RUDOLF LUDWIG KARL VIRCHOW (1821-1902), medic german, fondator genial al

patologiei celulare. La numai 24 de ani pubiica lucrarea Weisses Blul, descri-ind pentru prima
data leucemia. Concep^iile sale, po-trivit carora boala este urmarea unor modificari lente,
implicand un dezechilibru al structurii si activitajii nor-male a celulelor, se regasesc in cartea sa
Die Cellulare Pathologic, publicata in 1858. A descris procesul de crestere celulara si unele
procese degenerative (adipoasa, amiloida), A introdus un concept nou privind tromboembolismul. Spaliul perivascular de la nivetui vaselor cerebraie,
inipal sem-nalat de Virchow (1851), descris mai complet de Robin,
ii pastreaza nurnele (spatiul Vtrchow-Robin). Este fondatorul
revistei Archiv fur Pathologische Anatomie und Physiologic, m 1847.
Virchow ramane un cercetator a carui opera nu s-a perimat cu
trecerea timpului, in prezent conceptui de patologie celulara
reprezentand cea mai puternica direc^ie de evolu^ie a medicinei. Se
dovedeste ca, denumindu-1 Papa Virchow, colaboratorii sai ail avut
intui(ie.

MACERARE, s. f. / maceration, s. f. / maceration. [Lat. maceratio, -onis = topire, macerare, de. [a macerare = a inmuia.]
1) Pi-oces aseptic de necroza cu lichefiere a unei plagi cu
pansament prea ermetic sau neschimbat la timp. 2) In anatomie, pastrarea unui fragment de tesut Intr-un lichid adecvat,
pentru a face elementele mai disociabile. 3) In farmacie, lasarea unui corp solid Intr-un lichid, la frig, pentru separarea
elementelor solubile. 4) Descompunerea tesuturilor fetusului
mort In uter. Var.: maceratie.
MACERAT, adj., s. n. / macere, -e, adj., s. m. / product of
maceration. [Lat. macerare = a inmuia,} 1) Care a fost supus
*macerarii. 2) RezultatuI macerarii, cu referire la pro-duse
farmaceutice.
MACERATIE. Var. pentru macerare (v.).
MACHETA, s. f. / maquette, s. f. / model. [ltd. macchietta =
patil micd, dim. de la macchia = pata, din Cat. macula = pata.}
Forma de ceara cu dimensiunile si conturul unei piese protetice,
utila pentru realizarea tiparului acestei piese.
MACROAMILAZA, s. f. / macro-amylase, s. f. / macroamylase. [Qr. makros = mare; [at. amylum, gr. amyloa = faina,
amidon; -ozo.] Tip de *amilaza plasmatica cu Mr de 200 kDa
care circula legata cu molecule de masa moleculara mare (ex.:
IgG, IgA, polizaharide, glicoproteine). Concentratia plasmatica a
m. create de 6-8 ori la subiectii varsInici, crestere asociata
frecvent cu dureri abdominale. Aceeasi modificare a concentratiei m. se constata In alcoolism, pancreatita, cancer, diabet
zaharat, colelitiaza, boli autoimune.
MACROBIE, s. f. / macrobie, s. f. / macrobiosis. [Qr. makros
= mare.; bios = viafO,] Sin.: longevitate (v.).
MACROBIOTICA, s. f. / macrobiotique, s. f. / macrobiotics.
[(fr. makros = mare.; bios = viafo.] Arta prelungirii vietii si a
prefritampinarii batranetii.
MACROBLAST, s. n. / macroblaste, s. m. / macroblast. [^r.
inakros = mare; blastos = germm.} Element medular intermediar al seriei eritrocitare, situat Intre celula cap de serie
(*eritroblast) si *normoblastul de talie mica.
MACROBRAHIE, s. f. / macrobrachie, s. f. / macrobrachia.
[Cfr. makros = mare., [at. brachium, gr. brakhion, -onos =
drat.] Dimensiuni excesive ale membrelor superioare.
MACROCEFALIE, s. f. / macrocephalie, s. f. / macroce-phalia.
[Cfr. makros = mare, kephale = cap.] Anomalie con-genitala
caracterizata prin alungirea craniului si dezvoltarea exagerata a
capului In raport cu restui corpului. M. nu are intotdeauna o
semnificatie patologica; poate fi observata, de

ex., In *acromegalie, *hidrocefalie, *osteita deformanta, *mixedem, *lepra.

MACROCHEILIE, s. f. / macrocheilie, s. f. / macrocheilia. \Qr.
makros = mare.; kheilos = Buza.] Dimensiuni anormal de mari
ale buzelor, de origine congenitala.
MACROCHEILITA, s. f. / macrocheilite, s. f. / macrocheili-tis.
[^r. makros = mare; kheilos = 6uzd; -itd.] Ingrosare patologica a
uneia sau a ambelor buze, de natura inflamato-rie (dermita
streptococica) sau prin proHferare granulomatoasa.
MACROCHEIRIE, s. f. / macrocheirie, s. f. / macrocheiria. [Cfr.
makros = mare; kheir, -tros = mana..} Dimensiuni anormal de
mari ale mainilor.
MACROCIT, s. n. / macrocyte, s. m. / macrocyte. [Qr. makros =
mare; kytos = ceiuid.} Sin.: megalocit (v.).
MACROCITOZA, s. f. / macrocytose, s. f. / macrocytosis. [Qr.
makros = mare; kytos = ceiuia; -oza.] Prezenta de macrocite In
sange. Antreneaza o deviere la dreapta a *curbei Price-Jones.
Apare In mod normal la nou-nascut.
MACROCORTINA, s. f. / macrocortine, s. f. / macrocortin. [Qr.
makros = mare; [at. cortex, -ids = scoartd; -ina.] Substanta
naturala care ar interveni In controlul reactiilor inflamatorii, ca
inhibitor al 'fosfolipazei A;. M. ar fi agentui natural antiinflamator,
iar sinteza sa pare supusa controlului genetic. 0 perturbare a
sintezei ar declansa reactia inflama-torie.
MACRODACTILIE, s. f. / macrodactylie, s. f. / macrodacty-ly.
[l^r. makros = mare; daktylos = degel.} Dezvoltarea exce-siva a
unuia sau a mai multor degete de la maini sau de la picioare.
MACRODONTIE, s. f. / macrodontie, s. f. / macrodontia. {(jr.
makros = mare; odous, odontos = dinte.] Dezvoltarea excesiva a dintilor. M. relativa: dinti prea voluminosi In raport cu
dezvoltarea faciala a subiectului.
MACROESTEZIE, s. f. / macroesthesie / macro-(a)esthesia.
[QT. makros = mare; aisthrsis == senzafie, sensi6i[itate.] Alterare patologica a reprezentarii psihice a simtului tactil, din cauza
careia obiectele sunt percepute mai mari decat sunt In realitate.
MACROEVOLUTIE, s. f. / macroevolution, s. f. / macroevolution. [QT. makros = mare; [at. evolutio, -onis = deruCarw
sulviui unui voCum, de (a evolvere = a rostogod fi volvere = a
ruta,] Geneza marilor structuri morfologice, a tipurilor de
organizare a plantelor si animalelor.
MACROFAG, s. n. / macrophage, s. m. / macrophage, macrophagus. {Qr. makros = mare; phageia = a ma-nca,] Celula

589

MACROGENITOSOM1A PRECOX
. care provine din transformarea unui monocit la nivelul tesu-,
turilor. M. intervin Indeosebi 'in calitate de celule fagocitare .
'nespecifice (*fagocitoza). Ele au o durata de viata relativ lunga,
-de cateva luni. 0 serie de m. raman In permanenta In tesu-turile
conjunctive (din plamani, ficat), dar ele sunt numeroase In
*ganglionii limfatici si In *splina, adica, unde Intalnesc agenti
patogeni. M. exprima la suprafata ambele clase de antigeni,
:.;| si II ale *complexului major de histocompatibilitate (CMH). Ele
fagociteaza antigenii si Ti prezinta, dupa decuparea In pep-tide
mid (*determinanti antigenici), asociati cu antigenii CMH clasa II,
"limfocitelor T4 si, asociati cu antigenii CMH clasa I, "limfocitelor
T8. In acest caz m. sunt *celule prezentatoare de antigeni. M.
intervin ca efectoare In raspunsul imunitar prin fagocitarea
*complexelor imune si a resturilor celulare pro-venind de la un
raspuns imunitar specific sau nespecific. V. si activare a
macrofagelor.
MACROGENITOSOM1A PRECOX / macrogenitosomie precoce / macrogenitosomia precox. Sin.: sindrom de hipertrofie
epifizara (v.).
MACROGENITOSOMIE, s. f. / macrogenitosomie, s. f. / macrogenitosomia. [Qr. makros = mare.; Cat. genitus, partic-i; piui trecut de. [a gignere = a nafte, a crea, gr. soma, -atos =
corp.] Dezvoltarea exagerata a corpului si In special a .organelor
genitale.
MACROGIRIE, s. f. / macrogyrie, s. f. / macrogyria. [Qr.
makros = mare; [at. gyms, gr. gyros = inef, cere.] Marire
importanta a drcumvolutiilor cerebrale.
MACROGLIE, s. f. / macroglie, s. f. / macroglia. [Qr. makros
= mare.; glia = del] Parte a "nevrogliei de origine ectoder-mica.
Cuprinde *astrocitele si oligodendrocitele (v. si oligo-dendroglie).
MACROGLOBULINA, s. f. / macroglobuline, s. f. / macroglobulin. [Qr. makros = mare.; [at. globulus, dim. de. (a globus
= glob; -ina.] Denumire generica pentru globulinele serice de
masa moleculara mare, de peste 400 kDa si o con. stanta de sedimentare de 19 s la ultracentrifugare. M., a ca-ror
concentratie este de 2,4 g/l la adult si 4,7 g/l la nou-'nascut sunt
alcatuite In mod normal din doua fractiuni: a;-macroglobulina
(a;M), *antiproteaza, si p^macroglobulina (imunoglobulina M sau
yM). In timp ce o^M este foarte cres-cuta In sindromul nefrotic
pur at copilului, cresterea IgM este carac-teristica
'macroglobulinemiei.
MACROGLOBULINEMIE, s. f. / macroglobulinemie, s. f. /
macroglobulin(a)emia. \Cfr. makros = mare.; [at. globulus,
dim. de. la glohus = g[o6; -ina; gr. haima, -atos = sange..}
Prezenta macroglobulinelor In sange. Exista doua tipuri principale: (Xa-macroglobulinele a p;-macroglobulinele sau imunoglobinele M. M., ca boala, poate fi: primara, v. macroglobulinemie
Waldenstrom, si secundara unor boli generale.
MACROGLOBULINEMIE WALDENSTROM / macroglobulinemie
de Waldenstrom / Waldenstrom's macroglobu-lin(a)emia.
[/on Gostu Waldenstrom, med'w suedei, n. 1906.] Prezenta c^macroglobulinelor In plasma, Insotita de prolifera-rea tesuturilor
limfoide, tradusa prin hepatosplenomegalie, adenopatii multiple si
hemoragii. Sin.: boala Waldenstrom. Simptomele neurologice ale
bolii sunt grupate In cadrul sin-dromului Bing-Neel (v.)
MACROGLOSIE, s. f. / macroglossie, s. f. / macroglossia. [Cjr.
makros = mare.; glossa = [im6a.] Marirea de volum a limbii prin
hipertrofie musculara, tulburari metabolice sau formatiuni
tumorale.
MACROGNATIE, s. f. / macrognathie, s. f. / macrognathia. [fr.
makros = mare; gnathos = faCcct, mw(i[ar.] Crestere exagerata
a maxilarelor, Indeosebi a mandibulei, eel mai frecvent de cauza
endocrina (ex.: "acromegalie).
590

MACULA ADHERENS
MACROLIDE,s. n. pi. / macrolides, s. m. pi. / macrolides.
Grup de 'antibiotice constituite dintr-un ciclu lactonic (macro-lid)
unit prin tegaturi glucozidice cu glucide dietilaminate. Din grupul
m. fac parte: amfotericina B, eritromicina, nistatina, oleandomidna, rifampicina, spiramicina etc.
MACROMASTIE, s. f. / macromastie, s. f. / macromastia. \Cjr.
makros = mare; mastos = san, maimio.} Dezvoltare exce-siva a
mamelelor, a sanilor.
MACROMELIE, s. f. / macromelie,S. f. / macromelia. [Qr.
makros = mare., melos = e.Jftre.mita.te., mem6ru.} Dezvoltare
excesiva a uneia sau a mai multor extremitati.
MACROMOLECULE, s. f. pi. / macromolecules, s. f. pi. /
macromolecules. [Qr. makros = mare.; dim. [at. moles = masa
infonna.] Molecule cu masa moleculara foarte mare, care contin
de la mii de atomi pana la sute de mii de atomi aso ciati prin
legaturi covalente. Dimensiunile mari ale m. favo-rizeaza
interactiunile inter- si intramoleculare si Ie confera aces-tora
proprietati fizice particulare: ele sunt relativ insolubile, difi-cil de
purificat si de studiat. Exista doua mari clase de m.:
m. de origine biologica sau *biopolimeri si *polimeri de sin-teza.
Domeniul nu este delimitat precis: masa minima a unei m. poate fi
de cateva mii de *daltoni, iar limita superioara de peste un milion
de daltoni, unele proteine virale avand zea de milioane de daltoni.
\

MACROMUTATIE, s. f. / macromutation, s. f. / macromutation. [Qr. mukros - marc; [at. mutatio, -onis = schimbwi, de. [a
mutare = a scltimha.} Mutatie de amploare care influ-enteaza
Intreg cromozomul si nu numai un "locus.
MACROORHIDIE, s. f. / macroorchidie, s. f. / macroorchidism. [f^r. makros = mare; orkhss, -idos = testicul.}
Aspect anormal de voluminos al unuia sau al ambelor tes-ticule.
MACROPODIE, s. f. / macropodie, s. f. / macropodia. [Cfr.
makros = mare.; pous, podos = picior.\ Hipertrofie congenitala
a piciorului.
MACROPROSOPIE, s. f. / macroprosopie, s. f. / macroprosopia. [Qr. makros = mare; prosopon = fata.} Malformatie
caracterizata prin dezvoltarea exagerata a fetei.
MACROPSIE, s. f. / macropsie, s. f. / macropsia. [Cjr. makros =
mare; opsis = ve.de.re., aspet.t.] Anomalie a perceptiei vizuale
constand In impresia de marire a obiectelor. Sin.:
megalopsie.
MACROSCOPIC, adj. / macroscopique, adj. / macroscopic.
[Cjr. makros = mare.; skopein = a iie.de.0, a e^amina.} Care
este vizibil cu ochiul liber.
MACROSFIGMIE, s. f. / macrosphygmie, s. f. / macrosphygmia. [Gir. makros " mare.; sphygmos = puts.] Puls cu
amplitudine exagerata.
MACROSOMIE, s. f. / macrosomie, s. f. / macrosomia. [(]T.
makros = mare.; soma, -atos = corp.} Dimensiuni excesive ale
Intregului organism.
MACROSTOMIE, s. f. / macrostomie, s. f. / macrosomia. [^r.
makros = mare.; stoma, -atos = gura.] Marire exagerata a orifidului bucal printr-o *dehiscenta a comisurilor bucale.
MACROTIE, s. f. / macrotie, s. f. / macrotja. {Cjr. makros =
mare; ous, otos = urecfie..} Hipertrofie a pavilionului urechii sau
a uneia din partile acestuia, cu sau fara anomalii ale diferitelor
reliefuri locale.
MACROTROMBOCIT, s. n, / macrothrombocyte, s. m. / giant
platelet. [Gfr. makros = mare.; thrombos = ch-tag, kytos =
cdu[a.} Placheta de dimensiuni mari.
MACULA, s. f. / macula, s. f. / macula. NA: macula lutea. [Lot.
macula = pata] Sin.: macula lutea (v.).
MACULA ADHERENS / macula adherens / macula adherens.
Sin.: desmozom (v.).

MACULA DENSA
MACULA DENSA / macula densa / macula densa. NA: macula
densa. V. aparat juxtaglomerular.
MACULA LUTEA / macula lutea / macula retinae. NA: macula
retinae. Suprafata a retinei, In forma de elipsa cu axul mare
orizontal, avand 2 mm/1,5 mm. Centrul m. I. sau fovea centralis
nu contine vase si este constituit doar din conuri retiniene; la
acest nivel, impresiile vizuale au maximum de precizie si de
claritate. Numele de m. I. sau pata galbena vine de la coloratia
galbena, data de prezenta unui pigment.
MACULAR, adj. / maculaire, adj. / macular. [Lot. macula =
patd.] Care apartine 'maculei lutea, care este In forma de
"macula.
MACULA, s. f. / macule, s. f. / macula. NA: macula, pi.
maculae. [Lot. macula = pata.} 1) In anatomie, pata, arie
deosebita structural de restui suprafetei din care face parte. 2) In
dermatologie, leziune elementara caracterizata printr-o modificare
de culoare a pielii, bine delimitata, care poate fi consecinta unui
eritem sau a unei anomalii de pigmentatie a pielii.
MACULOPAPULOS, adj. / maculo-papuleux, -euse, adj. /
maculopapular. [Lot. macula = pata; papula = 6u6d.] Care se
caracterizeaza prin prezenta de 'macule si 'papule. Ex.:
eruptie m.
MADUROMICOZA, s. f. / maduromycose, s. f. / maduromycosis. [Madur = district in India, undo a fost descrisa prima data
fsoaia in 1842; gr. mykcs, myketos = ciuperca; -ozo.] Varietate
de 'micetom cu localizare tipica la nivelul piciorului (picior de
Madura), mai rar In regiunea cefei. Se caracterizeaza prin
hipertrofia considerabila a piciorului, care este infil-trat cu
filamente miceliene voluminoase, prezinta ulceratii cu *fungozitati
si traiecte fistuloase cu secretie purulenta. Puroiul contine
granule (rosii, negre sau galbene) alcatuite din filamente
miceliene. Agentii etiologici sunt ciuperci microscopice din specia
Madurella mycetomi sau actinomicete. Sin. istoric:
boala Ballingall. V. si micetom.
MAGISTRAL, adj. / magistral, -ale, -aux, adj. / magistral. [Lot.
magistralis = lit maestru, de la magister = ma&stru.}
Medicament preparat In farmacie, conform prescriptiei unui
medic, spre deosebire de un medicament "oficinal. Ant: ofi-cinal.
MAGMA, s. f. / magma, s. m. / magma. [Lot., gr. magma ==
drojdie, reziduu sau gr. mattein = a frdmdnta.] Substanta
primordiala gelatinoasa a mezodermului extraembrionar.
MAGNETISM, s. n. / magnetisme, s. m. / magnetism. [Lat;
gr. magnes = piatra magnetica, -ism.} 1) In fizica, proprietate a
corpurilor de a interactiona la scara macroscopica prin intermediul campului magnetic creat de un magnet sau de curenti
electrid. Purtatorii elementari ai magnetismului sunt o serie de
"particule elementare. M. macroscopic se prezinta sub mai multe
forme, paramagnetismul ('paramagnetic) prezentand un interes
particular pentru aplicatiile In biomedicina. V. si para-magnetism,
rezonanta paramagnetica electronica, rezonanta magnetica
nucleara. 2) In secolul al XVIII-lea, termenul a fost utilizat pentru
starile de sugestie, autosugestie, somnambulism, hipnoza. V. si
mesmerism.
MAGNETOCARDIOGRAFIE, s. f. / magnetocardiographie, s. f. /
magnetocardiography. [Lot., gr. magnes = piatra mag-Mtifttf gr.
kardia = inimii; graphein = a scrie.} Studiul si Inregistrarea
variatiilor de camp magnetic de la nivelul inimii, care sunt
consecinta activitatii bioelectrice.
MAGNEZIEMIE, s. f. / magnesemie. magnesiemie, s. f. /
magnes(a)emia. [Lat. me.die.vaia magnesia, dm [at; gr. magnes
= piatrd magnetica, adusd din regiunea 'Magnesia din Aria
'Mica, gr. haima, -atos = sange.} Prezenta si concentrate
'magneziului In sange. V. tab. const. biochim.

