C.

3 ȚESUTURILE 1

Un țesut reprezintă o grupare de celule care au aceeași structură și îndeplinesc aceeași funcție.

Știința care se ocupă cu studiul țesuturilor poartă denumirea de HISTOLOGIE. (histos=țesut,logos=știință)

Histogeneza este procesul de diferențiere și specializare a celulelor urmată de apariția a 4 tipuri

fundamentale de țesuturi:

1. Țesutul epitelial
2. Țesutul conjunctiv
3. Țesutul muscular
4. Țesutul nervos

Histogeneza este urmată de asamblarea țesuturilor în organe- Organogeneza.

Țesuturile epiteliale

Țesutul epitelial este alcatuit din 1 sau mai multe straturi de celule legate prin punți citoplamatice sau
substanță intracelulară care le fixează.

Epiteliile formează epiderma la contactul cu mediul extern și căptușesc tubul digestiv, caile
aeriene,genital ,urinare precum si cavitati inchise (inima,vase de sange,vase limfatice -
pleura,pericard,peritoneu- membrane seroase) – formând mucosae.

Epiteliile nu sunt vascularizate ,nutriția lor se face din țesutul conjunctiv.

Au ca elemente structurale celulele epiteliale care se așează pe o membrană bazală. Acestea se

clasifică în raport cu forma şi funcțiile pe care le îndeplinesc în cadrul structurilor. După formă, celulele
epiteliale pot fi pavimentoase, cubice, prismatice, cilindrice. Pot avea funcții de acoperire, secretorii,
receptoare/senzoriale.

Astfel, se clasifica în:

 Epitelii de acoperire
 Epitelii glandulare
 Epitelii senzoriale

1. Epiteliile de acoperire- sunt principalele forme de țesut epitelial , ele acoperă organismal la
exterior și căptușesc la interior principalele organe cavitare.
După numărul de straturi se impart în:
a) Epitelii unistratificate
 b) Epitelii pseudostratificate
c) Epitelii pluristratificate

a.Epitelii unistratificate: formeaza un singur strat de celule așezat pe o membrane bazală

-epitelii pavimentoase simple: formează tunica internă a vaselor de sânge și limfatice,peretele

capilarelor și alveolelor pulmonare și tapetează pleura,pericardul și peritoneul

-epitelii cubice simple- intră în alcatuirea mucoasei bronhiolelor, a peretelui de secreție a glandelor
salivare, a segmentului proximal al nefronului ( unitate structural și functionala a rinichiului)

-epitelii cilindrice simple- intra in alcatuirea mucoasei tubului digestive de la stomac la rect, a mucoasei
trompei uterine si a uterului.

b.Epitelii pseudostratificate: formează un singur strat de celule dar nuclei acestora sunt situati la nivele
diferite ceea ce da impresia de falsa stratificare, intra in alcatuirea mucoasei bronhiilor mari si mucoasei
traheale.

c.Epitelii pluristratificate: formează mai multe straaturi de celule.

-epitelii pavimentoase stratificate: au celule superficiale cheratinizate (epiderma) sau necheratinizate

(epiteliul mucoasei bucale,esofagiene, a uretrei si a vaginului)

-epitelii cubice stratificate: se gasesc in peretii unor canale mici de secretie ale glandelor salivare.

-epitelii cilindrice stratificate: se gases in mucoasa valului palatin si in canalele mari de secretie ale
glandelor salivare.

-epitelii de tranzitie: epitelii la care numarul de straturi variaza in functie de gradul de distensie a
organului, intra in alcatuirea mucoasei uretrelor si a vezicii urinare.

2.Epitelii glandulare- sunt alcatuite din celule epiteliale care au proprietatea de a elabora produsi
de secretie specifici si de a forma parenchimul glandular.

Împreuna cu tesutul conjunctiv, vase de sange si fibre nervoase aceste epitelii formeaza glandele.

Se descriu 3 tipuri de glande:

 Exocrine
 Endocrine
  Mixte

Glandele exocrine deverseaza produsii de secretie prin canale la exteriorul organismului – glande
sudoripare si sebacee sau in tubul digestive – glande salivare,gastrice și intestinale.

Glandele endocrine isi varsa hormonii direct in sange, acestea sunt : hipofiza
epifiza,tiroida,paratiroida,timusul, glandele suprarenale

Glandele mixte au atat functie exocrina cat si functie endocrina :

Pancreasul si gonadele (testicolul si ovarul)

Pancreasul ca functie exocrina secreta- sucul pancreatic iar ca functie endocrina- insulin,glucagonul
(creste glicemia)

Testicolul ca functie exocrina elibereaza spermatozoizii iar ca functie endocrina secreta testosteronul.

