Ep strat pavim keratinizat in regiunile in care mediul extern este uscat, expus la
aer, cum este epiderma; aici stratificarea este mai variata
- Strat bazal
- Spinos
- Granulos
- Lucid
- Cornos
Celulele superficiale, din stratul cornos sufera un proces de cornificare, prin
incarcarea citoplasmei cu cheratina care va determina disparitia nucleului si
descuamarea celulei.
Ep pav strat neker: in regiunile in care mediul extern este umed si asa avem
cav bucala, esofagiana, vagin, epiteliu anterior cornean
Stratul superficial nu sufera cornificare, celulele se aplatizeaza, nucleul devine
mic, picnotic, ratatinat, limitele celulare se pastreaza. Epiteliul este organizat in
straturile: bazal, mijlociu, superficial
Functia: acoperire, protectie, termoreglare, asigura impermeabilitatea pt
agenti toxici
Epiteliul stratificat cubic: doua randuri de celule, celulele bazale sunt inalte,
celulele superficiale sunt cubice, il gasim in special in perioada embrionara,
formand baza de diferentiere a epiteliilor stratificate pavimentoase. Postnatal
HISTOLOGIE CURS 1

Epiteliul stratificat prismatic: este mai frecvent in viata embrionara, prezinta

un strat cubic bazal, cateva straturi poligonale si stratul superficial cu celule
prismatice, ce prezinta apical un platou striat sau o cuticula. Il intalnim in
conjuctiva palpebrala, in faringe, in laringe, in uretra membranoasa si in
ductele glande salivare mari
Epiteliile speciale: pseudostratificat prismatic: un rand de celule, dispuse pe o
membrana bazala, cu inaltimi diferite, cu nuclei situati la inaltimi diferite fata
de membrana bazala ce genereaza o falsa stratificare
Celulele prismatice pot fi ciliate in epiteliul mucoasei nazale, trahee, bronhiile
mari sau neciliate in uretra masculina. Functia este de acoperire, tapetare,
secretie, in absorbtie, dar si de protetie si aparare.
Uroteliul: epiteliul stratificat particular, tapeteaza caile urinare: bazinet, ureter,
vezica urinara si uretra prostatica. Are un strat bazal format dintr-un rand de
celule cubice, in contact cu membrana bazala si tes conjuctiv
Stratul mijlociu este format din mai multe randuri de celule in racheta, cu pol
apical rotunjit, care contine nucleul, pol bazal efilar, care se prinde pe
membrana bazala.Joctiunile intercelulare sunt foarte reduse
Stratul superficial este alcatuit din celule mari, umbreliforme, ce acopera trei
sau patru celule cu prelungiri ce se prind pe membrana bazala, cu citoplasma
acidofila si unul sau doi nuclei.
Epiteliile glandulare: alcatuite din celule specializate pentru functiile de
secretie si excretie
Celulele glandulare au forma: cubica, prismatica
Dispuse: izolat, grupat. Totdeauna in stransa legaturaa cu tesutul conjuctiv,
vase sangvine si nervi cu care formeaza glande. Prin secretie intelegem
totalitatea proceselor intracelulare, celula preia prin polul bazal subst
necesare, sintetizeaza o noua subst, o depoziteaza in citoplasma sub forma de
enclave,

Prin excretie, procesele implicate in descarcarea(eliminarea) materialelor

sintetizate
Daca eliminarea se face in mediul extern- glande cu secretie externa
Daca eliminarea se face intern- glande cu secretie interna
HISTOLOGIE CURS 1

Ele provin din ecto/endoderm printr-un proces de inmugurire in mezenchimul

subiacent. Asa se formeaza adenomerul. Acesta pastreaza legatura cu epiteliul
de origine si attunci stabileste leg intime cu capilarele sangvine din
vecinanatate ???