MALACOPLAKIE VEZICALA
MAGNEZIU, s. n. / magnesium, s. m. / magnesium. [Lat.
medievaia magnesia, din lot., gr. magnes = piatra. magneticd,
adusa din regiunea 'Magnesia din Sisia 'Mica.} ElementuI chi-mic
nr. 12, simbol Mg, masa atomica 24,312, greutate spe-cifica
1,738. M. este un metal foarte raspandit in natura, iar organismul
uman contine circa 25 g, Indeosebi In tesutui osos, dar si In alte
tesuturi, In plasma si In lichidul extracelular. Concentratia m. In
serul sanguin este de 1,5-2,5 mEq/l. Deficienta In m. este rara,
deoarece metalul se afla In canti-tate sufidenta In alimente. M.
infra In compozitia enzimelor necesare pentru sinteza ATP si
pentru eliberarea energiei din ATP. Este, de asemenea,
component al enzimelor implicate In contractia musculara si In
sinteza proteinelor. Deficienta de m. se traduce prin 'tetanie
similara celei generate de *hipocal-cemie. Excesul, general de
administrarea intravenoasa sau de diminuarea excretiei renale,
se manifests prin bradicardie, hipotensiune, perturbare a
transmisiei nervoase periferice si tulburari ale constientei prin
deprimarea sistemului nervos central. Numerosi compusi de m.
sunt utilizati In terapeutica: car-bonatui de m. (IvlgCO^ 3H;0) ca
neutralizant al aciditatii gas-trice, clorura de m. (MgCI; W^O) In
perturbarile electrolitice si In solutiile pentru dializa, gluconatui de
m. se administreaza intravenos In caz de deficit al cationului,
hidroxidul de m. (Mg(OH)2) ca laxativ si antiacid, sulfatui de m.
(MgS047H,0) ca anticonvulsivant si In hipertensiunea arteriala
de sarcina etc.
MAGNEZURIE, s. f. / magnesiurie, s. f. / urine magnesium.
[Lat. mediwala magnesia, din [at., gr. magnes = piatra magnetica., adusa. din regiunea Magnesia din Asia y^ica; gr. ouron
= urina.] Excretia urinara a *magneziului.
MAIDISM, s. n. / pellagre, s. f. / pellagra. [Zeo moys = porum6;
-ism.} Sin.: pelagra (v.).
MAL, s. n. / mai, s. m. / mai. [Lat. malum = rasi, fioaia.} Stare de
boala: 1) M. comitial, epilepsie (v.). 2) M. perforant, ulceratie
cronica, nedureroasa, progresiva, aparand ca o tul-burare trofica
dupa o leziune nervoasa. 3) M. perforant bucal, tulburari trofice
In cursul "tabesului, caracterizate prin caderea spontana a
dintilor, resorbtia rebordului alveolar, perforarea boltei palatine. 4)
M. perforant plantar, ulceratie trofica loca-lizata de regula la
nivelul unei zone plantare de sprijin (Indeosebi la nivelul
articulatiei metatarsofalangiene a haluce-lui), care poate aparea
In diabet, tabes, lepra. Sin.: ulcer plantar.
MAL PERFORANT / mai perforant / mai perforant. V. mai.
MAL PERFORANT PLANTAR / mai perforant du pied, mai
perforant plantaire / malum perforans pedis, perforating
ulcer of the foot. Sin.: ulcer plantar. V. mai.
MALABSORBTIE, s. f. / malabsorption, s. f. / malabsorp-tion.
[Lot. mains = rau; absorhitio, -onis, dt la absorbere = a ingfliti
(ab = de la; sorbere = a suge, a 6ea).} Alterarea resorbtiei sau
absorbtiei intestinale a grasimilor, proteinelor, glucidelor,
vitaminelor (Indeosebi a vitaminei 8,2). V. si sin-drom de
malabsorbtie.
MALACIE, s. f. / malacie, s. f. / malacia. [^'r. malakia = inmuiere,
de [a malakas = moa[e.} Diminuarea patologica a consistentei
unui tesut sau a unui organ, care devine moale, pastes. Cauzele
cele mai frecvente ale m. sunt 'ischemia, In cazul tesuturilor moi
(v. ramolisment), 'demineralizarea si *decalcificarea, In cazul
oaselor (v. osteomalacie).
MALACOPLAKIE, s. f. / malacoplakie, s. f. / malacoplakia. [Ofr.
malakos = moaie; plax = p[acd.[ Existenta de placi moi de
culoare galben-bruna, usor reliefate, incluse In membranele
mucoase ale organelor cavitare. Var.: malakoplakie.
MALACOPLAKIE VEZICALA / malacoplakie vesicate / malacoplakia vesicae. Boala rara, de natura necunoscuta, analoga
591

MALADIE
leucoplaziei, observata la nivelul mucoasei vezicale, care prezinta
placi galben-brune, moi, reliefate, rotunjite sau ovale, uneori
ulcerate. Placi asemanatoare pot fi localizate, foarte rar, In tubul
digestiv, plamani, rinichi si la nivelul organelor geni-tale.
MALADIE, s. f. / maladie, s. f. / illness, sickness, disease. [fr.
maladie, din [at. male habitus = care se afia Intr-o stare. rea.]
Afectiune (v.), boala (v.).
MALADIV, adj. / maladif, -ive, adj. / sickly, [fr. maladif, -ive, din
[at. male habitus = care se. afia intr-o stare rea.\ 1) Despre un
subiect cu un aspect bolnavicios sau cu o con-stitutie fragila ce Tl
expune la boala. 2) Despre o stare care poate fi expresia, semnul
unei boli. Ex.: *paloare m. 3) Despre o manifestare exagerata,
nestapanita, anormala. Ex.: frica m., sensibilitate m. V. si morbid.
MALAKOPLAKIE. Var. pentru malacoplakie (v.).
MALAR, adj. / malaire, adj. / malar. [Lot. mala = mwyiar
superior.} Care apartine obrazului sau osului zigomatic. V. si
jugal.
MALARIC, adj. / malarien, -enne, adj. / malarial. [It. malci aria =
aer rdu.} Care are legatura cu 'malaria. Sin.: paludic.
MALARIE, s. f. / malaria, s. f. / malaria. [It. mala aria = aer rdu.\
Cea mai raspandita boala infectioasa transmisibila si una dintre
cele mai grave, m. este endemica in regiunile calde
intertropicale, Indeosebi 'in Asia si Africa, reprezentand una din
primele cauze de mortalitate. Boala este provocata de paraziti
din genul "Plasmodium, avand ca rezervor de infectie omul
infestat, de la care agentii infectanti sunt transmisi la omul
sanatos prin Intepatura femelei tantarului anofel. In perioada
acuta, boala se manifesta prin accese tipice, carac-terizate prin
frisoane violente, febra intensa, peste 40C si transpiratii profuze.
Accesele se produc la intervale regulate de timp, In functie de
specia de Plasmodium. Bolnavii prezinta anemie datorita
dezvoltarii parazitului 'in eritrocite si hemolizei consecutive,
splenomegalie, uneori hepatomegalie cu icter si leziuni renale. In
absenta tratamentului sau la subiectii rein-festati apare
paludismul visceral, caracterizat prin anemie severa,
splenomegalie pronuntata (cu rise de rupere a splinei), alterarea
starii generale, cu febra neregulata si "casexie. In prezent au
aparut forme de Plasmodium rezistente la trata-mentui cu
chinina, medicament utilizat si In profilaxie. De asemenea,
agentui vector (tantarul anofel) a devenit uneori rezistent la
insecticidele clasice. In consecirita, se Incearca sin-teza unor noi
medicamente antipaludice si realizarea unui vac-cin, testat de
data recenta. *Chimioprofilaxia, bine controlata, poate fi eficienta.
Sin.: paludism.
MALARIE HEMOLITICA ,' malaria hemolytique / h(a)emolytic
malaria. Sin.: febra hemoglobinurica (v.).
MALARIOTERAPIE, s. f. / malariatherapie, s. f. / therapeutic
malaria, [it. mala aria = aer rdu; gr. therapeia -- trata-ment, de
la therapeuein = a ingriji.} Inocularea agentului patogen al
malariei In scopul tratarii sifilisului sistemului ner-vos central
('paraliziei generale progresive). Febra care se produce In
malarie distruge agentui patogen al sifilisului (Treponema
pallidum). In continuare, pacientui este tratat cu medicamente
antimalarice. M. este o metoda de 'piretoterapie la care s-a
renuntat In prezent. Sin.: paludoterapie.
MALEOLA, s. f. / malleole, s. f. / malleolus. NA: malleolus, pi.
malleoli. [Lot. malleolus, dim. de. (a malleus = ciocan.} Termen
anatomic utilizat pentru a denumi o apofiza sau o tuberozitate
externa sau interna a unui os (de obicei os lung), care are o
forma caracteristica, asemanatoare unui cap de ciocan. Termenul
este utilizat Indeosebi pentru: 1) M. externa (peroniera), situata la
extremitatea inferioara a peroneului. 2) M. interna (tibiala), la
extremitatea inferioara a tibiei. Ambele m. se articuleaza cu
astragalul.
592

MALPIGHIAN
MALEINA, s. f. / malleine, s. f. / mallein. [Cjr. malis, [at.
malleus = mon'd; -ina.] Substanta extrasa din cultura badlu-lui
Malleomyces mallei, agentui etiologic al *morvei. M. este utilizata
pentru efectuarea unei reactii de sensibilizare speci-fica,
permitand astfel diagnosticul morvei si pentru detectarea
infectiilor oculte.
MALFORMATIE, s. f. / malformation, s. f. / malformation. [Lot.
malus = rdu; formatio, -onis = formare, de [a formare = a da o
forma si forma = forma.} Anomalie morfologica a unui organ, a
unei parti a corpului sau a ansamblului corpu-lui uman care
rezulta dintr-o tulburare a dezvoltarii embrionare. 0 m. este deci
Intotdeauna congenitala, iar expresia ,,m. con-genitala", desi
utilizata frecvent, este un pleonasm. Gravitatea m. este extrem
de variabila, iar cauzele care Ie provoaca (cunoscute doar In 5070% din cazuri; anomalii cromozomi-ale, ereditare sau legate de
sarcina) actioneaza Indeosebi Intre feeundatie si a 40-a zi de
sarcina, adica In perioada formarii majoritatii organelor. Spre
deosebire de m., 'deformatiile sunt dobandite.
MALIGN, adj. / malin, -igne, adj. / malign. [Lot. malignus = rdu,
primejdios, pericutos.} 1) Caracteristica a unei boli deter-minata
de un proces de cancerogeneza, cu formarea unei tumori
primare ce metastazeaza ulterior. 2) Termen folosit impropriu
pentru bolile cu evolutie cronica deosebit de grava si cu
prognostic foarte rezervat.
MALIGNITATE, s. f. / malignite, s. f. / malignancy. [Lat.
malignus = rdu, primejdios, pericv[os.~\ 1) Termen utilizat pentru
desemnarea evolutiei deosebit de grave a unei boli, In care apar
simptome neobisnuite (anormale) pentru boala respectiva, care se
accentueaza rapid si determina moartea. Termenii m. si gravitate
nu sunt sinonimi, primul fiind utilizat ;
In cazul aparitiei unor simptome neobisnuite sau cu forma
anormala, iar al doilea In cazul unor simptome caracteristice bolii,
dar de intensitate mare. 2) Ansamblu de criterii pentru
caracterizarea anatomopatologica a cancerului. Se disting trei
ordine de criterii: a) macroscopic, cancerele sunt, de regula, rau
delimitate, neIncapsulate, infiltrante si invadante In tesu-turile
Invecinate; b) histologic, celulele tumorale se aseamana doar
partial cu celulele normale omologe, fiind "nediferentiate, adica In
regresiune fata de acestea, atat In plan structural (*atipice) cat si
functional, existand, de asemenea, modificari arhitecturale
(*anaplazie); c) evolutiv, cancerele invadand spon-tan tesuturile
Invecinate, recidivand frecvent dupa 'ablatie, pro-ducand
*metastaze (uneori foarte tardive) si avand un prognostic adesea
letal. Aceste criterii prezinta si exceptii. ln| prezent se contureaza
o serie de criterii de m. la nivel mo-1 lecular. V. si benignitate.
MALNUTRITIE, s. f. / malnutrition, s. f. / malnutrition. [La
mains = T&u'i [at. medieratif nutritio, -onis = firana, de I nutrire
= a. lirani.} Termen general care desemneaza orice| anomalie de
nutritie, prin exces, deficit sau dezechilibru d aport sau de
asimilare (*malabsorbtie).
9
MALOCLUZIE, s. f. / malocclusion, s. f. / malocclusion.l [Lat.
malus = rdu; [at. medieTaia occlusio, -onis, dt occludere = a
inctiide fi claudere = a mcttide.] Modificare raporturilor normale
dintre dintii maxilari si mandibulari, avail drept consecinta
scaderea eficientei *masticatiei.
MALONILUREE, s. f. / malonyluree, s,. f. /barbituric ach Sin.:
acid barbituric (v.).
MALPIGHIAN, adj. / malpighien, -enne, adj. / malpighiar
[Marcello Malpighi, medic si anatomist italian, profesor I
'Sologna fi 'Messina, 1628-1694.} Cu referire la o structur
anatomica descoperita sau descrisa de Malpighi. Ex.: strat ni al
pielii, epiteliom m. (al stratului m. al pielii), glomerul m| piramide
m. (sau piramide Malpighi).

MALPOZITIE
MALPOZITIE, s. f. / malposition, s. f. / malposition. [Lat.
mains = rctti; positio, -onis = punere, de la ponere = a pune.]
Anomalie de situare a unei structuri anatomice. Ex.: m. den-tara.
MALPRAXIS, s. n. / malpraxis, s. m. / malpractice. [Lat. mafus
= ran; gr. praxis = acfiune, practica, de la prattem = a. acfwna.}
Tratament incorect sau neglijent al iinui padent, care Ti
cauzeaza acestuia prejudicii de orice fel, In relatie cu gradul de
afectare a capacitatii fizice ?i psihice. M. poate fi consecinta unor
lacune 'in pregatirea profesionala, a lipsei de experienta practica
sau a abilitatii efectuarii unor procedee diagnostice si indeosebi
terapeutice. In majoritatea tarilor medidi sunt asigu-rati pentru
cazurile de m., dar asigurarea se refera doar la acoperirea
materials! a eventualelor daune cauzate padentului si nu la
responsabilitatea profesionala.
MALSEGREGARE, s. f. / mals6gr6gation, s. f. / malsegregation. [Lat. malas = rdu; segregatio, -oais = separare, de la.
segregare = a separa.] Anomalie a separarii *cromatidelor fiice
in cursul *anafazei, care conduce la o repartitie inegala a cromozomilor In celulele fiice.
MALTAZA, s. f. / maltase, s. f. / maltase. ['EngC. malt, din
germ. Malz = molf; -aza.} Enzima din saliva, sue pancreatic sau
intestinal, care catalizeaza transformarea "maltozei In *glu-coza
In cursul digestiei. Sin.: a-glucozidaza.
MALTOBIOZA, s. f. / maltobiose, s. f. / maltobiose. ['EngC.
malt, din gem. Malz = matt.; [at. bis = de dmiS. on; oza -indica
un glwid.} Sin.: maltoza (v.).
MALTOZA, s. f. / maltose, s. m. / maltose. ['EngC. malt, din
gmn. Malz = molf, oza - indica un glucid.} Dizaharid alb-cristal-in
alcatuit din doua molecule de glucoza, denumit si zahar de malt.
M. reprezinta unitatea fundamentals (*monomer) a *glucogenului si a *amidonului. Este utilizat In dietetica si ca Inlocuitor
al zaharului. Sin.: maltobioza.
MALTUSIANISM, s. n. / malthusianisme, s. m. / malthusianism. [Thomas Robert Malthas, economist Britanic, 1766-1S34;
ism.} Teorie conform careia populatia creste In progresie geometrica, In timp ce mijioacele de subzistenta cresc In progresie
aritmetica. In consecinta, In zonele cu "natalitate mare se
recomanda restrictia voluntara a nasterilor. V. si planificare familiala.
MAMAR, adj. / mammaire, adj. / mammary. [Lot. mamma, y.
mamme = sanul mamei, mamela.} Referitor la san, In relatie cu
sanul. Ex.: glanda m., cancer m.
MAMECTOMIE, s. f. / mammectomie, s. f. / mammectomy.
[Lilt. mamma, gr. mamme = sanul mamei, mameld; gr. ektome
= {J(MU..\ Sin. incorect etimologic pentru mastectomie (v.).
MAMELA. s. f. / mamelle, s. f. / breast. NA: glandula mammaria. [Lat. mamilla, de la gr. mamme = sanul mamei, mwmla,}
Organ pereche, globulos, situat In regiunea toradca anterosuperioara, exterior cutiei toradce. Include glanda mamara si
tesut adipos. In mod normal se dezvolta la sexul feminin la
*pubertate, In relatie cu stadiile pubertare (P,-P^). Dezvoltarea
este stimulata de estrogenii ciclurilor sexuale lunare, care indue
atat cresterea stromei si a sistemului de ducte, cat si depunerea
de grasime. TesutuI glandular devine Insa com-plet dezvoltat
numai In timpul sarcinii (ca urmare a secretiei foarte man de
estrogeni de la nivelul placentei). Sin.: san (doar la specia
umana).
MAMELON, s. n. / mamelon, s. m. / nipple. NA: papilla
mammae, [fr. mameloa, din (at. mamilla, de la. gr. mamme =
sdnuC mamei, mameta.] 1) Formatiune anatomica situata
anterocentral la nivelul 'glandei mamare, cu forma cilindroconica, proeminand anterior, Inconjurata de o zona pigmentata
circulara (areola). La nivelul m. se deschid *canalele galactofore. 2) Orice formatiune care se aseamana cu aspectui
macroscopic descris mai sus.

MANEVRA
MAMILAR, adj. / mamillaire, adj. / mammillary. [Lat. mamilla, de
la gr. mamme = sanul mamei, mamela.} 1) Care are forma
cilindro-conica asemanatoare *mamelonului. Ex.: tuber-culi m. 2)
Care se refera, care este In relatie sau se defineste fata de
mamelon. Ex.: linie m. (sau medioclaviculara).
MAMILOPLASTIE, s. f. / mamilloplastie, s. f. / mamilloplas-ty.
[Lat. mamilla, de la. gr. mamme = sanul mamei, mamela;
gr. plastos = modeiat, de. la plassein = a forma, a modela}
Interventie chirurgicala constand In Indepartarea unuia sau a
doua *lambouri de piele pentru remedierea mamelonului ombilicat sau invaginat.
MAMOGRAFIE, s. f. / mammographie, s. f. / mammograpny.
[Lat. mamma, gr. mamme " sanul mamei, mameld; gr. graphein
= a scrie.] Radiografia glandei mamare, fara nici o preparatie
prealabila, fara opadfiere cu un produs de contrast. Reprezinta
eel mai bun procedeu de 'screening non-invaziv al cancerului
mamar (6% fals pozitive si 11% fals negative). In tarile
occidentale, la femeile de peste 45-50 de ani se recomanda
efectuarea a eel putin unei mamografii anual, tinand seama de
riscul ridicat de cancer mamar dupa aceste varste. V. si
mastografie.
MAMOPLASTIE, s. f. / mammoplastie, s. f. / mammoplasty.
[Lat. mamma, gr. mamme = sanul mamei, mamela; gr. plastos
= modelat, de la plassein = a forma, a modela,} Denumire pentru
toate tipurile de interventii chirurgicale corectoare sau reparatorii
ale sanului.
MANDIBULAR, adj. / mandibulaire, adj. / mandibular. [Lat.
mandibula = ma.ytar inferior, de la mandere = a mesteca.}
Referitor la 'mandibula, care se afla In relatie cu mandibula.
Ex.: nerv m.
MANDIBULA, s. f. / mandibule, s. f. / mandible. [Lat. mandibula
= nafyiar inferior, de la mandere = a mesteca.} V. tab. anat. oase.
MANDIBULOMETRU, s. n. / mandibulometre, s. m. /
mandibulometer. [Lat. mandibula = ma^lar inferior, de la
mandere = a mestecal gr. metron = masura.} Instrument util In
antropologie si stomatologie pentru determinarea dimensiu-nilor
si unghiurilor mancibulei.
MANDRIN, s. n. / mandrin, s. m. / mandrin. [J~r. mandria, din
provensala mandrin = dalta. mica. pentru gravat.[ Tija me-talica
amovibila introdusa m lumenul unui ac pentru a-i mentine
permeabilitatea, sau Intr-o sonda pentru a-i asigura o anumita
rigiditate si, implicit, posibilitatea de manevrare cu pre-dzie mai
mare. M. se scoate, de obicei, In momentui punctiei.
MANDUCATIE, s. f. / manducation, s. f. / manducation. [Lat.
manducatio, -oais = acfiunea de a nanca, de [a maaducare = a
mdnca.] Ansamblul functiilor orale care preceda digestia:
prehensia alimentelor, masticatia, gustarea, salivatia si deglu-titia.
MANECHIN, s. n. / mannequin, s. m. / manikin. [Olandeza.
'E.vului yvfediu mannekifn, dim. de la man = om[ Model al
corpului uman (alcatuit de obicei din componente detasabile),
utilizat pentru ilustrarea anatomiei, pentru exersarea de procedee
chirurgicale, obstetricale, de reanimare etc.
MANEVRA, s. f. / manouevre, s. f. / maneuver, [fr. manoeuvre,
din [at. manus = mdnd, opera = lucm.} 1) Metoda sau etapa a
carei efectuare presupune un grad de Indemanare, In unele
interventii chirurgicale sau obstetricale. Ex.: manevrele de
modificare a pozitiei fatului In *prezentatiile pelvine. 2) Procedeu
constand In obligarea bolnavului sa ia o atitudine par-ticulara sau
sa efectueze anumite miscari, fie pentru punerea In evidenta a
unui semn clinic, fie In scopuri terapeutice. Ex.:
m. vagale (prin compresiunea sinusului carotidian sau a glo-bilor
oculari) sunt exerdtate In scop diagnostic si terapeutic.

