Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 1 ANATOMIE

CELULA SI TESUTURILE

I. CELULA
Celula este unitatea de baza in alcatuirea organismului uman. Celulele pot exista singure (globulele albe din
sange)sau grupate, formand tesuturi (tesutul nervos prin guparea neuronilor).
Celula – membrana
- citoplasma
- nucleu

Forma, alcatuirea si functia sunt diferite, functie de locul unde este plasata, tesutul din care face parte, rolul pe care il
are. De exemplu celula musculara este fusiforma, neuronul are forma stelata, globulele albe au forma rotunda.

I.1. Membrana celulara se afla la periferia celulei. Este alcatuita din molecule de proteine si lipide, legate intre ele , dar
care permit schimburile dintre celula si exteriorul acesteia. Membrana are insa permeabilitate selectiva.

I.2. Citoplasma celulei este un mediu lichid in care se afla organitele celulare.

Organitele celulare sunt de doua feluri:

- comune – prezente la toate tipurile de celule


- specifice – necesare doar anumitor tipuri de celule.
Organitele comune: reticulul endoplasmatic, ribozomii, lizozomii, aparatul Golgi, mitocondriile si centrozomul (centrul
celular).
Organitele specifice sunt: miofibrilele (in fibra musculara), neurofibrilele si corpusculii Nissl (specifice celulei nervoase)

I.2.1. Reticulul endoplasmic apare ca un sistem care face legatura intre exteriorul celulei si nucleu (este practic un
sistem de transport).
I.2.2. Ribozomii sunt formatiuni sferice cu rol in sinteza proteinelor. Ei plutesc liberi in citoplasma sau sunt atasati
reticulului endoplasmic formind reticulul endoplasmic rugos.
I.1.3. Lizozomii se prezinta sub forma unor vezicule care contin enzime. Au rol in digestia intracelulara si fagocitoza.
Fagocitoza este procesul prin care o celula incorporeaza microbi sau corpuri straine, pe care ii distruge apoi prin
digestie.

1
CURS 1 ANATOMIE

I.1.4. Aparatul Golgi are rol in elaborarea produsilor de secretie ai celulei.


I.1.5. Mitocondriile produc energie prin ardere celulara.
I.1.6. Centrozomul (centrul celular) formeaza fusul de diviziune (prin care celula se multiplica). Centrozomul lipseste din
celula nervoasa, care nu se divide.

I.3. Nucleul celulei este alcatuit din:


- membrana nucleara – cariolema
- citoplasma nucleara – carioplasma, ce contine o retea de filamente subtiri numita cromatina; cromatina contine
moleculele de ADN (acid dezoxiribonucleic) ce formeaza cromozomii. Moleculele de ADN sunt alcatuite dintr-un numar
foarte mare de gene – materialul nostru genetic.
Nucelul contine unul sau mai multi nucleoli.
Unele celule nu au nici un nucleu (globulele rosii din sange), iar altele contin in citoplasma mai multi nuclei (celula
musculara).

II. TESUTURILE

Tesuturile se formeaza prin gruparea mai multor celule de acelasi tip, care indeplinesc o anumita functie.
Principalele tipuri de tesuturi din organism sunt:
- Tesutul epitelial – ex. primul strat al pielii
- Tesutul conjunctiv – fasciile care invelesc muschii
- Tesutul muscular – muschii corpului
- Tesutul nervos- creierul, maduva spinarii.

II.1. Tesutul epitelial


Este format din celule de diferite forme: cubice, prismatice, cilindrice, pavimentoase (turtite), conice – strans
legate intre ele, aranjate pe unul sau mai multe straturi.
Celulele profunde (din primul strat) sunt asezate pe o membrana bazala, care le separa de tesutul conjunctiv ce se
afla intotdeauna sub tesutul epitelial. Dupa functie, epiteliile se clasifica in:
- Epitelii de acoperire
- Epitelii glandulare
- Epitelii senzoriale
2
CURS 1 ANATOMIE

II.1.1. Epiteliile de acoperire formeaza - epiderma, primul strat al pielii,


- mucoasa, care tapeteaza organele interne cavitare.
In functie de numarul de straturi, aceste epitelii se clasifica in:
- Epiteliu unistratificat – un singur strat de celule asezat pe o membrana bazala
- Epiteliu pseudostratificat – cu celule asezate pe membrana bazala intr-un singur strat, dar cu inaltimi
diferite sau cu nucleii situati la inaltimi diferite, fapt ce creeaza aparenta de falsa stratificare.
- Epiteliu pluristratificat – sunt mai multe straturi suprapuse, cu stratul cel mai profund asezat pe o
membrana bazala. Dupa forma celulelor din ultimul strat (cel superficial), aceste epitelii se numesc:
pavimentoase, cubice, cilindrice, conice.
Exemple:
• Epiderma este un tesut epitelial pluristratificat pavimentos, deoarece are 5 straturi iar ultimul strat este format
din celule turtite, pavimentoase.
• Mucoasa traheei are un epiteliu pseudostratificat cilindric, deoarece are un singur strat de celule, dar au inaltimi
diferite si sunt de forma cilindrica.
• Foitele pleurale sunt epitelii unistratificate pavimentoase, deoarece au un singur strat de celule turtite, asezate
pe o membrana bazala.

