Pagini din istoria Facultatii de Medicina din Cluj

Inceputurile invatamantului superior din Transilvania au fost facute la Cluj, la sf

Evului Mediu si in Renastere.

1775- infiintarea la Cluj Scoala medico-chirurgicala- preda Ioan ??? Molnar (1749-
1815)=celebru oculist=oftalmolog

1818-Institut Medico-Chirurgical- Facultatea Maghiara de Medicina din Cluj

1872- Francz Josef univ- in cadrul careia intelmeiaza fac de medicina formandu-se
prin dezv. Instit. Med. Chrirug.

1919- incheierea exist. Universitatii- si a medicinei

Barbieri- barbieri chirurgi-chirurgi

Clinice la inceputul sec XIX

Szigismond Purjesz (1836-1919) celebru internist- cel mai valoros medic al
universitatii, mentorul lui Iuliu Hatieganu (IH)

-unirea Transilvaniei cu Romania- crearea invatamantului superior romanesc clujean

(dupa semnarea tratatului de pace de la Versailles, inaintea elaborarea celui de la
Trianon)

Onisifor Ghibu

coordoneaza univ preluata pe 12 mai 1919 de catre autoritatiile romanesti

era delagat al Cosiliului Dirigent al Transilvaniei

1919- constituirea Comisiunii Universitare- presedinte: Sextil Puscariu

Iuliu Orient toxicolog;

Daniel Kondradt- dermatolog

Cei doi continua la Cluj.

Membrii Sectiunii medicale a Comisiunii Universitare

Prof. Dr. Gheorghe Marinescu- Bucuresti

Prof. Dr. Enerst Juvara- Bucuresti

Prof. Mihail Manicatide- Iasi

Iuliu Hatiganu- repr al med. transilvanene

Iuliu Moldovan- repr al med. Transilvanene

Victor Babes- 16 aug 1919- invitat special la Comisiune, fondator al Scolii
Romanesti de anato patologica si bacteriologie (1854-1926)

Radu Iftimovici- Europeanul Victor Babes

Iuliu Hatieganu- primul decan si organizator al facultatii romanesti de medicina

din Cluj

1) Anato- V. Papilian
2) Histologie- Ioan Dragoiu, Ioan Scribau, Grigore Benetato
3) Fizio- Ioan Nitescu
4) Anato patologica- Victor Babes, Titu Vasiliiu
5) Patologie generala si experimentala- Constatin Levaditi, Mihai Botez
6) Igiena si igiena sociala- Iuliu Moldovan
7) Clinica Medicala- IH
8) Clinica chirurgicala- Iacob Ibonovici??, Alexandru Pop
9) Clinica Neurologica- Ion Minea
10) Clinica Psihiatrica- Constantin Ureche
11) Obstetrica si ginecologie- Cristea Grigoroiu
12) Dermatologie si boli venerice- Stefan Nicolau, Coriolan Tataru
13) Pediatrie- Titu Gane
14) Oftalmo- Dumitru Michail
15) Medicina Legala- Nicolae Minovici, Virgil Ionescu
16) Biochimie- Pierre Thomas, Ion Manta
17) Stomatologie- Gh. Bilascu- doctor de aur, Ioan Alemaci
18) Oto-reno-laringologie- Ion Metianu, Ion Predescu Rion, Gheorghe
Buzoianu
19) Radiologie- Dimitrie Negru

Savanti romani de prestigiu international: V. Babes, C. Levaditi, St. Ch. Nicolau,

Nicolae Minovici

Momente din Istoria Anatomiei

Omul primitiv are cunostiinte rudimentare de anatomie: picture rupestre (S
Frantei, N Spaniei)

Statuetele Venus din Willendorf

De animale ex:bizoni anatomia animalelor (zona precrodiala- pct rosu)
Reprezentari feminine- trasaturile facial f putin conturate, obezitate pe
torace, abdomen, fese (explicatii: reprez datorate unor barbati misogini, un
anumit tip de femei-particular, simbol al fertilitatii)

-practicarea trepanatiilor craniene:

Localizare: zona parietala frecvent (uneori temporala)

Forma: rotunda, ovala
Dimensiunea: 1-1,5 cm (diam)
Nr: 1/2
 Evolutia: favorabila(tes osos de neoformatie, micsoreaza zona pierderilor de
subst)/nefavorabila(lezarea sinusurilor venoase epidurale)
Cauze: cefalee, meningoencefalite, traume (hematoame)
HTIC: hipertensiuneintercraniana