593

MANEVRA ADSON
MANEVRA ADSON / manoeuvre d'Adson / Adson's test.
[Alfred Washington Adson, neumcliirurg american, 'Rochester/
'Minnesota, 1887-1951.] Sin.: test Adson (v.).
MANEVRA GUYON / manoeuvre de Guyon / Guyon's sign.
[Jean Casimir Felix Guyon, cfwrwg si urolog franca, profe-sor
de. patotogie chirurgicaia la '.Paris, 1831-1920} Manevra de
palpare renala bimanuala, prin balotare In inspir, o mana fiind
asezata la nivelul lojei renale (posterior) si cealalta la nivelul
hipocondrului corespondent (anterior). M. G. permite punerea In
evidenta a prezentei unei formatiuni renale patologice sau ptoza
renala. Sin.: semn Guyon.
MANEVRA HEIMLICH / manoeuvre de Heimlich / Heimlich
maneuver. [Harry ]. Heimlich, medic american speciatizat in
chirurgie toracica, n. 1920.} Metoda de eliminare a corpilor strain!
sufocanti din caile aeriene superioare. PacientuI are bratele
plasate pe linia centurii si torsul aplecat In fata, iar operatorul,
plasat In spatele sau, aplica cu ambele maini (una stransa pumn)
un impuls brusc si puternic Indreptat In sus, Intr-un punct situat
Intre ombilic si cusca toracica.
MANEVRA MAURICEAU-SMELLIE / manoeuvre de MauriceauSmellie / Mauriceau-Smellie maneuver. [Francois Mauriceau,
oBstetrician francez, 'Paris, 1637-1709; William Smellie, obstetrician engCez, Londra, 1697-1763.] Procedeu de degajare a
corpului fatului In 'nasterea cu *prezentatie pelvina, dupa ce
membrele inferioare, abdomenul, trunchiul si membrele superioare s-au exteriorizat. Consta In plasarea fatului pe ante-bratui
operatorului si flexia puternica a capului fatului prin intro-ducerea
a doua degete In gura acestuia.
MANEVRA McMURRAY / manoeuvre de McMurray / McMurray
test. [Thomas Porter McMurray, cSwwg engiez, Liverpool, n.
1889.] Bolnavul fiind In decubit dorsal, se imprima miscari de
rotatie axiala combinate cu miscari de la-teralitate asupra gambei
flectate pe coapsa, In timp ce gamba este Intinsa progresiv. In
cazul rupturii de menisc se percepe un declic. Sin.: semn
McMurray, semnul declicului. V. semnul Appley si semnul
sertarului.
MANEVRA MULLER / manoeuvre de Miiller / Miiller's
maneuver. [Johannes Peter Miiller, fizioCog fi anatomist german, profesor (a 'Bonn, apoi la 'Berlin, 1801-1858.} Sin.: proba
Buerger-Muller (v.).
MANEVRA MURPHY / manoeuvre de Murphy / Murphy's maneuver. [John Benjamin Murphy, citiruy american, Chicago,
1857-1916.} Bolnavul asezat In decubit dorsal. Examinatorul
plaseaza mana dreapta cu extremitatea degetelor In regiunea
subhepatica, la nivelul cartilajului coastei a IX-a. PacientuI este
solidtat sa inspire profund. Daca vezicula biliara este In su ferinta, durerea creste deoarece colecistui este prins Intre degetele care palpeaza si presiunea diafragmului transmisa ficatului. Totodata, inspirul este blocat. Prin m. M. se poate dis-tinge
durerea veziculara de durerea duodenala. In inspir, durerea
duodenala nu creste In intensitate, putand chiar diminua. Sin.:
procedeu Murphy, semn Murphy.
MANEVRA TILLAUX / manoeuvre de Tillaux / Tillaux maneuver. [Paul Jules Tillaux, anatomist fi cflirwg francos, profesor [a
'Paris, 1834-1904.] M. utilizata pentru depistarea ade-rentei
tumorilor de san la muschiul mare pectoral. Mobilitatea tumorii
pe planurile profunde diminueaza la contractia marelui pectoral,
cand se exercita o opozitie la miscarea de adductie a bratului
pacientei.
MANEVRA
TRENDELENBURG
/
manoeuvre
de
Trendelenburg / Trendelenburg's maneuver. [Friedrich
Trendelenburg, ckirurg aermcm., 1844-1924.] Sin.: proba
Trendelenburg (v.).
MANEVRA VALSALVA / manoeuvre de Valsalva / Valsalva's
maneuver. [Antonio Maria Valsalva, anatomist Italian, profesor (a '^oCn, 1666-1723.} Expiratie fortata cu nasul si gura
594

MANIPULARE
Inchisa, In scopul insuflarii aerului In trompele lui Eustachio si In
urechea medie. Poate fi aplicata de persoanele care coboara de
la altitudini mari. V. si proba Valsalva, test Valsalva.
MANGAN, s. n. / manganese, s. m. / manganese. [Ongine.
obscura; posibil aCterare de [a magneziu (gr. magnes = piatra
magneticd, wtusa din regiu.nea yvfagnezia din Asia '\{icd).]
ElementuI chimic nr. 25, simbol Mn, masa atomica 54,938,
greutate specifica 7,21. Metal prezent In unele plante si In
tesuturile organismelor superioare, Mn este un oligoelement
esential, necesar In metabolismut osos normal si In unele reactii
enzimatice. Corpul uman confine circa 30 mg, iar defi-cienta In
Mn nu a fost demonstrata. Excesul cronic determina
"manganismul. 0 serie de saruri ale metalului sunt utilizate ca
medicamente.
MANGANISM, s. n. / manganisme, s. m. / manganism. [Origine
oBscurd; posifiil aiterare de la magneziu (gr. magnes = piatra
magnetica, aausa din regiunea 'Magnezia din 'Asia Mica); -ism.]
Denumire care reuneste simptomele determinate de intoxicatia
cronica cu mangan, produsa de obicei prin inhalarea pulberii
metalului: agresivitate urmata de astenie si apatie, tremor,
hipertonie musculara cu tulburari de echilibru, de mers si de
vorbire. Aceasta simptomatologie se poate aso-cia cu
pneumopatii acute severe. M. este o boala profesio-nala care
poate aparea la lucratorii din industria sticlei, indus-tria chimica
(fabricarea manganatilor si a permanganatilor, a colorantilor),
industria metalurgica.
MANIAC, adj., s. m. si f. / maniaque, adj., s. m. / maniac. }Qr.
mania = nedunie, furie.} (Persoana) care sufera de *manie. Prin
extensie, (om) care este obsedat de o idee fixa sau care
manifesta o idee exagerata despre ceva, avand ade- sea
deprinderi ciudate.
MANIACAL, adj. / maniaque, adj. / maniacal. \Qr. mania =
nefiunie, furie..} Care se refera la manie; care este propriu pentru
*manie si pentru *maniaci. Ex.: criza m., comportament m.
MANIE, s. f. / manie, s. f. / mania. [Qr. mania = ntburit, furie.]
Psihoza acuta caracterizata prin accese de agitatie psihomotorie. Conform ICD-10, se deosebesc: 1) M. faia simp-tome
psihotice se caracterizeaza prin cresterea dispozitiei, de la
jovialitate nepasatoare la o stare de excitatie aproape necontrolabila, hiperactivitate, logoree, nevoie scazuta de somn,
absenta inhibitiilor sociale normale, grandomanie si optimism
excesiv. Primul atac apare de obicei Intre 15-30 de ani, dar poate
aparea la orice varsta. Diagnosticul pozitiv se stabileste daca
episodul dureaza eel putin o saptamana si afecteaza munca si
activitatile sociale. 2) M. cu simptome psihotice prezinta un
tablou clinic mai accentual decat m. fara simp-tome psihotice.
Ideile de autoapreciere excesiva si grandoare se pot dezvolta In
deliruri, iar iritabilitatea si suspidunea pot genera deliruri de
persecutie. In cazurile severe se dezvolta deliruri multiple, pot
aparea halucinatii, vorbirea devine incom-prehensibila si este
necesara diferentierea de *schizofrenie sau stabilirea
diagnosticului de psihoza schizoafectiva.
MANIERISM, s. n. / manierisme, s. m. / mannerism. \fr.
mamerisme, de la main = mana, din iat. menus = m&nil] Aspect
artificial, fals si excesiv dat de un subject mijioacelor sale de
expresie: mimica, gesturi, atitudini, notiuni, vorbire. M. reprezinta
un simptom al *schizofreniei, dar poate aparea, de asemenea, In
*inversiunile sexuale si, uneori, In *debilitatea mintala.
MANIPULARE, s. f. / manipulation, s. f. / manipulation. [Lat.
manipulus = pumn, de. la manus = mana.} Actiunea de a
efectua anumite manevre manuale: 1) Pentru remedierea unor
deplasari osoase, de ex. vertebrate. 2) Pentru realizarea unor
preparate chimice sau a unor experimente de fizica.

MANIPULARE ARTICULARA
MANIPULARE ARTICULARA / manipulation articulaire /
articular manipulation. Miscare fortata aplicata direct sau indirect unei articulatii sau unui ansamblu de articulatii, care
deplaseaza brusc componentele articulare, dincolo de limitele
fiziologice obisnuite, dar fara depasirea limitei impuse de
miscarile anatomice.
MANIPULARE GENETICA / manipulation g6netique / gene
manipulation. Transferul unui segment de cromozom (ADN), cu
genele sale, din nucleui unei celule apartinand unui organism In
nucleui unei celule din alt organism. M. g. permite transferul la
organismul primitor a unor caractere noi.
MANITOL, s. m. / mannitol, s. m. / mannitol. [J~r. maime =
rosina de. frasin e.^ud'afie. dulce. a frasinuiui; -o/.] Alcool
derivat din "manoza, folosit 'in masurarea filtrarii glomerulare,
deoarece este practic neresorbit de tubulii renali. M. este uti-lizat
si In terapeutica: pentru declansarea diurezei osmotice, pentru
prevenirea edemului cerebral si pentru scaderea pre-siunii
oculare.
MANOMETRIE, s. f. / manometrie, s. f. / manometry. [Cjr.
manos = pufin dens, metroa = masura,\ Masurarea presiunii din
interiorul unui vas sanguin sau al unei cavitati. Ex.:
masurarea presiunii arteriale, a presiunii intracardiace, a presiunii
LCR, a presiunii intravezicale etc.
MANOMETRU, s. n. / manometre, s. m. / manometer. [QT.
manos = pufin dens; metron = masura.] Instrument pentru
masurarea presiunii unui lichid sau a unui gaz. Frecvent, m.
consta dintr-un tub m forma de U, continand mercur, apa sau un
alt lichid. Tubu! este deschis la un capat si expus presiunii
fluidului la celalalt capat. Presiunea poate fi citita direct pe o
scala gradata.
MANOZA, s. f. / mannose, s. m. / mannose. [J~r. maaae =
rasina. de. frasin - e?(sudaf:ie duke a. frasinuiui; oza - indica. un
giucid.} Glucid cu formula Cgl-f^Og, prezent In stare libera
indeosebi In coaja de portocale. In organism face parte din
structura oligozaharidica a mai multor glicoproteine si glicolipide. V. manozidoza.
MANOZA-6-FOSFAT, s. f. / mannose 6-phosphate, s. f. /
mannose 6-phosphate. V. lizozomi.
a-MANOZIDAZA, s. f. / a-mannosidase, s. f. / a-mannosidase.
\fr. manne = rafina. de. /rosin - e^sudafie dulce. a frasinuiui;
ozid - indicd un giucid; -aza.] Enzima (*hidrolaza) care catalizeaza hidroliza reziduurilor de 'manoza de la nivelul oligozaharidelor N-legate de glicoproteine. Deficienta formei lizo-zomale
a enzimei, autozomal recesiva, determina 'manozidoza.
MANOZIDOZA, s. f. / mannosidose, s. f. / mannosidosis. [fr.
manne = rasina. de. frasin - e?(sudafie duice a. frasinuiui;
ozid - indica un giucid; -oza.] Boala din grupul 'mucolipi-dozelor
care este consecinta reducerii considerabile a activitatii *amanozidazei. Se manifesta prin retardare psihomotorie cu
hepatosplenomegalie si un sindrom dismorfic foarte asemanator
cu eel din *boala Hurler.
MANSONIA / Mansonia / Mansonia. [Sir Patrick Manson,
medic englez, profesor de. medicina. tropicala. la Londra, 1S441922.] Gen de tantari care transmit anumite tipuri de *filari-oza,
ca si unele viroze.
MANUBRIUM STERNAL / manubrium sternal / manubrium of
sternum. NA: manubrium sterni. [Lat. manubrium = man-tr,
toartd; gr. sternon = stern.} Partea superioara, craniala, a
sternului, care se articuleaza cu cele doua clavicule si cu primele doua cartilaje costale. V, si tab. anat. - oase.
MAP / MAP / MAP. [ficronim engi. pentru Microtu6u[eAssocia.te.il Proteins = prote-ine. asoc.la.te. mwotubuiiior.} Abreviere a denumirii familiei de proteine care promoveaza asamblarea si polimerizarea *tubulinelor ce alcatuiesc *microtubulii de
la nivelul *citoscheletului. MAP contine mai multe tipuri de

MARIJUANA
proteine, clasificate In functie de masa moleculara sj de distributia celulara. 0 serie de MAP ar putea fi modificate In diferite
boli ale SNC, Indeosebi In 'boala Alzheimer.
MAPPING / mapping / mapping. [',ngi. mapping = cartoyafiere, de (a map = Aartd,] Anglidsm utilizat ca sin. cu carto-grafie
(v.).
MARASM, s. n. / marasme, s. m. / marasmus. [Cfr. maras-mos
= consumptie, de la maramein = a. se vesteji.] Scadere
ponderala accentuata a Intregului organism, consecutiva unei
boli Indelungate sau a unei denutritii. La copil, m. poate aparea
In *malabsorbtie, alimentatie defidtara, tulburari metabolice, diaree cronica, boli grave cardiace, pulmonare, renale, boli parazitare (Indeosebi In climatui tropical). M. senil este un proces de
atrofie care afecteaza majoritatea tesuturilor In Tmbatranire.
MARCAJ, s. n. / marquage, s. m. / labelling. \fr. marquage, din
scand. merki = marcel.] Procedeu prin intermediul caruia o
substanta (molecula, particula) sau o celula sunt *marcate.
Primul tip de m. a fost eel cu radioizotopi, ulterior posibilitatile sau diversificat Indeosebi prin aparitia marcajului fluorescent. V. si
marcat, marker.
MARCAJ GENETIC / etiquetage genetique / gene tagging.
Insertia unui 'marker genetic In interiorul sau In apropierea unei
gene.
MARCAT, adj. / marque, -e, adj. / labeled, [fr. marque, din
scand. merki = marca.] Despre o molecula, o particula sau o
celula care au devenit identificabile prin legarea unui radioizotop, a unei substante fluorescente, enzime, a unui anticorp,
radical liber etc. Compusul m. poate fi identificat sau dozat in
vivo sau in vitro. Ex.: hormon m., eritrocite m.
MARCA, s. f. / marque, s. f. / mark. [fr. marque, din scand..
merki = ma.rcd.\ 1) Semn distinctiv. 2) M. electrica: *electrodermita. 3) M. depusa'. produs cu un mod de preparare si
continut proprii.
MARCHER. Var pentru marker (v.).
MAREA CIRCULATIE / grande circulation, circulation systemique / systemic circulation, general circulation. Sin.: circulatie sistemica. V. circulate sanguina.
MAREA TUBEROZITATE A HUMERUSULUI / grosse tuberosite
de I'humerus / greater tuberosity of humerus. NA: tuberculum
majus humeri. Sin.: trohiter (v.).
MAREA UNDA MONOFAZICA / onde de Pardee / Pardee's
wave. Sin.: unda Pardee (v.).
MARELE EPIPLOON / grande 6piploon / greater omentum. NA:
omentum majus. V. epiploon (3).
MARGINAL, adj. / marginal, -ale, -aux, adj. / marginal. [Lot.
murgo, -inis = mayine.] Cu referire la periferia unei formatiuni
anatomice sau a unei regiuni topografice. In particular, In psihopatologie, care prezinta manifestari la limita starii de constienta sau la limita comportamentului normal. V. si borderline.
MARGINATIE, s. f. / margination, s. f. / margination. [Lat.
marginare = a margini, a tivi, de. la margo, -inis = mar-gine..}
Acolarea leucocitelor pe fata interna a peretilor vascu-lari, In
cazul unei Incetiniri a circulatiei sanguine. M. preceda si
favorizeaza *diapedeza leucocitelor.
MARGINE, s. f. / marge, s. f. / margin, border. NA: margo, pi.
margines. [Lat. margo, -inis = margine.} Limita a unei zone
anatomice. Ex.: 1) M. ciliara a pleoapelor (NA: margo
palpebrae), prevazuta cu cili. 2) M. incizala libera (NA: margo
incisalis), taioasa a unui dinte frontal. 3) M. tibiala (interna) a
piciorului (NA: margo medialis pedis), m. piciorului de la dege-tul
mare pana la calcai.
MARIJUANA, s. f. / marijuana, s. f. / marijuana. [Cuvdnt (uspono-a.me.rican de. origine. incerta: 1) [imSa indieniior me^ic.ani
maraguango = su.6sta.ntcl tOJffca., 2) [im6a me?ffcand
voputara. maria-juana, aiuzie. la, proprietafile afrodiziace aLe.
arogului}
595

MARISCA
Denumirea mexicana a drogului preparat din frunze si flori
uscate de Cannabis indica (canepa Indiana) utilizat sub forma de
tigarete. ExtractuI al-coolic purificat este denumit *hasis. M.
produce un efect halucinogen prin interactiunea substantei 8-9tetrahidrocanabinol (THC) cu receptorii specifici din creier.
Receptorii THC sunt mai abundenti In *hipocamp, unde este
consolidata memoria, ceea ce explica afectarea memoriei dupa
consumul drogului. Desi are efect *analgezic, acesta nu poate fi
util deoarece este inseparabil de efectui halucinogen. De-rivati
sintetid de m. sunt utilizati ca 'antivomitivi In faza ter-minala a
cancerului. THC si metabolitii acestuia sunt detectabili In urina la
o ora dupa consumul m. (fumat), prin dozare *radioimunologica
sau *spectrometrie de masa.
MARISCA, s. f. / marisque, s. f. / marisca. [Lot. mcirisca =
smocfiind micd fi, prin anaiogie., tumora. micd la nivelul anusu.[ui.] Tumora mica indolora inserata la marginea anusului, avand
un Invelis cutanat. M. provine dintr-un *hemoroid trom-botic
resorbit, care a suferit o transfonriare fibroasa.
MARKER, s. m. / Inarqueur, s. m. / marker, tracer. ['ElyC.
marker, fr. marqiieur, din scand. merki = marc.a.} Termen al
carui sens s-a extins considerabil In ultimul timp. Primul sens
consacrat al cuvantului m. a fost eel de indicator care permite
depistarea unei substante pe care este fixat. In ultimii ani s-au
consacrat m. biologici, substante a caror dozare permite
investigarea unor procese patologice. Numarul de m. propusi In
prezent este extrem de mare, dar unii dintre acestia, Indeosebi
*m. tumorali, nu au o specificitate suficienta si, In consecinta,
utilitatea lor In practica medicala este limi-tata. Tipuri de m.: 1)
M. radioizotopici sau radiotrasori, care pot fi utilizati ca atare sau
pentru marcarea unor molecule. Sin.: trasor. 2) M. fluorescent!,
molecule sau radicali cu care pot fi marcate o serie de
biomolecule (ex.: anticorpi) sau care se fixeaza specific la nivel
celular. 3) M. de spin (v.). 4) M. genetici, trasaturi genotipice sau
fenotipice (ex.: o varianta enz-imatica) care permit reperarea
unui cromozom sau a unei celule. 0 serie de m. g. permit
selectionarea unor 'clonuri celulare. 5) M. de membrana sau de
suprafata (v.). 6) M. ai fnetabolismului osos, reprezentati, In
esenta, de fosfatazele alcaline serice, osteocalcina serica si
hidroxiprolina urinara. In principiu, pentru fiecare secventa
metabolica prindpala se pot identifica m. specifici. 7) M. ai
hepatitei (v.). 8) M. tumorali (v.). Var.: marcher.
MARKER CELULAR CD / marquer cellulaire CD / CD cellular
marker. V. CD4 si CDS.
MARKER LIMFOCITAR / marquer lymphocytaire / lympho-cyte
marker. Caracteristica a unei subpopulatii limfocitare, de regula
un 'marker de membrana, care permite determinarea
apartenentei unui limfocit la subpopulatia respectiva.
MARKER DE RISC / marquer de risque / risk-marker.
Caracteristica a unui subiect, frecvent ereditara, uneori dobandita, care indica o probabilitate mare de a fi afectat de o anu-mita
boala.
MARKERI Al HEPATITEI VIRALE / marqueurs de I'hepatite
virale / infectious hepatitis markers. Antigeni si anticorpi a
caror prezenta In semi sanguin probeaza existenta, In prezent
sau In trecut, a unei hepatite virale. In cazul hepatitei A sunt
detectati anticorpii anti-HA. Pentru hepatita B, identificarea anticorpilor sau antigenilor a devenit obligatorie In centrele de
recoltare a sangelui. In cazul hepatitei B prezinta interes: antigenul HBs (AgHBs), prezent Inainte sau In cursul fazei cli-nice a
hepatitei acute; anticorpii anti-HBc, care apar concomi-tent, dar
persists mai mult timp decat AgHBs; anticorpii anti-HBs, care
persista mult timp. Pentru hepatita C sunt detectati anticorpii
anti-HC.
MARKERI DE MEMBRANA / marqueurs de membrane /
membrane markers. Molecule situate la suprafata unor celule
596