Morfologic, celule cubice, prismatice, prinse prin complexe jonctionale de tipul

dezmozomi, bare de inchidere. Sunt prinse de membrana bazala, sunt celule
active, nucleu eucrom, nucleolat. Au organite implicate in procesul excretor:
RE, aparat Golgi, mitocondrii
Organite implicate in depozitare: vacuole, granule, picaturi, microfilamente si
microtubuli
Dupa natura substantei secretate si locul secretiei: epitelii glandulare
exocrine/endocrine
Epitelii glandulare exocrine- celule cu polaritate morfo-functionala
Polaritatea morfologica( dispunerea, asezarea, intracitoplasmatica a
organitelor intracelulare ce sunt implicate in procesul de secretie, fapt ce
determina locul si dinamica procesului secreto-excretor. De regula, nucleul
este eurocrom, nucleolat, localizat in portiunea mijlocie a celulei sau bazal.
Subnuclear, avem organite implicate in secretii: mitocondrii, RE rugos. Datorita
ARN, zona pare bazofila, albastruie. Supranuclear avem cisterne Golgi si mai
putine mitocondrii, zona care apare acidofila.
Compartimentul apical: la polul apical al celulei, prezinta numerosi microvili,
enzime implicate in transportul si eliminarea produsului de secretie(ATP-aza)
Compartimentul latero-bazal: bazal, labirintul bazal( creste suprafata de
endocitoza). Pe marg laterale avem complexe jonctionale si receptori pentru
mesagerii chimici de ordinul 1( hormoni, neurotransmitatori)
Polaritatea functionala: celula preia substante nutritive(pol bazal), prin pol
apical elimina
Ciclul secretor- timpul de la captarea precursori pana la eliminarea produs
elaborat
Procesul are mai multe etape( absorbtia, elaborarea, excretia). Se suprapune
polaritatii morfologice.
HISTOLOGIE CURS 1

Faza de absorbtie: ingestia de substante aduse in sange, polul bazal devine

permeabil pentru apa si subst necesare, materia prima sintezei
Celulele devin turgescente, nucleul devine mai voluminos, organitele celulare
devin mai abundente
Absorbia materialelor se face: …
Faza de elaborare se face prin impermeabilitatea plasmalemei,
compartimentelor
Activarea organitelor implicate in sinteza
Sinteza materialului proteic se face pt:
A inlocui str proteice uzate ale celulei(proteine de structura)
Sinteza de proteine de export
Absorbtia AA prin transport activ, urmeaza apoi sinteza proteica in RE rugos,
ea are loc la niv poliribozomilor, prin implicarea mARN, ribozomal si tARN
Polipeptidele in microvezicule Golgi, care devin macrovezicule( granule de
zimogen). Granulele se aglomereaza la polul apical de unde sunt exocitate
Sinteza material glicoproteic: celula calciforma model
Proteinele sunt sintetizate la niv RER, monozaharidele sunt aditionate prin
aparatul Golgi, sub influenta unor tranferaze( glicoziltransferaze). Ulterior, are
loc sulfatarea polizaharidelor pt stabilizare. Materialul sintetizat se acumuleaza
in macrovezicule la pol apical, care contin mucus.
Celulele epiteliale transportatoare de ioni: in canalele glandelor salivare si
celule parietale gastrice care transporta protoni. El este eliberat prin pompe
ionice membranare localizate la nivelul labirint bazal. La acest nivel, se gasesc
numeroase mitocondrii pt ca folosesc mecanisme de transport activ de tip
primar. Marginile laterale ale celulelor au jonctiuni de tip occludens care
impiedica retrodifuziunea ionilor.
Faza de excretie: miscarea granulelor de secretie de la locul formarii spre polul
apical. Recunoasterea specifica de catre plasmalema a citomembranelor
granulelor de secretie
Fuzionarea celor doua membrane, urmata de eliminarea continutului in
exteriorul celuleo
Excretia- spontan/stimulare neurohormonala
HISTOLOGIE CURS 1

Glandele merocrine: produsul eliminat prin exocitoza : glandele salivare,

lacrimale sau sudoripare
Glandele holocrine: produsul de secretie este reprezenatant de celule proprii
degenerate( glanda sebacee)
Glande apocrine(holo-merocrine): materialul de sinteza se acumuleaza initial
intr-o vezicula voluminoasa, eliminata prin dezintegrarea partiala a pol apical,
care se reface : glanda mamara
Glandele exocrine se clasifica dupa unitatea secretorie: adenomer, canal de
excretie
Glande exocrine fara canal excretor si glande exocrine cu canal excretor
Glandele exocrine fara canal excretor: glanda unicelulara sau celula calciforma,
care este o celula dispusa izolat intr-o mucoasa intestinala la aparatul
reproducator
Are forma de caliciu de floare, prezinta o portiune bazala mai ingustata, intens
bazofila, care contine nucleul si organite si o portiune mai voluminoasa cu
aspect globulos in care se gasesc granule de secretie cu mucus. Nucleu
hipercrom, ovoid, localizat bazal, citoplasma supranucleara este PAS pozitiva,
rosie, are aspect spumos
Ultrastructural, citoplasma subnucleara si perinucleara contine reticul
endoplasmic rugos si mitocondrii
Glanda intraepiteliala: este formata din mici grupuri de celule in grosimea unui
epiteliu gros pseudostratificat. Produsul de secretie este eliminat intr-o mica
cavitate ce comunica cu suprafata epiteliala.
Glanda membraniforma: formate dintr-un rand de celule prismatice, asezate
pe o membrana bazala. Au functia de tapetare si pe cea de secretie a unui
produs mucos. Epiteliul mucoasei gastrice