II.1.2. Epiteliile glandulare sunt formate din celule care au capacitatea de a elabora produsi de secretie. Epiteliile
secretoare se asociaza cu tesut conjunctiv, vase si nervi, formand glande. Exista trei tipuri de glande:
- Exocrine- produsul lor de secretie este eliminat printr-un canal in exteriorul organismului
(ex. :glandele sudoripare)
- Endocrine – produsii lor de secretie – hormonii – sunt eliminati direct in sange (ex.: glanda tiroida)
- Mixte –a u secretie atat exocrina, cat si endocrina (ex.: pancreasul).

II.1.3. Epiteliile senzoriale sunt alcatuite din celule specializate pentru receptionarea stimulilor din exteriorul sau
interiorul organismului. Fiecare stimul este transformat in influx nervos si transmis neuronilor cu care celulele senzoriale
(receptorii) sunt conectate. Influxul nervos este transportat de catre neuroni pana la centrii nervosi si transformat in
senzatii. Exemple:senzatia de frig, de tact, presiune, durere.

3
CURS 1 ANATOMIE

II.2. TESUTUL CONJUNCTIV


Acesta leaga diferite organe intre ele, intra in alcatuirea oaselor, are rol trofic (de hranire), depoziteaza grasimi,
intervine in apararea organismului, in fagocitoza. Este un tesut care asigura rezistenta organismului. Este alcatuit dintr-o
substanta gelatinoasa numita substanta fundamentala, in care se afla celule si fibre. Fibrele dau rezistenta si elasticitate
tesutului, si pot fi de colagen, reticulina sau elastina. Substanta fundamentala poate fi : moale, semidura, dura. Dupa
consistenta acesteia, tesutul conjunctiv se clasifica in : tesut moale, semidur si dur.

II.2.1. Tesutul conjunctiv moale are mai multe variante:


- Lax : contine in proportii relativ egale, substanta fundamentala si fibre ( ex.: dermul, al doilea strat al
pielii)
- Reticulat : format din fibre de reticulina dispuse sub forma de retea in ochiurile careia se afla substanta
fundamentala si celulele (ex.: maduva hematogena din oase, care produce globulele albe, globulele rosii si
trombocitele)
- Adipos: contine celule rotunde care acumuleaza grasime, ce impinge nucleul la periferie (ex.: hipodermul,
stratul profund al pielii)
- Fibros: contine predominant fibre colagene si elastice, putine celule si substanta fundamentala (ex.:
fasciile care invelesc muschii)
- Elastic : contine numeroase fibre de elastina, anastomozate in retele, cu putine celule si substanta
fundamentala (ex.: tunica mijlocie a vaselor de singe).

II.2.2. Tesutul conjunctiv semidur este un tesut elastic, dar si rezistent. Se mai numeste tesut cartilaginos si
contine fibre in cantitate mare, putine celule si substanta fundamentala. Se clasifica in :
- Hialin: fibrele sunt elastice si foarte dense (ex.: cartilajele costale)
- Elastic : fibre elastice mai putin dense (ex.: pavilionul urechii, epiglota , virful limbii)
- Fibros: predomina fibrele de colagen (ex.: discurile intervertebrale)

II.2.3. Tesutul conjunctiv dur intra in alcatuirea oaselor. Acestea pot fi lungi (cu o diafiza si doua epifize), late si
scurte. Oasele se formeaza prin impregnarea substantei fundamentale cu saruri minerale (de fosfor si calciu). Substanta
fundamentala este aranjata sub forma unor lamele – lamele osoase.

Dupa cum sunt aranjate lamelele, tesutul osos se clasifica in:

4
CURS 1 ANATOMIE

- Tesut osos compact – format din lamele osoase dispuse concentric in jurul unor canale subtiri, numite
canale Havers; in aceste canale se afla vase, nervi si tesut conjunctiv lax, cu rol de nutritie; canalele
Havers, impreuna cu lamelele din jur, formeaza sisteme Havers. Prin mijlocul osului compact trece canalul
medular, care contine maduva osoasa rosie (la fat) sau galbena ( la adult); acest tip de tesut intra in
alcatuirea diafizelor oaselor lungi.
- Tesut osos spongios – cu lamele osoase intretaiate, alcatuind areole, de marimi si forme diferite, care dau
aspectul de burete; osul contine in areole maduva osoasa rosie, hematogena (aici se formeaza globulele
rosii, globulele albe si trombocitele); tesutul spongios intra in alcatuirea oaselor late si scurte si in epifizele
oaselor lungi. Oasele sunt invelite la exterior de periost, o lama subtire cu rol de protectie si hrana.

II.2.3. Tesutul muscular


Este alcatuit din celule musculare fusiforme, legate in fascicule prin tesut conjunctiv. Fiecare celula are o
membrana numita sarcolema si o citoplasma numita sarcoplasma. In citoplasma se afla unul sau mai multi nuclei si
organite celulare, comune si specifice. Miofibrilele sunt organite specifice celulei musculare, alcatuite din
microfilamente subtiri, contractile, care se numesc actina si miozina. In timpul contractiei musculare, acestea se
intrepatrund alunecand unele peste altele si scurtand celula musculara. In timpul relaxarii, miofibrilele se departeaza
unele de altele, alungind celula.
In functie de aspect si de functia pe care o indeplineste, tesutul muscular poate fi:
- Striat – formeaza muschii scheletici (care se prind de oase)
- Neted – intra in alcatuirea peretilor organelor interne
- Striat de tip cardiac – muschiul inimii.

II.4. Tesutul nervos


Este alcatuit din doua tipuri de celule: neuronul si celula gliala. Neuronul asigura functia de conducere a
informatiei, iar celulele gliale sustin si hranesc neuronul. Aceste celule nervoase se asociaza cu tesut conjuctiv, vase si
nervi , cu rol de sustinere si nutritie.