MASAJ
diverse (In particular elemente figurate din sange) prin a caror
identificare, cu ajutorul *anticorpilor monoclonali, este posibila o
analiza detaliata a stadiului de diferentiere celulara. Ex.:
"tipajul leucocitelor normale sau patologice si evaluarea unor
subpopulatii limfocitare.
MARKERI DE SPIN / marqueurs de spin / spin labels. Molecule
care contin grupari *paramagnetice, de cele mai multe oh un
'radical liber stabil ce poate fi Incorporat In anu-mite regiuni
specifice
ale
macromoleculelor
sau
ale
sistemelor
macromoleculare (ex.: "membrana plasmatica) studiate. Prin
Incorporarea m. de s. devine posibil studiul prin spectroscopie de
"rezonanta paramagnetica electronica, fiind obtinute date asupra
dinamicii moleculelor din structurile biologice. Ex.: pre-cizarea
structurii si localizarea centrilor activi ai enzimelor, dinamica
moleculelor lipidice de la nivelul biomembranelor.
MARKERI TUMORALI / marqueurs tumoraux / tumour markers.
Molecule anormale sau molecule normale aflate Intr-o
concentratie anormal crescuta In serul sanguin, a caror prezenta
poate reprezenta o proba asupra existentei si evolutiei unor tumori
maligne. Gradul de specificitate a diversilor m. t. este variabil. De
aceea, eel putin pana In prezent, utilitatea lor a fost probata
Indeosebi In urmarirea evolutiei si mai putin In depistarea unor
tumori maligne. Tipuri de m. mai utilizati:
1) Proteine embrionare: *antigenul carcinoembrionar (ACE sau
CEA) In cancerele de colon si rect; *alfafetoproteina (AFP) In
cancerele hepatic si testicular. 2) Proteine placentare: *gonadotrofina corionica umana (HCG) In cancerele de placenta si
testiculare. 3) Antigeni extrem de diversi: 'antigenul specific
prostatic (PSA) In cancerul de prostata; antigenul polipeptidic
tisular (TPA); *antigenul CA. 4) Enzime: *fosfataza acida prostatica (PAP) In cancerul de prostata; 'enolaza neurospecifica
(NSE) In neuroblastom si In cancerul pulmonar cu celule mid. 5)
Hormoni: "caldtonina si *tireoglobulina In cancerul tiroidian
diferentiat. Nota: pentru abrevieri au fost utilizate siglele denumirilor moleculelor In limba engleza.
MARMORIZARE, s. f. / mannorisation, s. f. / marmoration. [Lot.
marmor, -onis = marmura.] Cresterea considerabila a densitatii
unui os, o parte mai mult sau mai putin Intinsa a acestuia
devenind compacta ca marmura.
MARSUPIALIZARE, s. f. / marsupialisation, s. f. / marsupialization. [Lat. marsupium, gr. marsipJon = punga., bursa.}
Deschiderea la piele, printr-un orificiu creat operator, a unei
colectii purulente sau a unui chist hidatic (Indeosebi hepatic).
MARTOR, s. m. / temoin, s. m. / control. [Lat. martyr = martir.]
Orice element (semn clinic, fenomen, proces) care poate
constitui un termen de comparatie pentru relevarea ca-racterelor
altui element. In raport cu domeniile de aplicare: m. biologic,
epidemiologic, serologic, chimic.
MARTIAL, adj. / martial, -ale, -aux, adj. / martial. [Lat. Martialis,
de [a Mars, Mortis = zilii rcis6oiului.] Care confine fier sau care
este obtinut pe baza de tier sau de derivati ai metalului. Ex.:
terapie m.
MASA COMUNA SACROLOMBARA / masse commune sacrolombaire / erector muscle of spine. Sin.: muschi erector spinal
(v. tab. anat. - muschi).
MASAJ, s. n. / massage, s. m. / massage. [CfT. massein = a
frdmdnta fi ar. mussa = a atinge, a palpa.] Procedeu de stimulare
si destindere a muschilor, de activare a circulatiei sangelui sau a
viscerelor, In scop terapeutic sau profilactic. Au fost descrise
diferite tipuri de m., de la procedee empirice la manevre
elaborate In functie de manevrele efectuate (efleu-raj, frictiune,
framantare, batere sau tapotaj, vibratie), de structurile abordate
(m. circulator, muscular, al tesutului conjunctiv, m. trofic) sau In
functie de scop (combaterea durerilor sau spasmelor, a celulitei,
obtinerea unei relaxari, favorizarea re-sorbtiei revarsatelor,
mentinerea formei fizice etc.).

MASAJ CARDIAC
MASAJ CARDIAC / massage cardiaque / cardiac massage.
Metoda de resusdtare cardiaca utilizata In *stopul cardiorespirator. Poate fi; m. c. extern (sau m. indirect}, prin peretele
toracic, si m. c. intern (m. direct). M. c. extern se efectueaza dupa
asezarea pacientului In pozitie orizontala, pe un suport dur, prin
compresiune ritmica In 1/3 inferioara a sternului, la copii la
mijiocul sternului. Frecventa m. c. este de 80/min la aduiti, 90/min
la copii, 120/min la sugari. M. c. este una din etapele regulii ABC
(de la Airways - eliberarea cailor aeriene, Breath - respiratie
artificiala, Circulation - masaj cardiac), la care se adauga DEFG
(Drugs - terapie medicamentoasa, CG, Fluids - lichide, Gaging evaluare globala a metodei terapeutice).
MASA, s. f. / masse, s. f. / mass (1), table (2). [Lot. massa =
masa,] 1) Marime fizica fundamentals ce caracterizeaza cantitatea de materie continuta de un corp, independent de presiune, temperatura si de starea fizica a corpului respectiv. In
fizica clasica, m., ca marime scalara, este aditiva, adica m. unui
ansamblu de corpuri este egala cu suma maselor cor-purilor
componente. M. se masoara In SI In kilograme (kg). V. si
greutate. 2) Platforma pe care se aseaza obiecte, se lucreaza: a)
m. de instrumente; b) m. de operatie chirurgicala, cu posibilitati
de ridicare si coborare In diferite planuri; c) m. ginecologica
pentru examenul ginecologic; d) m. ortopedica asigura fixarea
pacientului Intr-o anume pozitie.
MASA ATOMICA / masse atomique / atomic mass. Masa unui
atom masurata In unitati de masa atomica (u). Actual-mente,
masurarea se efectueaza In scala unificata, In care 1 u
reprezinta 1/12 din masa izotopului carbon 12 (^C),
MASA MOLECULARA / masse moleculaire / molecular mass.
Suma maselor atomice relative ale tuturor atomilor care intra In
compozitia moleculei unui corp compus. Se determina prin
metode crioscopice, pentru lichide sau solide, ori din legea lui
Avogadro pentru gaze.
MASA SANGUINA / masse sanguine / blood volume. Expresie
incorecta, dar utilizata frecvent In romana si In franceza ca sin.
pentru "volum sanguin.
MASCA, s. f. / masque, s. m. / mask. [ltd. maschera, de. (a
radacina mask- = negru, engine oBscura,] 1) Dispozitiv care se
poate adapta etans pe figura pentru administrarea sub-stantelor
gazoase (oxigen, medicamente). 2) Aspect al fetei:
a) m. echimotica, pete rosii punctiforme pe fata, In traumatismele cu compresiune toracoabdominala; b) m. oboselii dupa
efort intens; c) m. de gravidHate (v.); d) m. tetanica, ras sardonic.
MASCA DE GRAVIDITATE / masque de grossesse / mask of
pregnancy. Pete pigmentare cu contur neregulat care apar In
timpul sarcinii la nivelul fetei. Sin.: cloasma, masca de sarcina.
MASCA DE SARCINA / masque de grossesse / mask of
pregnancy. Sin.: masca de graviditate (v.).
MASCUL, s. m. / male, s. m. / male. [Lot. masculus = Ijdrfiat.]
In biologie, care apartine sexului fecundant, purtator de celule
reproducatoare mai numeroase, mai mid si mai mobile decat ale
femelei. 2) Care este de sex masculin. Obs.:
utilizarea termenului cu referire la un baribat are o nuanta
peiorativa.
MASCULIN, adj. / masculin, -e, adj. / masculine. [Lot. masculinus = mascuCin, de. ia masculus = 6ar6at.] Care apartine
sexului masculin, sau poseda caracteristidle normale ale unui
*mascul.
MASCULINIZARE, s. f. / masculinisation, s. f. / masculinization. [Lat. masciilinus = masculin, de- [a masculus =
birbat.} Aparitia caracterelor sexuale secundare masculine, care
este normala la sexul masculin si patologica la sexul
feminin.Sin.: virilizare. V. si virilism.

MASTOCITOPEXIE
MASCULINOVOBLASTOM, s. n. / masculinovoblastome, s.
m. / masculinovoblastoma. [Lat. masculinus = mascuKn, de.
ia masculus = 6a.r5at; ovum = oii'i gr. blastos = germe.n;
-oma.} Neoplasm ovarian care simuleaza o structura suprarenala si a carui histogeneza este discutata. Se presupune ca m.
se dezvolta din fragmente ectopice de suprarenala sau este o
varietate de *luteom.
MASETER, s. m. / mass6ter, s. m. / masseter. [t^r. mas-seter,
-eros = mupchi masticator, dt. ia mastazein = a ffidncft] V. tab.
anat. - muschi.
MASIV, adj., s. n. / massif, -ive, adj., s. m. / massive, adj.,
massif, n. [Lat. massa = masa.] Denumire comuna pentru:
1) M. carp/an (NA: carpus): carp. 2) M. facial osos: craniul facial.
3) M. tarsian (NA: tarsus): tars.
MASOCHISM, s. n. / masochisme, s. m. / masochism.
[Leopo/d van Sacher-Masoch, scriitor austriac, 1836-1895;
ism.} Parafilie In cazul careia subiectui nu acceda la satis-factie
decat sub efectui unei suferinte proprii de ordin fizic (lovire,
ranire, flagelare) sau moral (insulta, umilire). *Flagelarea este
procedeui eel mai frecvent. Prin extensie, m. califica toate
conduitele In care suferinta este mai mult sau mai putin cautata.
Sin.: algolagnie pasiva.
MASTECTOMIE, s. f. / mastectomie, s. f. / mastectomy. \Qr.
mastos = sdn, mameiil; ektome = e^ctzfe.] Ablatie chirurgicala a
sanului, care poate fi simpla, segmentara, partiala sau radi-cala.
Termenul *mamectomie, desi utilizat uneori, nu este corect
etimologic. V. si operatie Halsted.
MASTICATIE, s. f. / mastication, s. f. / mastication. [Lat.
masticare = a mesteca.} Proces fiziologic mecanic si fizicochimic de sfaramare a alimentelor solide In cavitatea bucala,
amestecarea acestora si formarea bolului alimentar. M. se
efectueaza cu ajutorul dintilor, incisivii si caninii actionand prin
taiere si dilacerare, iar molarii prin zdrobire si macinare. Centrul
de control al m. se afia In trunchiul cerebral, dar pro-cesul are la
baza reflexul masticator. M. este primul timp al digestiei, pe care
o favorizeaza Indeosebi prin cresterea su-prafetei de contact cu
enzimele digestive. Pierderea partiala a functiei masticatorii se
apredaza prin calculul *coefidentului masticatoriu.
MASTITA, s. f. / mastite, s. f. / mastitis. [Qr. mastos = son,
mameCa; -1(0.] Denumire generica care grupeaza toate afectiunile inflamatorii ale *mamelei. M. carcinomatoasa este o forma
pseudoinflamatorie a cancerului mamar, observata la femeia
tanara In timpul sarcinii sau al perioadei de alaptare. Se
manifesta prin inflamatia acuta a glandei mamare In In-tregime,
cu evolutie spontana spre exitus In cateva saptamani sau luni.
M. totals, flegmon difuz care invadeaza mamela In totalitate. Sin.:
panmastita.
MASTOCIT, s. n. / mastocyte, s. m. / mast cell. {Cjerm. Mast =
aliment; gr. kytos = ceiuia.] Tip de 'histiocit care exista In mod
normal In tesutui conjunctiv din ganglionii limfatid, splina si
maduva osoasa. M. are forma rotunjita sau poligonala, cu
diametrul de circa 25-30 urn, nucleu mare si neregulat si granulatii metacromatice cu dimensiuni variabile. Granulatiile au rol
de sinteza a unor mediatori chimici (ex.: histamina, he-parina,
acid hialuronic). M. deriva din celule nediferentiate ale tesutului
reticuloendotelial. Unii autori considera celulele des-crise anterior
m. feu/are si denumesc m. sanguine polinu-clearele bazofile.
MASTOCITOM, s. n. / mastocytome, s. m. / mastocytoma.
[Cferm. Mast = aliment; gr. kytos = cdittd; -oma.] Aglomerare de
*mastodte sub forma unui infiltrat celular cutanat, comuna la
caine si rara la om. M. este o leziune tipica In 'urticaria
pigmentara.
MASTOCITOPEXIE, s. f. / mastocytopexie, s. f. / mastocalciphylaxis. [Cferm. Mast = aliment, gr. kytos - celuias 'pexis
597

MASTOCITOZA
= jv(are.] Proprietatea *mastocitelor de a fixa calciul, ca ^i alte
substante (plumb, fier etc.).
MASTOCITOZA, s. f. / mastocytose, s. f. / mastocytosis.
[<^erm. Mast = aliment; gr. kytos = celvlo, -oza.] Termen generic
pentru grupul de boli caracterizate prin infiltrarea *mas-tocitelor m
tesuturi sau, uneori, la nivelul unor organe. M. cuprind: *m. difuza
si sistemica, *mastocitomul, "urticaria pig-mentara si unele
"telangiectazii.
MASTOCITOZA DIFUZA / mastocytose diffuse / diffuse mastocytosis. Afectiune caracterizata prin Ingrosarea pielii, lichenificare, *eritrodermie generalizata si prurit intens, urmare a
infiltrarii tegumentelor cu *mastocite. In copilarie m. d. este
asociata frecvent cu *m. sistemica.
MASTOCITOZA SISTEMICA / mastocytose systemique / systemic mastocytosis. Boala caracterizata prin existenta de infiltrate alcatuite din *mastocite, situate In tesuturile non-cutanate,
uneori asociate cu leziuni cutanate. Infiltratele afecteaza de
obicei ficatui, splina, oasele, ganglionii limfatici si tractusul gastrointestinal. V. si mastocitoza difuza.
MASTODINIE, s. f. / mastodynie, s. f. / mastodynia. \Cjr.
mastos = son, mamda; odyne = durere.] Senzatie de tensi-une
dureroasa la nivelul glandelor mamare, spontan si la pal-pare. M.
este un simptom In multe afectiuni: dezechilibru hormonal
estrogeni-progesteron, afectiune locala a glandei mamare, dar
poate aparea si In relatie cu menstrele.
MASTOGRAFIE, s. f. / mastographie, s. f. / mastography. \(jr.
mastos = sdn, momelil; graphein = a scrie.] Termen con-siderat
uneori, In mod gresit, sin. cu *mamografie. In reali-tate, m.
cuprinde, pe langa mamografia propriu-zisa, *pneu-momastografia
si *galactografia.
MASTOIDA, s. f. / masto'ide, s. f. / mastoid. NA: processus
mastoideus. [Qr. mastos = sdn, mamda; eidos = forma.] Partea
postero-inferioara a osului temporal, situata posterior conductului
auditiv extern. Are forma de piramida, cu baza situata cranial si
varful caudal. Partea sa inferioara se pre-lungeste cu apofiza
mastoida, la nivelul careia se afla celulele mastoidiene umplute cu
aer. Un conduct osos, aditus ad antrum, face sa comunice Intre ele
celulele mastoidiene cu casa timpanului, favorizand patrunderea In
mastoida a unei infectii otice. V. si mastoidita. V. si tab. anat. oase.
MASTOIDECTOMIE, s. f. / mastoidectomie, s. f. / mastoidectomy. [Qr. mastos = son, mamda; eidos = forma., ektome
= e^cizie..] Interventie chirurgicala care consta In trepanatia si
*evidarea *mastoidei prin exereza sau deschi-derea grupelor de
celule mastoidiene.
MASTOIDITA, s. f. / mastoidite, s. f. / mastoiditis. [C,r. mastos
= sdn, mamda, eidos = forma; -ita.] Inflamatia mucoasei apofizei
mastoide, In general complicatie a otitei medii supu-rate acute
sau cronice. Trebuie considerata un abces si, deci, trebuie
deschisa si drenata prin trepanatie.
MASTOLOGIE, s. f. / mastologie, s. f. / mastology. [Cfr. mastos = sdn, mameia; logos = ftiinta.] Studiul sanului normal si
patologic. Sin. (incorect): senologie.
MASTOPATIE, s. f. / mastopathie, s. f. / mastopathy. [Qr.
mastos = sdn, marndCi; pathos = 6oaiiL} Once afectiune a
glandei mamare.
MASTOPEXIE, s. f. / mastopexie, s. f. / mastopexy. \Gjr. mastos
= sdn, mametd; pexis = fr\are.\ Procedeu de fixare chirurgicala a
sanilor ptozati, utilizand ca mijioc de suport aponevroza
muschilor mari pectorali.
MASTOPLASTIE, s. f. / mastoplastie, s. f. / mammoplasty. [fT.
mastos = sdn, mame[a; plastos = moddat, de- (a plas-sein = a
forma, a moitda,} Sin.: mamoplastie (v.).
MASTOPTOZA, s. f. / mastoptose, s. f. / mastoptosis. [r.
mastos = sdn, maindil; ptosis = cadere.} *Ptoza a glandelor
598