Glandele exocrine cu canal excretor: glande exoepiteliale, formate din

adenomer si duct sau canal excretor
Pot fi simple sau complexe sau ramificate si dupa forma adenomer:
Pot fi tubulare, acinoase, alveolare, tubulo-acinoase, tubulo-alveolare.
Glanda tubulara simpla: forma unui tub a carui perete delimiteaza un lumen
ingust
HISTOLOGIE CURS 1

Este format dintr-un rand de celule diferite: enterocite, calciforme, endocrine,

stau pe o membrana bazala, denumita glandilem
Ex: Glanda Lieberkühn
Glanda tubulara compusa: canal excretor ramificat, in care se deschid
adenomere de forma tubulara, glanda pilorica din stomac
Glanda acinoasa simpla: adenomer de forma globuloasa, tapetat de un rand de
celule cubice ce delimiteaza un lumen ingust. Lumenul se continua cu un canal
excretor unic.
Glanda acinoasa compusa: un canal excretor ramificat in care se deschid
numerosi acini , glanda lacrimala
Glanda tubulo-acinoasa compusa: duct excretor ramificat, care se termina cu
adenomere care incep cu portiune tubulara si se termina acinos
Ex: glande salivare mari si pancreasul endocrin
Glanda alveolara simpla: adenomer sacciform, care se termina cu un canal
excretor
Ex: glanda sebacee
Glanda alveolara compusa: canal comun, ramificat, in care se deschid
adenomere falciforme
Ex: glandele tarsului(pleoapa)
Glanda tubulo-alveolara compusa: glanda care incepe cu canal ramificat si se
termina cu adenomer care incep tubular si se termina falciform
Ex: prostata, glanda mamara in activitate, glanda lui Cowper
Dupa natura produsului de secretie elaborat, acinii pot fi: seros, mucos
Acinul seros: elaboreaza un produs de secretie apos, cu un continut proteic
bogat in enzime sau in precursori
In MO, mici, formati dintr-un rand de celule prismatice dispuse pe membrana
bazala, polii apicali delimiteaza un lumen foarte ingust
Nucleul:
In ME, RER si mitocondrii, supranuclear aparatul Golgi, in glandele
exocrine(glande salivare, parotide, pancreas, glande salivare mici)
Acinul mucos: mucusul, bogat in glicoproteine
Este voluminos, format dintr-un rand de celule mari, tronconice, ce
delimiteaza un lumen larg
HISTOLOGIE CURS 1

Nucleii: turtiti, hipercromi, impinsi bazal

Citoplasma este slab colorata cu aspect spumos, vacuolar in zona
supranucleara
Celulele prezinta putini RER si mitocondrii, dar aparat Golgi bine dezvoltat
Acinul mixt, muco-seros, este cel mai voluminos, are forma sferica, format din
doua tipuri celulare, de forma tronconica, delimiteaza un lumen larg si celule
seroase, situate periferic, intre celulele mucoase si glandilem
Celulele seroase poarta denumirea de semilunele lui Gianuzii.
Celulele mioepiteliale localizate la periferia acinului, intre glandilem si celule
mucoase, au forma stelata, aplatizata, prezinta numeroase prelungiri ce
imbratiseaza acinul, stabilesc conexiuni intracitoplasmatice, contin proteine
contractile, miofilamente de actina si miozina si se afla sub influenta
controlului tumoral sau nervos.
Organizarea glandei exocrine: delimitata la exterior de o capsula, care ii
asigura individualitatea
Stroma si parenchimul
Capsula emite septuri conjunctive ce compartimenteaza : fibre de reticulina in
jurul acinilor. Parenchimul este format din acini, de oricare tip si din canale
excretorii ce pot sa fie intralobulare, interlobulare, interlobare si canalele