Anatomia din Antichitate

I. Primele denumire anatomice:

Azteci: ritualuri de sacrificare a animnalelor, oamenilor
Babilonieni: cunoasterea ftcatului de oaie (prognostic)
II. Disectia:
India Antica:
o tratatul Susruta Samhita (1000 i. Hr.)
o indicatii primitive de tehnica a disectiei
o descrieri de structure anatomice: oase, muschi, ligament, vase,
stomac, duoden, colon, colecist, rinichi
o Manuscris din Athar-Vedo (India)
China Antica:
o Interzicerea disectiei cadavrelor
o Structura corpului omenesc dedusa din cosmologie (ex:nr oase=nr
articulatii= nr de muschi= nr zile pe an; nr orif umane=nr astrelor
Carului mare=7
o Greseli: vezica urinara comunica cu intestinele
o Au alcatuit zone de acupunctura
 Egiptul Antic
o Papirusurile medievale+ alte scrieri
o Relatarile unor istorici antici:
1) Papirusul Ebers
o descoperit de egiptologul german George Ebers in 1873 in ruinele din
Teba; continea retete pt boli de ochi, date pt eviscerarea din
imbalsamarea mumiilor
o Scoaterea creierului prin narine
o Spalarea corpului cu vin si apa din Nil
o Evicerarea cu exceptia inimii (centrul de gandire si al sentimentelor-
necesare vietii urmatoare)
o 40 zile in sare
o Infasurarea cu benzi (7X) printre care se pun amulete protectoare-
ochiul lui Horus
o Sarcofag
2) Papirusul Smith (1600 i. Hr.)
o 1862- decoperit de Edwin Smith
o Descrieri ale unor operatii chirurgicale, diagnosticul si tratamentul
ranilor
o Descrieri anatomice: creier, inima, vase, plamani, colecist, stomac,
uter, rinichi

Cursul 4
Grecia antica

1.Perioada prehipocratica

Alemon din Crotona

Homer
Aristotel

2.Perioasa hipocratica

Hipocrate

3.Perioasa posthipocratica

Scoala din Alexandria: Herofil

Erasistrate din Cos
Scoala metodica: Sorau din Efes
I.Alemon din Crotona :

A scris primul tratat de anatomie din lume

A descris:nervul optic, tuba faringiana,creierul
A efectuat primele disectii pe animale
A diferentiat in inima atriul de ventricul (in premiera mondiala)

II.Homer-rapsod popular orb

Cunostinte anatomice in Eliada si Odiseea

Termini anatomici:clavicula,astrogal, intestine,peritoneu,epiploon,
vezica urinara, grasmine prerenala,ombilic
Masele mari pleaca de la inima spre corp

III. Aristotel-parintele anatomiei

a descris dentitia la diverse animale si la om(eronat:nr dintilor la

barbat, femeie; dintii continua sa creasca toata durata vietii)

IV Hipocrate din Cos (460-380/351 .Hr)

Corpuscul Hipocratic=colectie de scrieri alcatuite dupa moartea lui

Hipocrate(+scrieri ale altor autori

Elemente de anatomie din Corpuculul Hipocratic:

Osteologie: dezvoltarea bazata pe tramatologie, trat despre articulatii

Descrieri:trahee,plamani,cordon ombilical,uretere
Anatomia si fiziolgia erau bazele medicinii
Nu se efectuau disectii
Nu se cunstea interrelatia dintre vene si artere
Nu se facea distinctive intre nervi si tendoane

Hipocrate: -fondatorul examenului la patul bolnavului

-creatoul observatiei evolutiei bolii

-a aratat ca :

Boala este dezechilibrul organismului

Febra este un fenomen necesar
 Autoul teoriei umorilor: -sange

-flegma

-bila galbena

-bila neagra( secrie cu

prod.patologice)

-intemeietorul primei doctrine medicale :

1. Fapte de observatie
2. Rationament riguros
3. Teoria umorilor(evolutia brusca-criza, evolutie lenta-liza)
4. Toata bolile au cauze reale,cunoscute;Tulburarea echilibrului
umorilor organismului:alimentiatie gresita,apa,aer,?,paraziti
5. Nu toate organismele reactioneaza la fel

-doua semene clinice:

Degetele hipocratice (semn de ceasornic)

Fascierul hipocratic(diagnostic grav)

-bolile descrie de Hipocrate:

Pneumonia
Pleuroza

Apoplexia venelor cerebrale-AVC

V.Perioada alexandrina

- Primele disectii pe cadaver

- Primele disectii pe condamnati(vivisectii)
- Desobire intre tendoane, nervi si vase sanguine
- Anatomia=suma de informatii