MATRICE EXTRACELULARA
mamare care apare fie In relatie cu o scadere ponderala
accentuata, fie In cazul sanilor cu volum foarte mare, cand se
poate asocia cu o eczema de tip 'intertrigo. MASTOZA, s. f. /
mastose, s. f. / mastosis. [Gfr. mastos = sdn, ma-melo; oza.]
Denumire generica pentru diverse afediuni benigne neinflamatorii
ale sanului care sunt "chisturile sanului, *boala chistica a
mamelei. MASTURBARE. Var. pentru masturbatie (v.).
MASTURBATIE, s. f. / masturbation, s. f. / masturbation. [Lat.
masturbari = a practica masturbatul, de. ia menus = mdnd,
stuprare = a viola., a. ya.ngan\ Provocarea orgasmului prin
autoexcitarea, de obicei manuala, a organelor genitale externe.
Var.: masturbare. V. si onanie.
MATERIAL, adj., s. n. / materiel, -elle, adj., s. m. / material. [Lat.
materiafis = material, de ia materia = materie.] 1) Care se refera
la materie, la substanta; obiectiv. 2) Materii prime sau
semifabricate din care se realizeaza: amprente dentare, proteze
(In ortopedie, chirurgie, stomatologie etc.). V. si bio-material.
MATERIAL IMUNOREACTIV / materiel immunoreactif / crossreacting material. 0 enzima non-functionala care poate reactiona cu un anticorp dirijat tmpotriva unei enzime normale.
MATERII FECALE / feces, s. f. pi. / f(a)eces, excrement. [Lat.
materia = mate-rie.; faex, faecis = reziauuri, restllri.] Deseuri
rezuitate In urma digestiei. M. f. tranziteaza intestinul gros si se
acumuleaza In rect, pentru a fi eliminate periodic, prin *defecatie
(normal 80-200 g/24 ore). Includ bacterii, celule intestinale
exfoliate, secretii si reziduuri alimentare. Sin.: excre-mente.
MATERN, adj. / maternel, -elle, adj. / maternal. [Lat. mater-aus
= matem, de. ia mater, -tris = mama.] Propriu mamei, care evoca
mama.
MATERNITATE, s. f. / matemit6, s. f. / motherhood (1), maternity (2). [Lat. materniis = matem, de. ia mater, -tris = mama.}
1) Starea, calitatea de a fi mama. 2) Spitalul, clinica In care nasc
femeile.
MATISARE, s. f. / epissage, s. m. / splicing. Proces prin care
*intronii transcrisi In moleculele de ARN eterogen sunt excizati si
eliminati, In timp ce *exonii sunt reuniti, rezultand moleculele de
ARN matur. Sin.: episaj.
MATITATE, s. f. / matite, s. f. / dullness. \Jr. matite, &tl Cat.
mattus, de ia maditus, partici-piui trecut al Vtrbulw madere = a fi
umed.] Rezultat al examenului clinic obiectiv si anume al
*percutiei, care consta Intr-un sunet caracteristic (tonalitate
crescuta, intensitate mare, lipsit de rezonanta). M. se obtine, In
mod fiziologic, la nivelul organelor pline (m. car-diaca, m. hepatica,
m. splenica), iar In patologie, la nivelul unor organe care In mod
normal sunt sonore (ex.: m. in pneumonii, m. In pleurezii).
MATRICE, s. f. / matrice, s. f. / template (1), matrix (2-5). [Lat.
matrix, -ids = animal de reproducfie, uter] 1) Lant pre-existent de
ADN pe tiparul caruia se va sintetiza, printr-un proces enzimatic
complex, ADN sau ARN. 2) In matematica, dispunerea unor
numere In coloane si linii. 3) Tesut embrio-nar care schiteaza
modelul viitorului tesut matur. 4) Substanta intercelulara a unui
tesut (tesut cartilaginos). 5) M. citoplas-matica fundamentala,
partea nediferentiata a mitocondriei etc.
MATRICE EXTRACELULARA / matrice extracellulaire / extracellular matrix. Retea complexa de macromolecule extracelulare, prin intermediul careia majoritatea celulelor din organism sunt
dispuse In tesuturi. M. e. consta, In esenta, dintr-o retea de
proteine fibroase dispuse Intr-un gel hidratat de polizaha-ride.
Componentele majore ale m. sunt: *fibronectina, *vitro-nectina,
*colagenul, *proteoglicanii, *laminina si "trombospon-dina. Roluri
ale m. e.: stabilizator al structurii fizice tisulare

MATRICE UNGVEALA
(,,dei" biologic universal), reglare a comportamentului celutelor cu
care se afla 7n contact, prin influentarea dezvoltarii, migrarii si
proliferarii celulare.
MATRICE UNGVEALA / matrice ungu6ale / matrix of nail. NA:
matrix unguis. TesutuI constituit din derm, care sustine
structural unghia, denumit si patui ungveal. Termenul este utilizat si pentru portiunea care asigura cresterea unghiei.
MATURARE. Var. pentru maturatie (v.).
MATURAREA LIMFOCITELOR / maturation des lymphocytes /
lymphocyte maturation. Transformarea progresiva a limfocitelor care nu poseda Inca receptori specifici, In celule imunocompetente, avand la origine un *clon. Astfel, pornind de la
celulele susa ale maduvei osoase, *limfocitele pro-B se transforma In *limfodte pre-B, *limfocite B imature, *limfocite B mature
si, In final, In *plasmocite. Pornind de la celule susa din maduva
osoasa care au migrat In *timus, se diferentiaza *timodtele
imature, *timocitele mature, *timocitele precursoare, "limfocitele
T4, *limfocitele T8 si, In final, *limfocitele T cito-toxice si
*limfocitele T ajutatoare.
MATURATIE, s. f. / maturation, s. f. / maturation. [Lat. matarare = a coace, de. la maturus = copt, matur.] Procesul
atingerii unei dezvoltari depline. Termenul se utilizeaza indeosebi
cu referire la dezvoltarea "ovulului, care ajunge apt pentru
fecundatie. Var.: maturare.
MATURITATE, s. f. / maturit6, s. f. / maturity. [Lat. matu-ritas,
-atis = coacere, maturate., de- la maturare - o coace. fi
maturus = copt, matur.] 1) Stare care corespunde apogeului
evolutiv al unei structuri. Ex.: eritrocit matur, ajuns la m. 2)
Termenul este folosit In limbajul curent ca sinonim pentru varsta
adulta (cu referire, deopotriva, la varsta fizica si la cea
psihologica).
MAXILA, s. f. / maxillaire sup6rieur / maxilla. [Lat. maxilla =
mavCar.] V. tab. anat. - oase.
MAXILAR, adj., s. n. / maxillaire, adj., s. m., machoire, s. f. /
maxillary, adj., jaw, n. NA: maxilla, pi. maxillae. [Lat.
maxillaris, de (a maxilla = mcu(i(ar.\ 1) Referitor la maxilare. 2)
Fiecare din cele doua oase m.: m. inferior (denumit si
mandibula) si m. superior. V. tab. anat. - oase.
MAXILAR INFERIOR / maxillaire inferieur / mandible. Sin.:
mandibula. V. tab. anat. - oase.
MAXILAR SUPERIOR / maxillaire superieur / maxilla, upper
jaw. V. tab. anat. - oase si sinusurile fetei.
MAXILITA, s. f. / maxillite, s. f. / maxillitis. [Lat. maxilla =
mwyiar; -ltd.] Osteita a maxilarelor.
MAXILOFACIAL, adj. / maxillo-facial, -ale, -aux, adj. / maxillofacial, [Lat. maxilla = mwylw, fades = fat-a.} Care apartine
maxilarelor si fetei.
MAXILOMANDIBULAR, adj. / maxillo-mandibulairc, adj. /
maxillomandibular. [Lat. maxilla = maJfiiar; mandibula =
mwyiar inferior, de. (a mandere = a mesteca,] Care apartine
maxilarelor inferior (mandibula) si superior.
MAXILOTOMIE, s. f. / maxillotomie, s. f. / maxillotomy. [Lat.
maxilla = ma^llar; gr. tome = taiere., sectiune, de (a temnein =
a tdia.[ Sectiune chirurgicala a maxilarului superior, pentru
aducerea In pozitia intentionata de operator.
MAXIMUM, s. n. / maximum, s. m. / maximum. [Lat. maximus, superiativ de la magnus = mare.] 1) Cel mai mare efect
posibil; cea mai mare cantitate. 2) Valoarea cea mai mare pe
care o ia o functie. V. si minimum.
MADUVA OSOASA / moelle osseuse / bone marrow. NA:
medulla ossium. Tesut *hematopoietic (m. ros;e) sau bogat in
celule adipoase (m. galbena) prezent In oasele lungi (median) si
In oasele late. AspectuI macroscopic (culoare) si com-pozitia
variaza cu varsta: m. rosie este bogata In celule conjunctive
tinere si este prezenta la fetus 91 la copil, la adult

MANA
persistand doar In corpul vertebrelor, stern, coaste, ilion, oasele
bazei craniului; m. galbena este prezenta In oasele lungi, la varsta
adulta.
MADUVA SPINARII / moelle epiniere / spinal cord. NA:
medulla spinalis. Parte a sistemului nervos central, situata In
canalul rahidian care la adult masoara 42-45 centimetri. Se Intinde
de la nivelul bulbului rahidian (marginea superioara a atlasului),
pana la nivelul celei de-a doua vertebre lombare, unde se termina
prin filum terminale. De o parte si de a alta am. s. se gasesc
radacinile anterioare motorii si cele poste-rioare senzitivie ale
nervilor rahidieni. Structura interna este formata din substanta
cenusie si substanta alba. Substanta cenusie este dispusa central,
In jurul canalului ependimar, avand forma literei H. Substanta alba
este dispusa sub forma de cordoane. Fata anterioara prezinta pe
linia mediana santui median anterior care separa cele doua
cordoane medulare antero-laterale. Fata posterioara prezinta
santui simetric median posterior separand cele doua cordoane
posterioare. Cordoanele antero-laterale sunt constitute din
fascicule de substanta alba situata Intre santui median anterior si
cornul posterior corespunzator. Cordoanele posterioare cuprind
fascicule de substanta alba situata Intre santui median posterior si
cornul posterior corespunzator. Substanta cenusie prezinta: un
corn anterior (dreptunghiular, pereche si simetric, Inconjurat de
cordonul antero-lateral), care este sediul unor centri somatomotori, si un corn posterior, care separa cordoanele posterioare de
cele antero-laterale, fiind sediul unor centri viscero-motori.
MADUVA, s. f. / moelle, s. f. / marrow. NA: medulla, pi.
medullae. [Lot. medulla = maduva.] Tesut care reprezinta partea
centrala a unui organ. Termenul se refera Indeosebi la: *m.
spinarii, *m. osoasa.
MANUSA, s. f. / gant, s. m. / glove. [Lat. menus = mand;
-usa.] Obiect din bumbac, latex sau cauciuc utilizat pentru protectia
mainilor persoanei care executa anumite operatii sau examene pe
un bolnav, ca si Tmpotriva contaminarii microbi-ene sau
radioactive. In acest ultim caz m. au o compozitie
' particulara, de ex., contin plumb daca sunt utilizate In lucrul cu
substante radioactive.
MARGARITAREL, s. n. / muguet, s. m. / thrush. [T^wy.,
margaritari = per[d, mdyaritar; -el.] Sin.: muguet (v.).
MARIME, s. f. / grandeur, s. f. / size. [Lat. mas, marts = .
bttrfiattsc, curajos; -ime.] Orice proprietate masurabila a unui
obiect, material, organ, organism. M. se evalueaza prin
"masurare.
MASEA, s. f. / molaire, s. T. / molar. NA: dens molaris. [Lat.
maxilla = ma^t/ar] Sin.: molar (v.).
MASURARE, s. f. / mesurage, s. m. / measurement. [Lat.
mensura = masura, de. ia mensurare = a masura.] Actiunea de a
masura. M. se efectueaza comparand marimea de masurat cu o
marime de referinta, numita unitate de masura. RezultatuI m. este
un numar care exprima de cate ori este cuprinsa unitatea de
masura In marimea data. In medidna se masoara diferitele regiuni
si zone als organismului si, In mod deosebit, cu ajutorul unui
compas, toracele (toracometrie) si pelvisul (pelvimetrie).
MATANII COSTALE / chupelet costal / rachitic rosary. [S(.
metanija = m&tanie., (at. costa = coasta.] Serie de nodozitati
proeminente observate la unirea coastelor cu cartilajele costale, la
copiii bolnavi de *rahitism. M. c. se dispun In doua siruri
'moniliforme, In afara sternului, simetrice.
MANA, s. f. / main, s. m. / hand. NA: manus. [Lat. manus =
mdna,] Partea distala a membrului superior, organ prehen-sil si al
simtului tactil. Cuprinde o fata anterioara, palma, la nivelul careia
se afla *eminentele tenara si hipotenara, si o

59&

MANA CUBITALA
fata posterioara, dosul mainii. ScheletuI sau este alcatuit din case
carpiene (8), metacarpiene (5) si falange (14). AspectuI m. are
valoare semiologica Intr-o serie de stari patologice:
I) M. acromegalica, groasa, larga, ,,In lopatica", cu degete
groase si boante. 2) M. balanfa, ale carei miscari active sunt
imposibile din cauza laxitatii ligamentare, lipsei carpului, paraliziei totale a muschilor sau sectiunii tuturor tendoanelor. 3) M.
cubitala, devierea Inauntru a axului m., m paralizia de nerv
cubital. 4) M. ,,m gheara", v. mana ,,In grifa". 5) M. ,,m gat de
lebada": la ridicarea antebratului, m. cade In jos, reali-zand un
aspect de ,,gat de lebada", In leziunile nervului radial. 6) M. ,,in
grifa", ,,In gheara", In paraliziile muschilor interososi si lombricali;
ca urmare, se produce hiperextensia primelor falange, cu
flexiunea ultimelor doua. 7) M. hipota-lamica, cu flexiunea tuturor
degetelor, exceptand unul singur - index sau medius, In leziuni
ale carefurului hipotalamic. 8) M. indicatoare, In paralizia nervului
median, cand primele falange ale policelui si indexului nu se pot
flecta; ramanand Intinse, dau aspectui indicarii unei directii. 9) M.
Jnghetata", fixa, atribuita initial isteriei, consta In contractura
degetelor, stranse In extensie unele contra altora, cu anchiloza,
atrofie musculara si tulburari vasomotorii si trofice; poate fi
observata dupa traumatisme minime ate m. sau ale articulatiei
pumnu-lui, urmate de reflexe simpatice. 10) M. ,Jn lomieta": In
unele forme de reumatism cu osteoliza, degetele sunt foarte
mobile si pot fi alungite sau scurtate pasiv, falangele par a intra
unele In altele ca elementele unei lorniete (binoclu de teatru).
II) M. ,,de maimuta", simiana, diformitate din cauza paraliziei
tuturor nervilor; m. este In flexie, cu degetele usor Indoite,
policele pierzand abductia si opozitia, cu eminentele tenara si
hipotenara sterse. 12) M. de mamos sau m. lui Trousseau, sin.
semn Trousseau (v.). 13) M. plata, total atrofiata si inerta,
observata In paraliziile asociate de nerv median si radial.
14) M. ,,de predicator", in atrofia muschilor flexori ai degetelor si
ai mainii, ceea ce duce la dominarea actiunii tonice a muschilor
extensori si ded la hiperextensia m.: apare In paraliziile nervilor
median si cubital, cu integritatea nervului radial.
15) M. radiala, devierea axului m. In afara. 16) M. ,,de schelef,
aspect emaciat al m. In paralizia nervului cubital, cu atrofii ale
adductorului policelui si muschilor interososi. 17) M. scobita apare
cand se cere bolnavului sa departeze degetele, In coree sau
atetoza (m. scobita tonica) sau In leziuni pirami-dale (m. scobita
paretica). 18) M. simiana, v. mana ,,de maimuta". 19) M. stramba
congenitala, diformitate congenitala a m. 20) M. stramba radiala,
devierea m. In afara, din cauza unor diformitati ale radiusului sau
In absenta acestuia. 21) M. suculenta Marinescu, In siringomielie,
In unele cazuri de "miopatie si In *hemiplegiile cronice, Indeosebi
la nivelul fetei dorsale a m. si la nivelul primelor falange,
coexistand adesea cu atrofia muschilor din cauza unor tulburari
trofice; apar un edem dur al tesutului subcutanat si piele lucioasa.
22) M. talamica, cu flexia usoara a primelor falange si
hiperextensia ultimelor doua, si rasfirarea degetelor Intr-o pozitie
de denive-lare unele fata de celelalte, In sindromul talamic. 23) M.
in trident, In acondroplaae, cand degetele sunt scurte si umflate la
baza lor, ceea ce provoaca departarea extremitatilor unele In
raport cu altele.
MANA CUBITALA / main cubitale / benediction hand, ulnar
hand. V. mana (3\.
MANA In LORNIETA / main en lorgnette / opera-glass hand. V
mana (10).
MANA DE MAIMUTA / main de singe / monkey hand. V. mana
(11).
MANA DE PREDICATOR / main de predicateur / preacher's
hand. V. mana (14).

600

MECONIU
MANA SUCULENTA MARINESCU / main succulente de
Marinesco / Marinesco's succulent hand. [Cheorghc
Marinescu, nwrotog wmdn, profesor Ca 'Bucurefti, 1863-193S.]
V. mana (21).
MANA IN TRIDENT / main en trident / trident hand. V mana
(23).
MDR / MDR / MDR. [Acronim engl. pentru Muiti-Dnig Resistance.
= rezistenfd mu[tip[d la. medica.me.nte.} Gena care codifica o
glicoproteina membranara ce joaca un rol de pompa refulanta
fata de substantele straine (medicamente). Ampli-ficarea acestei
gene In cursul chimioterapiei anticanceroase determina
rezistenta celulelor la medicamentele utilizate.
MEAT, s. n. / meat, s. m. / meatus. NA: meatus. [Lot. meu-tus =
trecere, cote.] 1) In sens general, orificiul unui conduct. Este
utilizat Indeosebi cu referire la orificiul intravezical al ure-trei [m.
uretral). 2) Cu sensul de deschidere, zona de trecere,
denumeste, la nivelul foselor nazale, spatiul cuprins 'intre cornet
si peretele extern al acestuia.
MEATOSCOPIE, s. f. / m6atoscopie, s. f. / meatoscopy. [Lot.
meatus = trecere, cole; gr. skopia = i.^ammare., it la skopem =
a ve.de.a, a u(amina.] Examinarea instrumentala a unui "meat.
Ex.: m. ureterala, m. uretrala.
MEATOSOMIE, s. f. / meatosomie, s. f. / meatosomy. [Lat.
meatus = trecere, cafe; gr. soma, -atos = Corp.] Cura operatorie a stenozei de "meat uretral.
MEATOTOMIE, s. f. / meatotomie, s. f. / meatotomy. [Lat.
meatus = trecere., cale, gr. tome = tdie-re., sectiune., de la temnein = a taia..} Interventie chirurgicala care consta In incizia
peretelui unui *meat, In scopul largirii sale (In cazul obstruarii sau
al retractiei acestuia). Ex.: m. uretrala.
MECANICA, s. f. / mecanique, s. f. / mechanics. [Lat.
mechanicus = mecanic, din gr. mekhanikos, mekhamke, lit la
mekhtine = mafma,} Stiinta miscarii corpurilor materiale. M.
corpului uman are aplicatii In prevenirea si corectarea deficientelor legate de postura. V. si biomecanica.
MECANISM, s. n. / mecanisme, s. m. / mechanism. [Gjr.
mekhane = mafina; -ism.] 1) Structura unei masini, a unui aparat.
2) Elementele oomponente ale unui sistem functional, ale unui
proces si modul lor de actiune. Tipuri: a) m. autoimun, formarea
de autoanticorpi pentru antigeni proprii;
b) m. nasterii, ansamblul miscarilor imprimate fatului In cursul
trecerii prin regiunea pelvigenitala; c) m. mentale, de organi-zare
a operatiilor mentale, de franare a dorintelor; d) m. de reglare
sistemica regleaza circulatia sanguina locala.
MECANOGRAMA, s. f. / m6canogramme, s. m. / mechanogram. [Gfr. mekhane = mapina.! gramma = inscriere.] Denumire generica pentru Inregistrarea miscarilor sau a fenomenelor
vibratorii de la nivelul unui organ sau al unei regiuni din
organism. Ex.: *apexocardiograma, *flebograma, *fonocardiograma, *sfigmograma.
MECANORECEPTOR, s. m. / mecanorecepteur, s. m. /
mechanoreceptor. [C^r. mekhane = mafina.; Cat. receptus, it la
recipere = a primi^ Grup de celule care raspunde la stimuli
mecanici, ca presiunea si deformarea tesutului, prin generarea
unui impuls Intr-un nerv senzorial. Receptorii tac-tili,
proprioceptorii si receptorii auditivi si ai echilibrului fac parte din
aceasta clasa.
MECANOTERAPIE, s. f. / mecanotherapie, s. f. / mechano.
therapy. \Qr. mekhane = mafina; therapeia = tra.tamen.t, lie la
therapeuein = a ingriji.} Ansamblu de metode de recu-perare a
motilitatii articulare si de tonifiere musculara, In cadrul carora se
utilizeaza o aparatura adecvata fiecarui segment sau chiar
miscari.
MECONIU, s. n. / meconium, s. m. / meconium. [Lat. meconium, gr. mekonion = sue (Ce. mac; esfcre.mf.nteie nou-ntts-