Ovarul ca functie exocrina elibereaza ovulele iar ca functie endocrina secreta progesteronul si estrogenii.

3.Epiteliile senzoriale- sunt alcatuite din celule receptoare si celule de sustinere, celule capabile
de a intercepta stimuli.

Fiecare stimul este transformat in influx nervos si transmis neuronilor cu care celulele senzoriale
(receptorii) sunt conectate. Influxul nervos este transportat de catre neuroni pana la centrii nervosi si
transformat in senzatii. Exemple:senzatia de frig, de tact, presiune, durere. Deci, aceste epitelii intra in
alcatuirea segmentelor periferice ale analizatorilor (olfactivi,vizuali,gustative,auditivi si vestibulari).
Țesuturile conjunctive- leaga organele intre ele, au rol trofic, depoziteaza grasimi, au rol in apararea
organismului asigurand rezistenta acestuia.

Țesutul conjunctiv este alcatuit din:

- Celule conjunctive
- Fibre de colagen ,reticulina si elastina
- Substanta fundamentala

Dupa consistenta se deosebesc 3 tipuri:

1) Țesut conjunctiv moale

2) Țesut conjunctiv semidur
3) Țesut conjunctiv dur

***Si sangele este considerat tot o varietate de tesut conjunctiv cu substanta fundamentala fluida.

1.Țesutul conjunctiv moale se împarte în:

a) Țesut conjunctiv lax

b) Țesut conjunctiv reticulat
c) Țesut conjunctiv fibros
d) Țesut conjunctiv adipos
e) Țesut conjunctiv elastic

a.Țesut conjunctiv lax- formeaza hipodermul și insoteste si alte țesuturi. Este cel mai raspandit dintre
țesuturile conjunctive. Are rol trofic,de sustinere si de aparare.Componentele sale sunt uniform
raspandite, in proportii egale.

b.Țesutul reticulat- se găseste in ganglionii limfatici,in splina si in maduva hematogena. Fibrele de

retiulina si celulele conjunctive numite reticulocite sunt organizate in retea.Predomina celulele
conjunctive.

c.Țesutul fibros- formeaza tendoanele,aponevrozele,ligamentele,capsulele si fasciile musculare.Celulele

se numesc fibrocite si are rol mecanic.Predomina fibrele de colagen.

d.Țesutul adipos- se găseste in hipoderm precum si in jurul unor organe (rinichi,lobi oculari).Predomina
celulele ce depoziteaza grasimi denumite adipocite și are rol de izolant termic al corpului.

e.Țesutul elastic- formeaza tunica medie a arterelor mari si venelor.Predomina fibrele elastice.
2.Țesutul conjunctiv semidur- predomina substanta fundamentala care contine CONDRINĂ, impregnata
cu saruri de Ca si Na. Nu este vascularizat,nutrita se face prin țesutul conjunctiv care il inconjoara.

Celulele tinere se numesc condroblaste, secreta substanta funamentala.Celulele mature se numesc

condrocite si sunt adapostite in cavitati ale substantei fundamentale numite condroplaste.

Exista 3 tipuri de țesut cartilaginos/semidur:

a) Hialin
b) Elastic
c) Fibros

a.Țesutul cartilaginos hialin- cuprinde fibre fin ,formeaza scheletul embrionului,cartilagele

costale,laringeale si traheale.

b.Țesutul cartilaginos elastic formeaza epiglota și pavilionul urechii.

c.Țesutul cartilaginos fibros formeaza discurile intervertebrale si meniscurile articulare.

3.Țesutul conjunctiv dur/osos – are in substanța fundamentala OSEINA,impreganata cu saruri de Ca și

Ph. Fibrele sunt de colagen. Celulele osoase tinere se numesc osteoblaste care secreta substanta
fundamentala. Celulele osoase mature se numesc osteocite si sunt situate in cavitati numite
osteoplaste.

Mai exista un tip de celule Osteoclastele,celule gigantice multinucleate, cu rol in remaniera osoasa.

Exista 2 tipuri de țesut osos:

-țesut osos spongios

-țesut osos compact

Țesutul osos spongios este format din lamele osoase,trabecule care delimiteaza cavitati de dierite
dimensiuni in care se afla maduva hematogena. Se regaseste in epifizele oaselor lungi,in oasele scurte si
late.

Țesutul osos compact formeaza peretele diafizei,oaselor lungi si lamele superficiale ale oaselor scurte si
late.

Unitatea morfofunctionala a țesutului osos compact este osteonul.