Herofil din Chalcedon

Vascularizatia meningelui teascul lui Herofil

Plexul coroid
Ochiul
 Pancreasul
Duoden
Nervi(craniei+spinali)
Ventriculii cerebrali-ventriculul IV

Erasistrate

Distinctia dintre principalele segm ale encefalului

Descrierea valvelor cardiac
Descrierea conexiunilor dintre artere si vene

Medicina greco-romana din Antichitate

Incepand din sec I d.Hr civilizatia a trecut din Egipt si Grecia in Italia

Reprezentanti: Cl.Galen

Cornelius Celsus

a.Galen

Medic grec
Medical gladiatorilor din Roma
A redesteptat interesul pentru med. Hipocratica
Autor a 43 de carti de medicina dintre care 2 de anatomie
A descries oasele lungi si scurte
Introduce apofiza,epifiza,condil
Sectioneaza maduva spinarii observa distributia nervilor spinali
A descris : - originea n spinali si distributia nervilor cranieni
-SNS
-organele de simt
-strct inimii raportata la functie
-muschii:buccinators, mic pectoral, popliteu
-strct anatomica a arterelor,venelor
-anastomozele arterio-venoase
-anomalii_uter bicorn, vezica dubla

1500 de ani-descriei=dogme (inclusive descrierile incorecte

Contributii si in medicina interna

Curs 5

Cl. Galen articulatii- miscari limitate

Celsus

medic roman din sec. I d.Hr.

fondatorul plastiei cutanate prin alunecare
a protestat impotriva vivisectiilor
consecinta: completa abandonarea disectiilor
a descries 4 semne ale inflamatiei, denumite ulterior celsiene: rubor
(roseata), tumor (tumefactie=umflare), calor (caldura), dolor (durere)
impotento functionale- al 5-lea semn al inflamatiei
Consectintele abandonarii disectiilor: anatomia in Europa a fost oprita pt cca
1500 ani, fiziologia nu s-a putut constitui ca stinta, anatomia patologia a
stagnat
Dezvoltarea cunoasterii de anatomie a revenit arabilor in Evul Mediu

Anatomia araba medievala

Dupa moartea profetului Mohamed (632 d.H.), care a fost intemeietorul
Islamismului, arabii au inceput cucerirea lumii: Alexandria (642), incendierea
bibliotecii din Brucchion 6 luni volumele au fost utilizate pt bailor publice
La scurt timp cuceririle au devenit propagatorii stiintei
Fondatorul Univ. din Bagdad
La inceput medicina araba medieval nu a fost originala??, ci theoretic si
analitic
Traducere in lb. araba a lucrarilor lui Hipocrate, Galen, Dioscoride
Extensie in totalitatea cuceririlor: Asia Mica, Sudul Mediteranei, Spania
Medicina araba- 3 perioade:
1) febra traducerilor (sec. VII- VIII) compilarea anticilor

-adoptarea medicinei grecesti si siriene, la civiliz. Islamica din perioada de aur a

Califatului din Bagdad

2) medicii arabi celebri (VIII XIII invazia mongola)

-scrierea unor studii originale

- descoperiri remarcabile de anatomie si chirurgie

3) propagarea cunostiintelor arabe in Occident prin traducerile facute in

manastirile benedictare si in scoala lui Sabino (domninate in sec XI de origine
tunisiana Constantin Africanul)

Avecinno (960-1037) printul medicinii arabe

 Medic de tip hipocratic, scriitor complex, om de stat
Canonul medicinii- compliatie a medicinii grecesti si arabe
Cateva date anatomice: insertia m. globului ocular
Considerente proprii asupra unor moduri de diagnostic, unor procedee

Jesus Haly (sec X)

A realizat prima descriere completa a anatomiei ochilor: umori, nerv, m. gl.

Ocular

Abulcasis (sec XI) albucasis

Maestrul chriurgiei arabe

Medic, alchemist
Daca anatomia este ignorata, vor fi comise greseli si pacientul va fi omorat
=Malpraxis

Medicina de la sf. Ev. Mediu din Europa de Est

Mondeno dei Luzzi (sec XIV)

A scris o carte de anatomie

Anatomia Renasterii
Leonardo da Vinci (1452-1519)

Nu a fost medic
A facut 30 autopsii, mulaje anatomice, a injectat ceara in ventriculii cerebrali
A realizat 750 de schite anatomice, 1500 de desene pe care le pregatea pt un
tratat de anatomie pe care incepuse sa il scris in colaborare cu anatomistul
Marc Antonio dello Torre. Decesul lui dello Torre (1511) opreste finalizarea
cartii. Rezultatele studiilor lui da Vinci au fost consemnate sub forma unor
caiete de notite care au fost publicate doar la inceputul sec XX