MEDIA
cufiioT.} Denumirea primelor materii intestinale pe care nounascutui Ie expulzeaza In primele zile dupa nastere si care au un
aspect caracteristic: culoare brun-verzui, consistenta moalepastoasa (macroscopic sunt asemanatoare sucului de mac).
Sunt alcatuite din grasimi, mucus si bila.
MEDIA, s. f. / media, s. f. / tunica media. NA: tunica media.
[Lot. medius = situat la mijioc,} *Tunica medie a peretelui
arterelor sau venelor, situata Intre intima si tunica externa. Este
alcatuita din straturi de tesut elastic si muscular In pro-portii
variabile.
MEDIACALCINOZA, s. f. / mediacalcinose, s. f. / mediacalcinosis. [Lat. medius = situat la mijioc; calx, calcis = var,
caiciu; -oza.} Sin.: mediacalcoza (v.).
MEDIACALCOZA, s. f. / mediacalcose, s. f. / Monckerberg's
arteriosclerosis. [Lat. medius = situat Ca mijioc; calx, cal-cis =
var, colon, -ozd.] Forma de scleroza arteriala caracte-rizata prin
degenerescenta si calcificarea fibrelor musculare ale tunicii
medii arteriale. Este frecvent asociata cu un *aterom si poate
aparea Indeosebi la diabetici. Sin.: mediacalcinoza.
MEDIAL, adj. / medial, -ale, -aux, adj. / medial. NA: medi-alis.
[Lat. medius = situat la mijioc.] Mai aproape de axul de simetrie
al corpului uman . Ex.: menisc m. sau menisc intern. V. intern.
MEDIAN, adj. / median, -e, adj. / median. [Lat. medianus = de
la mijioc, de la medius = la mijioc.} Care este situat la mijioc.
Ex.: "nerv m., lob m. tiroidian.
MEDIANECROZA, s. f. / m6dianecrose, s. f. / medial necrosis.
[Lat. medius = situat la mijtoc; gr. nekrosis = mortifl-care, de (a
nekros = moarte.] Necroza "mediei arterelor elas-tice. Necroza
mediei aortei determina *disectia aortica. Var.:
medionecroza.
MEDIANECROZA CHISTICA IDIOPATICA / medianecrose
kystique idiopathique / cystic medial necrosis, medionecrosis aortae idiopathica cystica. Proces patologic de
acumulare In treimea externa a 'mediei arterelor elastice, cu
deosebire In aorta, a unei substante cromatofile, acelulara, In
focare minuscule. Rezulta o dislocare a structurilor elastice si
musculare, care determina constituirea de pseudochisturi
lacunare diseminate, ce pot fi la originea unei *disectii arteriale
sau a unui 'anevrism disecant.
MEDIASTIN, s. n. / mediastin, s. m. / mediastinum. NA:
mediastinum. [Lat. medievaiQ mediastinum, din [at. mediastmus = care. se tine la mijtoc, de. la medius = situat la mijCoc,
stare = a sta, a se fine..] Regiune mediana a toracelui, situata
Intre regiunile pleuropulmonare, plastronul sternal si coloana
vertebrala dorsala. La nivelul m. se afla: inima, vase-le man,
traheea si bronhiile extrapulmonare, esofagul, canalul toracic,
numeroase vase limfatice, timusul sau relicvele sale, ganglioni
simpatici si nervi. Se disting: 1) M. anterior (NA:
cavum mediastinale anterius et medius), portiunea m. situata
anterior unui plan frontal care trece prin bifurcatia traheei. M. a.
contine cordul, crosa aortica, cele doua vene cave, ves-tigiile
timusului si pediculii pulmonari. 2) M. posterior (NA:
cavum mediastinale poster/us), portiunea m. situata posterior fata
de un plan frontal care trece prin bifurcatia traheei. M. p. contine
traheea, esofagul, portiunea descendenta a aortei toracice,
venele azigos si canalul toracic.
MEDIASTINITA, s. f. / mediastinite, s. f. / mediastinltis. \V.
ttiwoiogia temenuiui mediastin; -itd.] Inflamatie a diferitelor
tesuturi ale "mediastinului, eel mai frecvent de natura infectioasa.
MEDIASTINOGRAFIE, s. f. / mediastlnographie, s. f. / medlastinography. [1^. etinoiogia termenului mediastin; gr.
eraphein = a scrie.} Explorare radiologica a mediastinului in
scopul vizualizarii organelor infra mediastinale. Se poate efec-

MEDICINA BREVETELOR
tua radiografic, radioscopic sau tomografic, dupa insuflarea cu aer
a
spatiului
mediastinal,
de
obicei
transtraheal.
MEDIASTINOPERICARDITA, s. f. / m6diastinop6ricardite, s. f. /
mediastinopericarditis. [1^. etimo[ogia te.rmi.miui mediastin; gr.
peri = in jurui; kardia = mimd; -ita.] Pericardlta cu adeziuni extinse
de la pericard la mediastin.
MEDIASTINOSCOPIE, s. f. / m6diastinoscopie, s. f. / mediastinoscopy. ['V. e-timoCogia termenuCui mediastm; gr. skopia
= e.\aminare., de la skopein = a vedea, a uyimina.] Examinarea
endoscopica a mediastinului.
MEDIASTINOTOMIE, s. f. / m6diastinotomie, s. f. / mediastinotomy. 11/. etimoCogia te.rme.nutui mediastin; gr. tome =
taiere., secfiune, de la lemnein = a taia[ Nume generic pen-tru
interventiile chirurgicale care au drept scop abordul organelor
intramediastinale prin deschiderea *mediastinului. M. anterioara se
realizeaza prin rezectia mai mult sau mai putin Intinsa a sternului si
a cartilagiilor costale. M. posterioara se realizeaza prin rezectie
costala.
MEDIAT, adj. / mediat, -e, adj. / mediate. [Lot. mediare = a fi la
mijioc, de. la medius = la mijioc.} Fenomen, proces, metoda care
se produce indirect, printr-un intermediar. Ex.:
auscultatia m. cu stetoscopul.
MEDIATOR, s. m. / mediateur, s. m. / mediator. [Lat. mediator,
-oris = mediator, intermediar, de la mediare = a fi la mijioc si
medius = [a mijCoc.} Denumire generica pentru o substanta (sau
o molecula) care intervine, direct sau indirect, In desfasurarea
unui proces fiziologic sau (mai rar) patologic. Cele mai cunoscute
molecule de acest tip sunt "neuromedia-torii. Ex. de m. ce
intervin In procese patologice: *histamina si *eicosanoidele In
*inflamatie.
MEDIC, s. m. / medecin, s. m. / physician. [Lat. medicus =
medic.] Persoana care, pe baza studiilor medicate atestate de o
diploma, practica *medicina. Diploma de m. trebuie sa fie
recunoscuta In tara unde m. exercita dreptui de libera practica.
Practica In diferite domenii specializate ale medicinei este
posibila dupa ce m. sustine concursuri si efectueaza stagii,
Incheiate cu examene. Practica medicinei Intr-o alta tara decat
aceea In care medicul a efectuat studiile impune, de regula,
recunoasterea diplomei de m.
MEDICAMENT, s. n. / medicament, s. m. / drug, medicament.
[Lat. medicamentum = Ceac, medicament.] Substanta sau
amestec de substante care prezinta proprietati curative sau
preventive In cazul unor boli umane sau animate, ca si orice
produs care poate fi administrat la om sau la animal In vederea
stabilirii unui diagnostic medical sau a restaurarii, corectarii si
modificarii functiilor organice ale acestora. Intro-ducerea pe piata
a m. se supune unor directive complexe, variabile de la tara la
tara. V. si drog.
MEDICAMENT SUB FORMA LIBERA / medicament sous forme
libre / unbound drug. Se numeste forma libera fractiunea de m.
nelegata de proteinele serice. In primul rand (si uneori exclusiv)
doar forma libera trece In tesuturi prin difuziune si este eliminata.
MEDICAMENTE GENERICE / medicaments generiques /
generic drugs. Specialitati farmaceutice similare si recunos-cute
ca echivalente ale m. princeps, de baza, care nu mai sunt
protejate printr-un brevet.
MEDICATIE, s. f. / medication, s. f. / medication. [Lat. medicatio, -onis = medicare..} Utilizarea sistematica a unuia sau a
mai multor agenti terapeutici cu indicatie bine determinata, In
scopul ameliorarii sau disparitiei unui simptom, unei dis-functii,
unei anomalii organice sau biologice, sau al vindecarii unei boli.
MEDICINA BREVETELOR / medecine des brevets / patent
medicine. Domeniu al m. care cuprinde legi si reguli de pro601

MEDICINA CATASTROFELOR
tectie a brevetelor medicale (medicamente, tehnici) ca si metodologiile aplicatiilor acestora 'in m.
MEDICINA CATASTROFELOR / medecine des catastrophes /
disaster medicine. Aplicatie a *m. de urgenta, pusa In ser-viciul
comunitatii In cazul unor catastrofe naturale sau provo-cate de
actiuni ate oamenilor. Primul obiectiv al m. c. este salvarea vietii
persoanelor expuse si acordarea de asistenta medicala calificata
si prompta subiectilor afectati. Eficienta m. c. depinde de
mijioacele existente si de organizarea perfecta a actiunilor m caz
de catastrofe.
MEDICINA MEDIULUI / medecine d'environnement / environmental medicine. Ramura a m. care are ca obiect stu-diul
efectelor factorilor de mediu (Indeosebi factorii poluanti,
temperatura, radiatiile, predpitatiile, gradul de aglomerare umana)
asupra sanatatii umane. Frecvent, sunt inclusi. si factorii din
mediul profesional.
MEDICINA MUNCH / medecine du travail / occupational
medicine. Studiul bolilor m relatie cu exercitiul profesional (*boli
profesionale) si al metodelor de prevenire a acestor boli. Sin.:
medicina ocupationala.
MEDICINAL, adj. / medicinal, -ale, -aux, adj. / medicinal. [Lat.
medicinci = me-dicmd] Care are proprietati curative, Intrebuintat
ca medicament. Din care se prepara medicamente. Ex.: planta
m., ceai m., alcool m.
MEDICINA, s. f. / medecine, -ale, -aux, s. f. / medicine. [Lat.
medicina = medicine.} Stiinta si arta *diagnosticului si "tratamentului *bolilor. M. formeaza un ansamblu foarte complex, In
interiorul caruia putem distinge: stiintele fundamentale (anatomie, fiziologie, genetica, histologie, imunologie, microbiologie
etc.) si stiintele aplicate (patologie, cu numeroase domenii, terapeutica etc.). Cunoasterea medicala beneficiaza de aportui
unor discipline stiintifice variate: matematica, fizica, chimie,
biologie moleculara, genetica, imunologie, biochimie, biofizica,
electronica, informatica, psihologie etc.
MEDICINA AEROSPATIALA / medecine aerospatiale / aerospace medicine. Ramura a m. care are ca obiectiv selectia
pilotilor si a personalului ajutator cu aptitudini pentru zbor si
misiuni spatiale. Include studiul patologiei si fiziologiei umane In
conditii de zbor In atmosfera terestra si In spatiul cosmic. De
asemenea, cuprinde studiile pe animaie efectuate In ace-leasi
conditii.
MEDICINA ALTERNATIVE / medecine alternative / alternative
medicine. Termen general care include sistemele sau me-todele
de diagnostic si tratament empirice, care nu fac parte din m.
,,ortodoxa", oficiala. Relativ populara, m. a. cuprinde practici de
origin; extrem de diverse, de la doctrine elaborate, la ocultism,
superstitie sau empirism In stare pura. Principalele componente
ale m. a. sunt: "acupunctura, *chiropraxia, even-tualele aplicatii ale
'efectului Kirlian (*fotografie Kirlian), *fitote-rapia, *homeopatia,
*iridologia, 'medicina ayur-vedica, *naturo-patia, "nutriterapia,
'posturologia, "radionica, *reflexologia, *ten-nica metamorfica,
*vertebroterapia s. a. M. a. ofera un teren larg de dispute si nu
trebuie confundata simplist cu sarlatania medicala, decat daca
este sustinuta de ignoranti condusi doar de arghirofilie.
MEDICIHA ANTROPOLOGICA / m6decine anthropologique /
anthropologic medicine. M. a. considera m. umana nu ca pe o
ramura aplicativa a biologiei, ci ca pe o *antropologie aplicata.
Multe din marile probleme ale ocrotirii sanatatii sunt de fapt
aspecte de m. a.: igiena muncii si ergonomia, urba-nizarea,
industrializarea
si
poluarea,
explozia
informationala,
comportamentui demografic.
MEDICINA AYURVEDICA / medecine ayurvedique / ayurvedic
medicine. Sistem medical coerent bazat pe filozofia vedica In care
terapia se adreseaza tuturor nivelelor fiintei (fizic, men602

MEDICINA FIZICA
tal, emotional si spiritual) si vizeaza integrarea omului In armonia cosmica. Principiul fundamental al manifestarii este, In conceptie ayurvedica, prana, identificabila cu ,,suflul vital" sau cu
energia universala, orice maladie fiind consecinta unei tutburari
In circuitui pranei. M. A. a tost formalizata In Charaka Samhita,
text vedic conceput ca tratat de medicina interna, In care se
afirma cu 2000 de ani Inainte de descoperirea microscopului
faptui ca organismul este compus din celule si sunt dtate
aproximativ 20 de organisme patogene Tmpreuna cu diferite
descrieri ale proceselor patogenice. La fel ca si medicina traditionala chineza si alte sisteme terapeutice holistice, m. A. Tsi
centreaza diagnosticul pe bolnav si nu pe maladie, prin determinarea cu acuratete a tipului constitutional. Acesta rezulta din
interactiunea In proportii variate a trei umori fundamentale (vata,
pitta si kapha), reflectate In plan structural, fiziologie si
psihocomportamental. TratamentuI ayurvedic este constituit din
doua etape: Shodana, care include tehnicile de purificare, si
Samana - administrarea de plante medicinale si/sau oligoelemente In vederea ameliorarii acelei dosha al carui dezechili-bru a
general manifestarea morbida. V. si medicina alterna-tiva.
MEDICINA BAZATA PE DOVEZI / medecine fondee sur des
fails / evidence-based medicine. Tendinta recenta In m.,
initiata Indeosebi In SUA, In scopul sustinerii bazelor obiec-tive
ale deciziei medicale prin dezvoltarea cercetari! clinice si
integrarea rezultatelor acestei cercetari In practica cotidiana a
medicului, generalist sau specialist. V. si epidemiologie clinica.
MEDICINA CIBERNETICA / m6decine cybernetique / cybernetic medicine. Ramura a m. care cuprinde atat aplicatiile
medicale ale 'ciberneticii, cat si folosirea modelelor cibeme-tice
teoretice In interpretarile de fiziologie, fiziopatologie, te-rapeutica
etc. V. si medicina informationala.
MEDICINA CLINICA / medecine clinique / clinical medicine.
Arta si stiinta medicala Insusite si practicate la patui bolnavu-lui.
Cunostintele medicale dobandite pe aceasta cale. M. c.
reprezinta totodata calea principala prin care se atesta si se pun
In practica aplicatiile rezultatelor obtinute In cercetarea
biomedicala.
MEDICINA COMUNITARA / medecine communitaire / community medicine. Serviciile medicale asigurate Intregii popu-latii
a unei comunitati, cu accentuarea aspectelor de *medi-cina
preventive!.
MEDICINA CORTICOVISCERALA / medecine cortico-vis-cerale
/ cortico-visceral medicine. Curent sustinut in mod exagerat In
trecut, ca o expresie a influentei sovietice, care In esenta sa
poate fi considerat sin. cu *medidna psihoso-matica.
MEDICINA DENTARA / medecine dentaire / dental medicine.
Ramura a m. care are ca objective profilaxia si tratamentui bolilor
dentare, ca si ale altor tesuturi oromaxilofaciale. Sin.:
medicina stomatologica.
MEDICINA EXOTICA / medecine exotique / tropical medicine.
Sin.: medicina tropicala (v.).
MEDICINA EXPERIMENTALA / medecine experimentale /
experimental medicine. Parte a m. consacrata largirii cam-pului
cunostintelor prin experiente pe animaie de laborator.
MEDICINA DE FAMILIE / medecine de famille / family medicine. Arie a m. avand ca obiectiv asigurarea asistentei medicale a Intregii familii de catre acelasi medic. Medicul de familie,
In conditiile multiplelor specializari medicale, este sin-gurul care
are o imagine de ansamblu, necesara si coerenta, asupra starii
de sanatate a populatiei asistate.
MEDICINA FIZICA / medecine physique / physical medicine.
TratamentuI bolilor cu agenti fizici sau cu aparatura ce produce
agenti fizici cu proprietati terapeutice.

MEDICINA DE GRUP

MEDICINA DE GRUP / medecine de groupe / group medicine.

M. exercitata de un anumit numar de practideni, In general
specialist! In domenii diferite, asociati Intre ei.
MEDICINA HOLISTICA / medecine holistique / holistic medicine. Conceptie In m. care are la baza holismul, adica teza
ireductibilitatii Intregului la suma partilor sale. Conform m. h.,
padentui trebuie Inteles ?i tratat considerand ansamblul factorilor fizici (suferinta proprie), emotionali, sodali, spirituali si
economid.
MEDICINA INFORMATIONALA / medecine informationale /
informational medicine. Progresele si dezvoltarile m. rezul-tate
din teoria informatiei si informatica. Cuprinde: 1) Teoria si
practica matematica a diagnosticului medical. 2) Diagnosticul
dbernetic (cu ordinatorul). 3) Dosarul medical si, In general,
evidenta rnedico-sanitara. 4) Documentarea conform prindpiilor
informaticij. 5) Reconsiderarea unor capitole de patologie din
punct de vedere informational. Ex.: sindromul de agresiune
informationala (A. Restian). 6) Teoria si practica medicala In
relatie cu bazele moleculare ale comunicarii intercelulare.
MEDICINA INTERNA / medecine interne / internal medicine.
M. organelor interne, din care s-au diferentiat spedalitati bine
conturate: gastroenterologia, cardiologia, nefrologia, hematologia etc. M. i. este nu numai matricea m. moderne, d o scoala de
cultura generala medicala pentru fiecare specialist (I.
Hatieganu).
MEDICINA LEGALA / medecine legale / forensic medicine.
Studiul relatiilor m. cu dreptui, ca si rezolvarea unor probleme
medicale aflate sub incidenta acestei relatii.
MEDICINA MOLECULARA / medecine moleculaire / molecular
medicine. Cea mai importanta si productiva directie de evolutie
a medidnei contemporane, constand In cunoasterea cauzelor
moleculare ale bolilor si conturarii tot mai clara a unor metode de
diagnostic, terapie si profilaxie la nivel molecular.
MEDICINA NUCLEARA / medecine nucleaire / nuclear medicine. Ansamblul tehnicilor bazate pe fizica nucleului atomic,
utilizate In m. In scop de explorare diagnostics! si tratament.
Cuprinde: 1) Explorarile cu radioizotopi in vivo: scintigrafia,
radiodrculografia, radioiodocaptarea. 2) Explorarile cu radioizotopi in vitro: metodele radioimunologice. 3) Metodele de dilutie.
4) Terapia cu radioizotopi. 5) Metodele de spectrometrie de
rezonanta, de masa, de absorbtie atomica.
MEDICINA OCUPATIONALA / medecine occupationelle /
occupational medicine. Denumire sin. pentru *m. mundi,
preferata in terminologia engleza. Se afla In stransa relatie cu
*m, mediului.
MEDICINA OPERATORIE / medecine operatoire / operative
surgery. Studiul experimental al tehnicilor chirurgicale pe
cadavru si pe animate.
MEDICINA PERINATALA / medecine perinatale / perinatal
medicine. Sin.: perinatologie (v.).
MEDICINA POPULARA / medecine populaire / folk medicine.
Totalitatea remediilor populare empirice utilizate In tratamentui
bolilor. S-a dovedit ca o serie de remedii au fost generate de
observatii care au o valoare stiintifica.
MEDICINA PRECLINICA / medecine preclinique / preclinical
medicine. Tel-men utilizat pentru desemnarea primului dclu de
studii medicale care cuprinde disciplinele fundamentale. Uneori,
denumirea este utilizata si pentru desemnarea *m. preventive.
MEDICINA PREDICTIVA / medecine predictive / predictive
medicine. Predictia riscurilor de Tmbolnavire prin studiul caracteristicilor genetice.
MEDICINA PREVENTIVA / medecine preventive / preventive
medicine. Studiul mijioacelor care se opun aparitiei bolilor,
Indeosebi prin intermediul igienei si profilaxiei.