Albert Durer (1471-1528)

A scris primul Tratat de anatomie plastic pt pictori in care a prezentat

proportiile corpului uman (cartea a devenit reperul de baza pt pictori si
sculptori)

Michelangelo Buonarotti (1475-1564)

Sculptor, pictor, architect, poet, inginer

A facut disectii in casa lui din Florenta

Andreas Vesal (1514-1564)

 Intemeietorul anatomiei umane modern
Diseca iepuri si rate- copilarie
Prof de anatomie la Padova (1537)
Metoda sa: anatomia comparata
A scris: tabulae anatomicae (1538), de corpis humani fabrica (1542)
Ilustratii calcar (elev al lui Tizian)
A enumerate 200 de greseli ale lui Galen
A realizat prima descrierea anatomiei inimii, venelor, cartilajelor articulare
(laringe), sternului, osului sacru
A dat o noua explicatie curburii femurului si humerusului
A studiat putin organele interne: splina
Greseli: cristalinul- centrul ochiului; vena cava- se form in ficat
Conceptii: anato e rationala, structura se coreleaza cu functia intelepciunea
fortei divine care a creat morfologia

Curs 6

Istoria Fiziologiei
Termenul de fiziologie a fost creat in Renastere in 1554 de Jean Francois Fernel
(1497-1558).

Denumirea fiziologie proevine de la cuvintele grecesti physis adica natura, logos

adica cuvant sau stiinta.

Incepand cu celebrul anatomist Vesal (1514-1564) anatomia unor organe umane (ex
inima) a fost corelata cu functia acestora.

Corelatia anatomiei cu fizio a fost evidentiata sugestiv de catre filozoful Albercht

von Haller (1708-1777) care a considerat ca fizio e anato in miscare. Astfel a
explicat necesitatea cunoasterii anatomiei pt intelegerea functiilor diverselor org si
sist.

Din sec XIX fizio a devenit o stiinta de sine statatoare (fara sa fie rupta de alte
specialitati medicale).

Fizio s-a dezvoltat: s-au realizat metode proprii de studii, ????? unor descoperiri
importante (ex gr sangvine, factorul Rh).

Precursorii fizio au activat in antichitate, ev mediu si renastere.

Precursorii fizio in Grecia Antica

Hipocrate din Cos (460-337)
 A descries 4 umori existente in organism : sangele, flegma, bila galbena, bila
neagra

Aristotel (384-322)

A admis existenta spiritului vital

A dem ca materia primara era caracterizata prin 4 principii: uscaciune,
umiditate, caldura si raceala
A considerat inima cel mai imp organ si pulsul ca fiind rezultator batailor
inimii
A recunoscut modif pulsului in diverse stari: frica, agonie, etc
Puls filiform- ajunge sa fie insensibil

Herofil din Calcedon (355-280)

Primul care a masurat frecv. pulsului cu ajutorul unei clepsidre cu apa

A elaborat teoria respiratiei, pe care a corelat-o cu pulsul

Erasistrate din Cos??? (340-257)

A contribuit la studiul: circ. Sangelui, rolul stomacului in digestive

Precursori ai fizio in Roma Antica
Galen (129-201)

A studiat functia creierului si a nervilor

A aratat ca sectionarea maduvei spinarii deasuprea C1 produce moarte subita
A dem rolul muschilor intercostali in resp
A evidentiat rolul SN in res psi in motilitate
A aderat la doctrina celor 4 umori a lui Hipocrate
A elaborate teoria comp umane in f de preponderenta unei umor:
o Domina sangele: temp. sangvin
o Domina bila neagra: melancholic
o Exces de flegma: temp flegmatic
o Surplus de bila galbena: coleric
A emis teoria celor 3 tipuri de pneumonii: vitala, naturala, psihica
A studiat conc sangelui si a aratat ca:
o Inima e cauza misc sangvine
o Pulsatia arteriala se dat prop contractile a unei str din peretele arterial
Nu a facut disectii umane
Contrinbuita in anato a fost apreciata ca maxim al posib de cunoastere in
anato pana in Renastere, notiunile despre functiile organelor au ramas foarte
neclare peste 1300 de ani

Precursori ai fizio in Evul Mediu

medicina medievala:

Avicenna (980-1037) a apare in cursul 5

Avenzoar- rolul mediastinului

Averroes- rolul retinei in vedere

Annafis- a descries pt prima data circ pulmonara

Precursori ai fizio in Renastere

Fizio din Renastere a cuprins multe teorii speculative care dominau la vremea resp
stiintele. Fizio a preceput cunostiintele din lucrarile lui Aristotel, Galen si a unor
importanti medici arabi medievali.

Jean Fernel (1497-1558)

Anatomist si fiziolog, creaza denumirea de fizio

Leonardo da Vinci (1452-1519)

 A comparat nutritia animala cu arderea unei lumanari

Alessandro Achileni (1463-1512)

A studiat fiziologia auzului

Paracelsus (1493-1541)

Elaboreaza conceptia ca org functioneaza pe baza proceselor chimice

A evidentiat presenta NaCl in dif organe

Andreas Versal

A pus bazele anato stiintifice

A facut corelatii intre str anatomica si functionala ???
Studiaza in detaliu anatomia si fizio: oaselor, muschilor, articulatiilor, nervi
periferici
Pe animale de humani corporis fabrico
Artere, vene, inima, plamani

Miguel Servet

A descris circ pulm

Andrea Cesalpino

A descris circ pulm, relatia dintre contractile inimi si dilatarea arterelor, rolul
valvelor (impiedica refularea sangvina)

Curs 7

Anatomia microscopica- s-a conturat in sec XVII dupa: inventarea miscroscopului

monocular, acumularea si aprofundarea cun anatomice. Are la baza: dezv anatomiei
de carte Galileo Galiei (1564-1642) si Johannes Kepler (1571-1630), inventarea
lunetelor pe baza unor lentile maritoare.

Dpdv al evolutiei tehnicii:

lentila maritoare a fost descoperita (sec XIV) si sta la baza fauririi lupei ceea
ce a permis extinderea cunostiintelor anato despre organe.
Cuplarea a 2 lentile (ocular si obiectiv) a avut loc in sec XVII si a fost atribuita
lui: Galileo Galilei sau lunetierilor olandezi Hans Jansen si fiului sau Zacharie
Jansen (1580-1638)

Francois Xavier Marie Bichat (1771-1802)

Consid intemeietorul histologiei ca stiinta deoarece:

 o A desc tesuturile
o A creat denumirea de tesut
o Le-a clasificat in 21 de tipuri: osos, cartilaginous, fibros, mucos, seros,
synovial, etc.
o In conceptia sa- sediul proceselor patologice este in tesuturi
El a fost clinician, prof de anato si chirurgie
A descris tesutul adipos al obrazului denumit in onoarea lui bula lui Bichat
A studiat membranele sinoviale si foitele meningelui
A scris in 1800 traite des membranes

Robert Hooke (1635-1705)

A construit cateva microscoape

A facut studii de microscopie pe plante
Primul care a introdus denumirea de celula
A scris cartea micrografia (1665)

Antony von Leuwenhock (1632-1723)

Comerciant si slefuitor de lentil

A constuit lentil si microscoape care mareau de 200 de ori imaginea
A trimis Societatii Regale de stiinte din Londra 112 scrisori continand
descrierile sale incepand cu aripa de albina, aparatul de intepat, intepat/supt,
de la purice si tantar, firul de par la animale, etc.
A descris la om: hematiile din sange, firul de par, cristalin, neurofibrile, f musc
striate, spermatozoizi

Microscoapele faurite de Swammerdam si Campani

Johan Conrad Brunner (1653-1727)

Anatomist
A descoperit glandele mucose din duoden (1686) care au primit numele lui

Marcello Malpighy (1628-1694)

A construit cateva microscoape

A descoperit capilarele studiind circulatia sangvina din plamanul de broasca
A descris str microscopice: ale pielii (epidermul; stratul spinos- denumit in
onoarea sa stratul Malpighy), ale limbii(papilele gustative-numele sau) ,
plamanilor (alveolele pulm= saci cu aer) si ale splinei (tecile limfoide din
pulpa alba= tecile Malpighy), rinichilor (glomerulul renal= glomerul Malpighy
si tubii urinary din piramidele renale= piramide Malpighy) si ficatului

Regnier de Graaf (1641-1673)

 A descris foliculul tertiar din ovar
A descries tubii tescticulari eferenti

Johan Nathanael Lieberkuhn (1714-1765)

A descris glandele din mucoasa intestinala, numite dupa moarte

Robert Brown (1773-1858)

A fost botanist
A descris nucleul celulelor (1831)

Ian Evangelisto Purkinje (1787-1869)

A descries neuronii din stratul intermediar al cortexului cerebelos neuroni

Purkinje
A descris fibrele din reteaua miocardica- reteaua Purkinje

Alfred Wilhem Volkman (1801-1877)

Fiziolog si histolog
A descris canalele care fac legatura dintre canalele Havers situate in
compacta oaselor lungi