MEDIU DE CONTRAST
MEDICINA PSIHOSOMATICA / medecine psychosomatique /
psychosomatic medicine. Studiul tulburarilor organice sau
functionale determinate, In totalitate sau In parte, de factorii
psihici de ordin emotivo-afectiv. Ea obliga la o perspective!
deopotriva reflexologica, biofilosofica si de psihologie dinamica.
MEDICINA SOCIALA / medecine sociale / social medicine.
Aplicarea cunostintelor medicale In analiza unor probleme
sociale, ca si In practica legilor sociale. V. si sodogeneza,
sodologie medicala.
MEDICINA SOCIALIZATA / medecine socialisante / socialized
medicine. M. aflata In totalitate sub controlul si directia
guvernului unei tari. Costurile impuse de asistenta medicala sunt
acoperite de alocatii de la buget, de obicei pe baza unui program
national de asigurari.
MEDICINA SPORTIVA / medecine du sport / sports medi. cine.
Domeniu al m. cuprinzand toate aspectele de fiziologie, patologie
si psihologie ale sporturilor recreative sau de per-formanta
(amatorism sau profesionism). Un obiectiv important consta m
prevenirea traumatismelor sau a uzurii fizice si psi-hice din
sporturile de performanta.
MEDICINA TROPICALA / medecine tropicale / tropical medicine. M. aplicata la bolile caracteristice zonelor tropicale si
subtropicale. Sin.: medidna exotica.
MEDICINA UMANITARA / medecine humanitaire / humanitarian medicine. Componenta medicala a ajutorului umanitar
destinat salvarii victimelor de razboi sau ale altor flagele, independent de tutela politica, sau de frontierele geografice si culturale, benevol si voluntar.
MEDICINA DE URGENTA / medecine d'urgence / emergency
medicine. Ramura a m. specializata In diagnosticul si tratamentui urgentelor medicale si chirurgicale, prin interventia personalului medical calificat si cu ajutorul unor mijioace tehnice si
de dotare specifice.
MEDICINA VETERINARA / medecine vet6rinaire / veterinary
medicine. Studiul bolilor animalelor, diagnosticul si tratamentui
acestora.
MEDIE, s. f. / moyenne, s. f. / mean. [Lat. mediare = a. fi la
mijCoc, de la medius = situat [a mijCoc.] In statistica matematica, valoarea tipica centrala a unei repartitii: 1) M. ahtmetica
simpla, utila cand variantele caracteristidi studiate se Intalnesc o
singura data. 2) M. ahtmetica ponderata se utilizeaza cand
valorile au ponderi diferite. 3) Celelalte m. sunt tot simple sau
ponderate: m. patratica, m. cubica, m. de ordin superior.
MEDIOCARPIAN, adj. / mediocarpien, -ienne, adj. / mediocarpal, midcarpal. \Lat. medius = situat (a mijioc; gr. kar-pos =
vumn.] Situat median la nivelul *carpului, Intre cele doua randuri
ale oaselor carpului. Ex.: articulatia m.
MEDIODORSAL, adj. / mediodorsal, -ale, -aux, adj. /
mediodorsal. [Lat. medius = situat Ca mijtoc; dorsualis = dt
(pe.) spate., de [a dorsum = spate.] Despre o structura anatomica situata median la nivelul regiunii dorsale (spatelui) sau la
mijiocul partii dorsale a unui organ.
MEDIONECROZA. Var. pentru medianecroza (v.).
MEDIOTARSIAN, adj. / mediotarsien, -ienne, adj. / mediotarsian. [Lat. medius = situat [a mijioc; gr. tarsos = taipa.} Situat
median la nivelul 'tarsului. Ex.: articulatia m.
MEDIU BUCAL / milieu bucal / oral environment. [Lat. medius
= situat la mij'Coc, bucca = gwO,} Denumire de an-samblu
pentru saliva, produsii de descuamare ai mucoasei bucale, flora
microbiana saprofita si enzimele din cavitatea bucala.
MEDIU DE CONTRAST / milieu de contraste / contrast
medium. [Lat. medius = situat la mijioc, contra = iwpotrivai
stare = a sta, a se tine..} Orice substanta capabila sa faca
vizibile, In radiologie, diverse structuri ale corpului, producand
603

MEDIU DE CULTURA
un contrast artificial. Acest contrast poate fi: 1) Opacifiant,
radioopac (ex.: solutie de sulfat de bariu). 2) Clarifiant, transparent (gaz). 3) Mixt (dublu contrast). M. de c. specifice sunt
utilizate In "imaqistica orin RMN si ecocardiografie. Sin.: opacifiant, orodus de contrast.
MEDIU DE CULTURA / milieu de culture / culture medium.
[Lot. medius = situot la mijCoc; cultwa = cuitivare.} Complex de
substante nutritive, artificial sau natural (ex.: sange), solid sau
lichid, sterilizat, dispus In tuburi din sticia, flacoane sau cutii si
servind la Insamantarea microorganismelor, In scopul
multiplicarii acestora.
MEDIU INTERN / milieu interieur / internal environment. [Lat.
medius = situat [a mijioc; interims = interior, [duntric.} Concept
introdus de Claude Bernard pentru caracterizarea ansamblului
de lichide fiziologice din organism (sange, limfa, lichid
interstitial). Principalele caracteristici fizice si chimice ale m. i.
sunt reglate, variind doar In limite stranse. Aceasta con-stanta a
m. i. ("homeostazie) este asigurata Indeosebi de hormoni si
sistemul nervos si se opune variabilitatii caracteristi-cilor
mediului extern.
MEDIUS, s. n. / medius, s. m. / medius. NA: digitus medius.
[Lat. medius, de la medius digitus = degetui din mijioc.} Al
treilea deget al mainii.
MEDLARS / MEDLARS / MEDLARS. Baza de date computerizata realizata de National Library of Medicine - S.U.A.
MEDLARS (Medical Literature Analysis and Retrieval System)
include doua subsisteme, ELHILL si TOXNET, cuprinzand peste
40 de baze de date online cu area 14 milioane de re-ferinte
bibliografice. Bazele de date contin titluri de articole si rezumate
din reviste ce apartin urmatoarelor domenii: medicina clinics,
stiinte pre-clinice, stomatologie, 'nursing, medicina veterinara. V.
MEDLINE.
MEDLINE / MEDLINE / MEDLINE. Reprezinta sistemul 'MEDLARS online si asigura accesul la baza de date realizata
Incepand din 1966 de Biblioteca Nationals de Medicina din
Statele Unite, care cuprinde referintele publicate In: Index Medicus. Index to Dental Literature si International Nursing Index
(aproximativ 3 700 de periodice). Abonatii la sistemul MEDLINE
pot accesa datele dorite online (pe Internet) sau Ie pot primi
periodic, stocate pe un CD-ROM.
MEDULAR, adj. / medullaire, adj. / medullar. [Lat. medulla-ris
= care. pdtrunde pdnd in maduva oaseior, de. (a medulla
s maduvO,] Care apartine maduvei spinarii sau maduvei osoase;
care se refera la 'maduva spinarii sau la *maduva osoasa ori are
caracteristicile acestora; care alcatuieste maduva. Ex.: canal m.,
centru motor m., sindrom de com-presiune m.
MEDULITA, s. f. / medullite, s. f. / medullitis. [Lat. medulla =
maduva; -ita.] Termen vag, deoarece poate desemna deopotriva
inflamatia maduvei spinarii, a medulosuprarenalei si chiar a
maduvei osoase. V. mielita si osteomielita.
MEDULIZARE, s. f. / medullisation, s. f. / medullization. [Lat.
medulla = maduvd,} Inundarea tesutului compact al osu-lui de
catre maduva osoasa, In cursul *osteoporozei sau al
*osteitelor. M. reprezinta consecinta rarefierii tesutului osos.
MEDULLA, s. f. / medulla, s. f. /medulla. NA: medulla, pi.
medullae. [Lat. medulla = maduva.] V. maduva, maduva
osoasa, maduva spinarii si medulosuprarenala.
MEDULLA OBLONGATA / medulla oblongata / medulla
oblongata. NA: medulla oblongata. Sin.: bulb rahidian (v.).
MEDULOBLAST, s. n. / medulloblaste, s. m. / medulloblast.
[Lat. medulla = maduva; gr. blastos = germen.} Celula primitiva a tubului neural. Este nediferentiata si se poate dezvolta
spre "neuroblast si *spongioblast.
604

MEGACARIOCITOZA

MEDULOBLASTOM, s. n. / medulloblastome, s. m. / medulloblastoma. [Lat. medulla = maduva; gr. blastos = gennen;

-oma.] Tumora a cerebelului compusa din "meduloblaste. Afecteaza Indeosebi adolescentii.
MEDULOCULTURA, s. f. / medulloculture, s. f. / medullocultura. [Lat. medulla = maduva; culture = cuhivart.}
Insamantarea unui mediu de cultura cu *maduva osoasa obtinuta prin punctie sternala. M. se practica In scopul cautarii unor
germeni microbieni.
MEDULOEPITELIOM, s. n. / medullo-epitheliome, s. m. /
medulloepithelioma. [Lat. medulla = maduva; gr. epi = pe;
thele = mamelon, ridicatura; -oma.] Sin.: neuroepiteliom (v.).
MEDULOGRAMA, s. f. / medullogramme, s. m. / medullogram. [Lat. medulla = maduvd; gr. gramma = inscnere.} Sin.:
mielograma (y.).
MEDULOSCLEROZA, s. f. / medullosclerose, s. f. / myelo.
sclerosis. [Lat. medulla = maduvd; gr. sklerosis = indurate,
intdrire., di (a skleros = tare, dur.] Termen nerecomandat, sin. cu
mieloscleroza (v.).
MEDULOSUPRARENALA, s. f. / medullosurrenale, s. f. /
adrenal medulla. NA: medulla glandulae suprarenalis. [Lat.
medulla = mdduvd; supra = deasupra; ron, -is = rinichi.} Parte
a glandei *suprarenale situata In mijiocul *corticosupra-renalei,
de care se deosebeste atat embriologic, cat si histo-logic si
secretor. Are o greutate de circa 1 g (10% din totalul
suprarenalelor). M. este formata din celule (feocromocite) care
contin granule cromafine, cu rol In secretia si stocarea *catecolaminelor si a altor mediatori non-catecolaminici. Sinteza hormonilor medulosuprarenalieni porneste de la *tirozina si ajunge
la *noradrenalina si *adrenalina, prin intermediul dihidroxifenilalaninei (*DOPA) si a 'dopaminei. M. secreta hormoni catecolaminici (epinefrina, norepinefrina, dopamina) si hormoni peptidici opioizi (enkefaline si adrenorfine) cu rol neuromediator local
prin efect autocrin.
MEDULOSUPRARENALOM, s. n. / medullosurrenalome, s.
m. / pheochromocytoma. [Lat. medulla = maduva; supra =
deasupra; ren, -is = riffle/if; -omo.) Sin.: feocromocitom (v.).
MEGABAZA, s. f. / megabase, s. f. / megabase. [Cfr. megas,
megalos = mare; [at., gr. basis = Sosd.] Secventa de ADN
constituita dintr-un milion de baze azotate.
MEGACALICE, s. n. / megacalice, s. f. / hydrocalycosis. [CJT.
megas, megalos = mare; [at. calyx, -yds, gr. kalyx, -ykos =
cupd, imdiful floru..} Malformatie unilaterala caracterizata prin
cresterea numarului si a volumului "calicelor, hipoplazia medularei renale, fara modificarea corticalei si In afara oricarui factor
obstructiv. Sin.: megacalicoza.
MEGACARIOBLAST, s. n. / megacaryoblaste, s. m. / megakaryoblast. {Qr. megas, megalos = mare; karyon = sdmim. re,
nucfeu; blastos = germen.} Prima celula-precursor identifi-cabila
a seriei trombocitare existenta In maduva rosie si care prin
maturare da nastere promegacariodtului.
MEGACARIOCIT, s. n. / megacaryocyte, s. m. / megakaryocyte. [Cjr. megas, megalos = mare; karyon = samCim,
nudeu; kytos = ceiuia} Ultima celula medulara din *seria trornbocitara. De dimensiuni mari, m. se distinge, In functie de gradul
de maturatie, In m. bazofil granules si trombocitogen.
MEGACARIOCITOZA, s. f. / megacaryocytose, s. f. / megakaryocytosis. \Cjr. megas, megalos = mare; karyon = sam6ure, nudeu; kytos = ceiuid; -oza.[ Prezenta In exces a
'megacariocitelor In maduva osoasa, In sangele drculant si la
nivel tisular (mieloza megacariocitara). Proliferarea medulara a
megacariocitelor poate avea un caracter atipic, constituind m.
maligna, cu evolutie mai mult sau mai putin rapid letala
(leucemie megacariocitara sau trombocitemie esentiala).

MEGACEFAL

MEGACEFAL, adj. / megac6phale, adj. / megacephalic. [Cjr.

megas, megalos = mare.; kephale = cap.] Individ cu o cutie
craniana ce depaseste capacitatea de 1 450 ml.
MEGACOLON, s. n. / megacolon, s. m. / megacolon. [Cjr. megas,
megalos = mare; kolon = intestin gros.\ Anomalie a intestinului
gros care consta In dilatarea segmentara a aces-tuia, cu
subtierea peretelui ?i hipertrofierea musculoasei, deter-minand
constipatie, distensie abdominala si staza a materiilor fecale In
intestin. M. congenital se observa din prima copilarie si este
cauzat de absenta celulelor nervoase In ganglionii Meissner si
Auerbach, din regiunea rectosigmoidiana. M. do-bandit apare In
perioada adulta si poate fi secundar unei stenoze, unei afectiuni
nervoase sail unei intoxicatii. V. si boala Hirschsprung.
MEGADOLICOCOLON, s. n. / megadolichocolon, s. m. /
megadolichocolon. [Qr. megas, megalos = mare; dolikhos =
lung; kolon = intestin gros.} Anomalie de dimensiuni a intestinului gros, de obicei congenitala. Se asociaza modificarile
specifice *megacolonului cu o lungime excesiva a intestinului.
MEGADOZA, s. f. / megadose, s. f. / megadose. [Qr. megas,
megalos = mare; dosis = acfiunea de a da,} Doza neobisnuit de
mare a unui medicament, administrata la recomandarea si sub
supravegherea unui medic. M. este relativ frecventa In cazul
vitaminoterapiei.
MEGAESOFAG, s. n. / mega(o)esophage, s. m. / megaloesophagus. [Cjr. megas, megalos = mare.; [lit. oesophagus, gr.
oisophagos = gdtCej, de [a oisen = a cara, phagema = mancare..} Dilatatie enorma a esofagului, fie congenitala, fie secundara unui spasm prelungit al cardiei.
MEGALERITEM EPIDEMIC / megalerytheme epidemique /
erythema infectiosum, fifth disease. [Cjr. megas, megalos =
mare.; erythema, -atos = rofcatd; epidemos = care circuia in
toatd fora, de. la epi = pe, demos = popor,} Sin.: boala a cincea
(v.).
MEGALOBLAST, s. it. 7 megaloblaste, s. m. / megaloblast.
[Cjr. megas, megalos = mare; blastos = ge.nne.n.} Celula de
dimensiuni mari, nucleata, existenta patologic In *maduva rosie.
M. este precursor al unei serii eritrocitare anormale In ane-miile,
denumite, din acest motiv, *anemii megaloblastice. M. reprezinta
un 'eritroblast patologic prin dimensiunile sale si prin
asincronismul de maturatie observat In anemiile prin carenta de
vitamina B^ sau folati, ca si In anumite anemii refractare. In toate
cazurile, prezenta m. este o traducere mor-fologica a starii de
*diseritropoieza.
MEGALOCIT, s. n. / megalocyte, s. m. I megalocyte. [Cjr.
megas, megalos = mare; kytos = cetuia.} Eritrocit cu dimensiuni
anormal de mari (12-25 m diametru, volum globular peste 110
um3), care provine din *megaloblast. M. exista In sangele
periferic In mod patologic In *anemiile megaloblastice. Sin.:
gigantocit, macrocit.
MEGALOCORNEE, s. f. / megalocornee, s. f. / megalo-cornea,
macrocornea. [Cjr. megas, megalos = mare; [at. medievata
tunica cornea, din [at. corneas = de corn fi corn, -us = corn.}
Afectiune ereditara caracterizata prin cresterea dimensiunilor
corneene bilateral, fara modificari ale transpa-rentei ?i cu
pastrarea integritatii functiei vizuale. Sin.: kerato-megalie.
MEGALOFTALMIE, s. f. / m6galophtalmie, s. f. / megalophthalmus, megalophthalmos. }Cjr. megas, megalos = mare;
ophthalmos = ochi.} Anomalie congenitala a ochiului constand
intr-o marire a diametrelor acestuia, Indeosebi la nivelul cor-neei.
MEGALOMANIE, s. f. / megalomanie, s. f. / megalomania. [Gr.
megas, megalos = mare; mania = ne6unie.] Supra-

MELANHIDROZA
estimarea excesiva, pana la *delir, a capacitatii mentale si/sau
fizice proprii. Sin.: grandomanie.
MEGALOMELIE, s. f. / megalomelie, s. f. / megalomelia. [Cfr.
megas, megalos = mare; melos = iJftremitate, mem6ru.}
Marime, dimensiuni anormal de mari ale membrelor.
MEGALOPSIE, s. f. / megalopsie, s. f. / megalopsia. [Qr.
megas, megalos = mare; apsis = veaere, aspect.] Sin.: macropsie (v.).
MEGAMITOCONDRIE, s. f. / m6gamitochondrie, s. f. /
megamitochondria. [l^r. megas, megalos = mart; mitos = afa,
fir; khondnon = grannfa.] Mitocondrie de dimensiuni foarte mari,
observata la nivelul ficatului Indeosebi In alcoolism (ciroza
alcoolica), mai rar In *malnutritie. M. poate fi prezenta si In
muschii scheletici In unele "miopatii, ca si In celulele tumorale.
MEGASPLANHNIE, s. f. / megasplanchnie, s. f. / megalosplanchny. \Qr. megas, megalos = mare; splankhnon = vis-cer]
Cresterea In volum a tuturor viscerelor sau a unui grup de
viscere.
MEGATRAHEE, s. f. / megatrachee, s. f. / megatrachea. [^r.
megas, megalos = mare; arteria trakheia = arterd rugoasa, de.
la trakhys = rugos.} Ivlalformatie congenitala foarte rara,
caracterizata printr-un diametru mare a) traheei (pana la de trei
ori mai mare), bronhiile avand, de asemenea, frecvent, un
diametru anormal. M. se manifesta la adultui tanar prin
*bronhoree si este pusa In evidenta radiologic.
MEGAURETER, s. n. / mega-uretere, s. m. / megaloureter.
[Gyr. megas, megalos = mare; oureter = ureter] Dilatatie congenitala a 'ureterului, In general asociata cu cea a *bazine-tului.
MEGAVEZICA, s. f. / megavessie, S. f. / megacystis,
megabladder. [Qr. megas, megalos = mare; [at. vesica =
vezica.] Cresterea capadtatii vezicii, idiopatica, de origine congenitala sau consecutiva unui obstacol cervicouretral. Uneori se
asociaza cu 'reflux vezicoureteral.
MEIOZA, s. f. / meiose, s. f. / meiosis. {Qr. meiosis = wicsorare,
de (a meion = mai OTIC.] Totalitatea fenomenelor complexe ale
procesului prin care celulele sexuale ale orga-nismelor superioare
Tsi reduc la jumatate numarul de cromo-zomi (din *diploide ele
devin "haploide) si care conduc la for-marea *gametilor. M. consta
din doua diviziuni succesive:
prima se numeste reductionala sau heterotipica, deoarece se
deosebeste de *mitoza obisnuita. In aceasta diviziune, din celule
diploide, care au doua garnituri de cromozomi (2n), una de
provenienta materna, cealalta paterna, iau nastere doua nuclee
haploide (n). A doua diviziune, de maturatie se numeste
homotipica sau ecuationala si este asemanatoare mitozei
obisnuite. In aceasta diviziune are loc separarea *cromatide-lor In
fiecare din cele doua nuclee haploide care dau nastere gametilor.
Concomitent, au loc procese importante din punct de vedere
genetic, Indeosebi schimbul de gene Intre cromozomi omologi
('crossing-over).
MELALGIE, s. f. / melalgie, s. f. / melalgia. [Cjr. melos =
e^tremitate, mem6ru; algos = durere.] Dureri ale membrelor,
Indeosebi inferioare. Se denumesc astfel Indeosebi *nevralgi-ile
de la acest nivel.
MELANCOLIE, s. f. / m61ancolie, s. f. / melancholia, [^r.
melankholia = umoare neagra, de [a melas, melanos = negru,
khole = 6i[a.] Termen foarte vechi care In prezent este Inlocuit cu
eel de *depresie majora.
MELANHIDROZA, s. f. / m61an(h)idrose, s. f. / melanhidro-sis.
[Cjr. melas, melanos = negru; hidros == transpirafie, sudoare;
-ozd.] Varietate de *cromhidroza caracterizata prin culoarea
neagra a *sudorii.
605

MELANIC
MELANIC, adj. / melanique, adj. / melanotic. [Gjr. melas,
melanos = negru.} Despre tesuturile infiltrate cu *melanina sau
pigmenti negri.
MELANINA, s. f. / melanine, s. f. / melanin. [Qr. melas,
melanos = negru; -ina.] Substanta rezultata din metabolismul
*tirozinei, m. este un pigment fiziologic (variind de la negru la
brun roscat) al unor structuri anatomice din organism (coroida,
piele, par etc.). Patologic, se produce In exces In unele tumori,
denumite melanice (*nevi, "melanoame) sau se elimina In urina.
Sinteza m. In *melanocitele din epiderm este influentata de
cantitatea de *radiatii ultraviolete primite la nivelul tegumentelor.
V. si dopa-reactie.
MELANISM, s. n. / melanisme, s. m. / melanism. {Qr. melas,
melanos = negru; -ism.} Pigmentatie bruna accentuata a unor
tesuturi din organism determinata de pcoductia excesiva de
'melanina. M. poate afecta pielea (Indeosebi dupa expunerea la
radiatiile solare, In sarcina si In *boala Addison), parul, ochiul,
unele mucoase. V. si dopa-reactie.
MELANOBLAST, s. n. / rn61anoblaste, s. m. / melanoblast.
[CfT. melas, melanos = negru; blastos = gennen.} Celula clara
a stratului bazal epidermic, precursoare a *melanocitului.
MELANOBLASTOM, s. n. / melanoblastome, s. m. / melanoblastoma. [Cjr. melas, melanos = negru; blastos = germen;
-oma.] Desi exista si tendinta de a rezerva termenul tumorilor
maligne care se formeaza prin proliferarea *melanoblastelor, m.
este considerat actualmente ca sin. cu melanom malign
MELANOBLASTOZA NEUROCUTANATA / melanoblastose
neuro-cutanee / neurocutaneous melanosis. |(:/'r. melas,
melanos = negru; blastos = germen; -oza; neuron = nerv;
[at. cud's = pide.] Afectiune caracterizata prin prezenta de
*nevi pigmentari multipli ?i cu suprafata mare. Poate fi Insotita de
o infiltrare a unor centri nervosi si a meningelor cu *me-lanocite.
M. n. este adesea latenta clinic.
MELANOCIT, s. n. / melanocyte, s. m. / melanocyte. \Qr.
melas, melanos = negru; kytos = ce[u[a.\ Celula stelata, cu
origine In creasta neurala, producatoare de "melanina. m. se afia
situate In epiderm, dermul regiunii sacrate, retina, coroida si
meninge.
MELANODERMIE, s. f. / melanodermie, s. f. / melanoderma.
[CfT. melas, melanos = negru; derma, -atos = pide..] Coloratie
Inchisa a pielii determinata de o infiltratie cu pigment a stratului
profund al epidermului. eel mai frecvent este consecinta unei
abundente patologice a pigmentului cutanat normal,
*melanina. Poate aparea, de asemenea, In tuberculoza sau In
intoxicatiile cu saruri de aur si argint. V. melanism.
MELANODONTIE, s. f. / melanodontie, s. f. / melanodontia.
[CfT. melas, melanos = negru, odous, odontos = dinte.}
Distrofie a dentitiei temporare la incisivii superiori pe fata lor
vestibulara: pete murdare pe smalt; dentina apare bruna In
locurile cu smaltui distrus.
MELANOEPITELIOM, s. n. / melano-6pitheliome, s. m. /
melano-epithelioma. \Gjr. melas, melanos = negru; epi = pe;
thele = manuiw, ru&cdtiird; -oma.] 'Epiteliom bazocelular cu
celule bogate In 'melanina.
MELANOFAG, s. n. / melanophage, s. m. / melanophage. \Qr.
melas, melanos = negru; phagein = a mdnca.] *Macrofag care
a fagocitat si a Incorporat In citoplasma sa granule de
*melanina.
MELANOFIBROM, s. n. / melanofibrome, s. m. / blue
n(a)evus. [CfT. melas, melanos = negru; [at. fibra = fifir&i oma.] Sin.: nev albastru celular (v. nev albastru al lui Max
Tieche).
MELANOFOR, adj., s. n. / m61anophore, adj., s. m. / melanophore. [t^r. melas, melanos = neffru; phoros = we poartO,
606

MELANOSTIMULINA
lie, [a pherein = a purta, a transporta.} Celula conjunctiva care
transporta pigmentui melanic; nu produce 'melanina, 'dopa-reactia
fiind negativa.
MELANOGEN, s. m. / melanogene, s. m. / melanogen. [^r.
melas, melanos = negru; geanan = a produce.} Denumire
generica a unui grup de derivati ai *melaninei excretati prin urina
In cazul bolnavilor de *melanom malign avansat.
MELANOGENEZA, s. f. / melanogenese, s. f. / melanogenesis. [Cfr. melas, melanos = negru; genesis = producere, de. la
gennaa = a produce..} Formarea de "melanina In tesuturi
pornind de la *tirozina. M. creste sub actiunea 'melanostimulinei, *adrenalinei si, local, a *radiatiilor ultraviolete. Producerea
de pigment melanic este absenta In "albinism si crescuta In
*boala Addison si In tumorile melanice.
MELANOGLOSIE, s. f. / m61anoglossie, s. f. / melanoglos-sia.
[Qr. melas, melanos = negru; glossa = [im6cS.] Coloratie
neagra a partii dorsale a limbii In unele *micoze.
MELANOM, s. n. / melanome, s. m. / melanoma. [Cyr. melas,
melanos = negru; -oma.] Denumire generica pentru tumorile
dezvoltate din "melanocite, de regula cu diferite grade de
malignitate. M. survine la nivelul pielii (expunerea excesiva la
radiatiile solare fiind un factor determinant), dar si la nivelul
ochiului si membranelor mucoase. Frecvent, m. se extinde si In
alte regiuni din organism, Indeosebi la nivelul ficatului si nodulilor
limfatici. In aceste cazuri, melanina sau precursorii sai pot fi
excretati In urina (v. melanurie, melanogen). Pro-gnosticul se
afia In relatie inversa cu grosimea tumorii. Se apreciaza ca la o
grosime sub 0,75 mm se asigura supra-vietuirea dupa excizia
chirurgicala.
MELANOM ACROMIC / melanome achromique / amelanotic
melanoma. M. nepigmentat. V. si melanom.
MELANOM MALIGN / melanome maljn / malignant melanoma,
n(a)evocarcinoma. Tumora maligna a sistemului pig-mentar,
care se dezvolta fie primitiv, pe pielea normala, fie prin
degenerescenta unui nev preexistent, de regula jonctional.
Actualmente se disting doua tipuri de m. m. : 1) M. superficial
extensiv, cu aspect de pata policroma, cu contur si suprafata
neregulate, corespunzand fazei de dezvoltare ori-zontala a m. m.
2) M. nodular, cu prognostic grav, constand dintr-o tumora
melanica In relief, cu o proliferare histologica bine circumscrisa,
care invadeaza mai Intai dermul. Sin.:
melanoblastom, nevocarcinom, nevocancer.
MELANOONICHIE, s. f. / melanonychie, s. f. / melanony-chia.
[Cjr. melas, melanos = negru; onyx, -ykhos = ungflit}
Pigmentatie In negru a unghiilor, rareori totala, adesea partiala.
MELANOSARCOM, s. n. / melanosarcome, s. m. / melanosarcoma, [^r. melas, melanos = negru; sarx, sarkos = came;
*omo.] Tumora cu 'malignitate mare, cu punct de plecare la
nivelul pielii sau a globului ocular (coroida sau retina). Prezinta
toate caracteristicile *sarcomului, de care se deosebeste prin
prezenta abundenta a *melaninei, repartizata unifonn sau neregulat. Sin.: sarcom melanic.
MELANOSIS, s. n. / melanosis, s. m. / melanosis. [Cjr. melas,
melanos = negru; -osis.} Sindrom In care mucoasa colonului
prezinta o coloratie spre negru, prin depunerea ma-siva de
*melanina In stroma.
MELANOSTIMULINA, s. f. / melanostimuline, s. f. / melanocyte
stimulating hormone. [Cjr. melas, melanos = negru;. [at.
stimulare = a im6o[di, a stimu[a, lie (a stimulus = 6tif ascufit cu
care se miCioidesc vitele; -ina.] Hormon format din 22 de
aminoacizi, secretat de celulele melanocorticotrope ale
*antehipofizei. M. exercita o actiune de stimulare a *melanogenezei si o slaba actiune lipolitica. Abrev.: MSH. Sin.: hor-mon
melanostimulant sau melanotrop, melanotropina.

MELANOTROPINA
MELANOTROPINA, s. f. / melanotropine, s. f. / melanocyte
stimulating hormone. [Qr. melas, melanos = negru; trope =
mtoarcere, de [a trepein -= a Intomv-e; -ina.] Sin.: melanostimulina ^v.).
MELANOZA, s. f. / melanose, s. f. / melanosis. [Qr. melas,
melanos = negru; -oza.] Acumularea anormala In derm a
*melaninei sau a oricarui alt pigment de culoare neagra, endogen sau exogen.
MELANOZA
CIRCUMSCRISA
PRECANCEROASA
DUBREUIHL / melanose circonscrite pr6cancereuse de
Dubreuihl / circumscribed precancerous melanosis of
Dubreuihl, melanosis circumscripta precancerosa. [William
Auguste Dubreuihl, dermatoCog francsz, 'Bordeaux 18571935.} Sin.:
boala Dubreuihl (v.).
MELANOZOM, s. m. / m61anosome, s. m. / melanosome. [CfT.
melas, melanos = negru; soma, -atos = Corp.] Granulatie
ovoida de 0,7 urn lungime si 0,3 um latime, continand *melanina. Este sintetizat de *melanocit si reprezinta o materializare a diferitelor etape ale *melanogenezei.
MELANURIE, s. f. / melanurie, s. f. / melanuria. \Cjr. melas,
melanos = negru; ouron = urina.] Prezenta *melaninei sau a
precursorilor sai 'in urina, Indeosebi In caz de *melanom.
Uneori, m. este consednta unor boli metabolice ca *porfiria. V. si
melanozom.
MELASMA, s. f. / melasme, s. m. / melasma. [QT. melas,
melanos = negru; elasma = ptaca.] Pete negre observate la
varsInici, Indeosebi la nivelul gambelor, date de o coloratie
anormala a epidermului si urmate de o descuamare furfuracee.
MELATONINA, s. f. / melatonine, s. f. / melatonin. \Cjr. melas,
melanos = negru; tonos = tensiune; -ina.] Hormon secretat de
glanda pineala (*epifiza-2) la Intuneric (noaptea) si m cantitate
extrem de redusa la lumina (ziua). Receptorii pentru m. se afla
situati In nucleui de deasupra chiasmei optice si transmit
creierului, consecutiv interactiei cu ligandul specific, informatia
asupra ritmului de alternanta zi/noapte. M. este un derivat al
*serotoninei, Tmpreuna cu care are rol In reglarea ciclului de
somn. Ca urmare, m. este utila In terapia perturbarii somnului si
a insomniei, Indeosebi la varsInici si lucratorii din ture de
noapte. Se presupune ca m. exercita o actiune inhibitoare
asupra diversilor factori ce declanseaza secretia de hormoni
hipofizari.
MELC, s. m. / limacon osseux / cohlea. NA: cochlea. Sin.:
cohlee (v.).
MELENA, s. f. / melaena, s. m. / melena. [Qr. me/nine, fern. tie
la melas, melanos = negru.] Simptom care consta In evacuarea pe cale anala de sange digerat, provenit din hemo-ragii
de la nivelul tubului digestiv, In segmentele superioare colonului.
Acesta se elimina amestecat sau nu cu materii fecale si capata
un aspect caracteristic, negru, asemanator gudronului.
MELIOIDOZA, s. f. / melioidose, s. f. / melioidosis. [Cjr. mails
sau metis = morva; eidos = forma; -ozo] Boala cu prognostic
sever, asemanatoare *morvei, provocata de Malleo-myces
pseudomallei, avand ca izvor de infectie rozatoarele si ovinele.
Sin.: boala Stanton, boala Whitmore.
MELITINA, s. f. / melitin, s. f. / melitin. [Lot. mel, mellis, m.
meli, melitos = miere; -ina.] 1) Polipeptid alcatuit din 26 de
reziduuri de aminoacizi, component al veninului de albina. Are
efecte toxice si hemolitice. 2) Filtrat al unei culturi micro-biene
de Brucella sau Micrococcus melitensis utilizat In injectii pentru
diagnosticul "melitocociei.
MELITOCOCIE, s. f. / melitococcie, s. f. / melitococcosis. [Lat.
mel, mellis, gr. meli, melitos = miere.; kokkos = 6oa6(l.} Sin.:
bruceloza (v.).

MEMBRANA CELULARA
MELITURIE, s. f. / meliturie, s. f. / melituria. {Lat. mel, mellis,
gr. meli, melitos = miere; gr. ouron = urind.] Prezenta de
glucide, de regula *oze, In urina. Ex.: glicozurie, galac-tozurie,
fructozurie.
MELOMEL, s. m. / melomele, s. m. / melomelus. [C^r. melos =
efftremitate., memBm; melos = e.?(tremitate., me.m6ru.]
Monstru caracterizat prin prezenta unuia sau mai multor membre
acce-sorii, uneori normale anatomic.
MELONOPLASTIE, s. f. / melonoplastie, s. f. / melonoplas-ty.
[Qr. melon = oBraz; plastos = modelat, de. ia plassein = a
forma, a modela,} Chirurgia plastica a obrajilor. Sin. partial:
*meloplastie.
MELOPLASTIE, s. f. / meloplastie, s. f. / meloplasty. [sr. 1)
melon = odraz, 2) melos = e?(tremitate, memfiru; 1), 2) plastos
= modetat, de ia plassein = a forma., a modda,}
1) Chirurgia plastica a fetei. 2) Chirurgia reparatorie a extremitatilor, a membrelor.
MELOREOSTOZA, s. f. / melorheostose, s. f. / melorheostosis. \Gjr. melos = e?(tremitate, mem6ru; rhoia = cuyere, de. la
rhein = a curge; osteon = os; -ozd.j Maladie osoasa caracterizata prin condensarea puternica si neregulata a unei parti
din corticala, cu aspectui de ceara topita ce curge de-a lungul
unei lumanari aprinse.
MELOTERAPIE, s. f. / melotherapie, s. f. / melotherapy. [gr.
melos = cantec; therapeia = trataiMllt, de la therapeuein = a
mgriji] Terapie cu muzica.
MEMBRANA DECIDUA / caduque, s. f. / decidua, decidous
membrane. NA: membrana decidua. Sin.: caduca (v.).
MEMBRANA, s. f. / membrane, s. f. / membrane. NA: membrana (2). [Lat. membrana = mem6rana.] 1) M. celulara, v.
2) 0 serie de alte structuri sunt denumite m.: m. seroasa, v.
seroasa; m. sinoviala_, v. sinoviala; m. timpanica, v. timpan etc.
MEMBRANA BAZALA / membrane basale / basement membrane. Sin.: lama bazala (v.).
MEMBRANA BAZILARA / membrane basilaire / basilar membrane. NA: lamina basilaris cochleae. Lama conjunctiva In
forma de "meic", dispusa Intre lama spirala si ligamentui spiral.
Reprezinta suportui 'organului Corti. V. si ureche interna.
MEMBRANA BOWMANN / membrane de Bowmann /
Bowmann's membrane. NA: lamina limitans anterior
corneae. [Sir William Bowmann, anatomist, fizwiog ft oftaCmolfig mgiez, profesor Ca Londra, 1816-1892.] M. uniforma, de 712 pm grosime, situata sub epiteliul anterior al *corneei, care
adera puternic la stroma corneana.
MEMBRANA CELULARA / membrane cellulaire / plasma
membrane. Complex molecular de natura lipidoprotidica, delimitand "frontierele" teritoriilor celulare. De o grosime medie de
circa 7,5 nm, m. c. este alcatuita dintr-un "bistrat fosfolipidic la
nivelul caruia se afla *proteinele membranare. In primele imagini
obtinute prin *microscopie electronica prin transmisie, m. c.
aparea ca o structura tristratificata (trilaminara). Ulterior s-a
demonstrat ca aceasta imagine nu corespunde realitatii
moleculare, m. c. avand In realitate o structura In *mozaic fluid.
Aceasta ,,bariera vie" functioneaza atat In plan structural,
delimitand celula de mediul Inconjurator si separand o serie de
compartimente In interiorul celulei, cat si In plan metabolic.
Sistemul membranar intracelular delimiteaza In spatiu diferitele
activitati ale celulei, atat fata de mediul exterior, cat si In interiorul
celulei. Frontierele delimitate de bio-membrane sunt variabile,
suple si se modifica In timp. M. c. se afla In contact (de regula) la
nivelul suprafetei sale externe cu *glicolema, iar pe fata interna
cu diferite proteine, apar-tinand Indeosebi *citoscheletului.
Impreuna cu cele doua structuri, m. c. ale tuturor celulelor se
aseamana structural (orga-nizare moleculara In 'mozaic fluid) sj
functional, cu o serie de
607

MEMBRANA DESCEMET
diferente spedfice diferitelor tipuri celulare. Cele mai impor-tante
functii membranare sunt reprezentate de procesele de 'transport
si de transmitere a informatiei In cadrul comunicarii celulare
(*receptori de membrana, *receptori nudeari). Cunoas-terea
structurii moleculare si a functiilor m. c. a generat o imagine noua
asupra proceselor de fiziologie celulara, cu rasfrangeri certe si In
patologie, deoarece nu exista boala fara implicarea indirecta sau
directa a biomembranelor. Sin.: membrana plasmatica,
plasmalema.
MEMBRANA DESCEMET / membrane de Descemet /
Descemet's membrane. NA: lamina limitans posterior
comeae. [/eon Descemet, medic, pi anatomist francez, 'Paris,
1732-1810.) Strat transparent omogen, acelular, plasat la nivelul
fetei profunde a *corneei. Este considerate o lama bazala Inalt
diferentiata.
MEMBRANA DIALIZANTA / membrane dialysante / dialysis
membrane. M. permeabila pentru ioni si pentru moleculele mid,
cristaloide. M. d. sunt utilizate In sistemele de *dializa (*rinichi
artifidal), ca si 7n process tehnologice diverse.
MEMBRANA ONDULANTA / membrane ondulante / undulanting membrane. Expansiune citoplasmatica subtire si transparenta, foarte mobila, caracteristica 'macrofagelor.
MEMBRANA OTOLITICA / membrane otolithique / otolithic
membrane. NA: membrana statoconiorum. Strat gelatinos, de
drca 20 nm, care confine "otolitii. Sin.: membrana stato-coniala.
MEMBRANA PLASMATICA / membrane plasmatique / plasma
membrane. Sin.: membrana celulara (v.).
MEMBRANA SEMIPERMEABILA / membrane semipermeable /
semipermeable membrane. M. care permite numai trecerea
solventului sau numai a unor particule foarte mid, de dirnen-siuni
comparabile cu porii membranari.
MEMBRANA SEROASA / membrane sereuse / membrana
serosa, serous membrane. NA: tunica serosa. Sin.: seroasa
(v-)MEMBRANA SINOVIALA / synoviale, s. f. / synovial membrane. NA: membrana synovialis. Sin.: sinoviala (v.).
MEMBRU, s. n. / membre, s. m. / limb. NA: membrum, pi.
membra. [Lat. membrum = mem6ru.} 1) In anatomie, pre-lungire
articulata si pereche a corpului: "in. inferioare (NA:
membrum inferius) si *m. superioare (NA: membrum super/us). 2)
M. viril, sin. penis (v.).
MEMBRU INFERIOR / membre inferieur / lower limb. NA:
membrum inferius. Structura anatomica aflata 7n partea inferioara a trunchiului uman, servind pentru locomotie si alcatuita din
patru segmente: sold, coapsa, gamba si picior.
MEMBRU FANTOMA / membre fant6me / phantom limb.
Denumire pentru senzatia neobisnuita de prezenta a segmentului absent, pe care o au bolnavii ce au suferit amputatii la
nivelul membrelor. Aceasta senzatie se constata 7n mod constant dupa amputatie si se poate 7nsoti de senzatii pareste-zice
si dureri intense. Fenomenul este strict psihic si amploa-rea sa
nu depinde de starea anatomica a extremitatii periferice sau de
nervii sectionati.
MEMBRU SUPERIOR / membre superieur / upper limb. NA:
membrum superius. Structura anatomica aflata 7n partea
superioara a trunchiului si alcatuita din patru segmente: umar,
brat, antebrat si mana.
MEMORIE, s. f. / memoire, a. f. / memory. [Lot. memoria =
memorie..] Facultatea mentala prin care senzatiile, impresiile si
ideile sunt stocate si reutilizate. In sens strict, termenul se aplica
sistemului nervos, 7n primul rand psihicului (7ntiparirea, pastaarea, recunoasterea si reproducerea experientei din tre-cut). M.
este un fenomen care rezulta din modificari biologice cerebrale,
al caror sediu pare a fi situat la nivelul cortexului
608

MENINGITA
cerebral (circumvolutiunea limbica). Exista o m. pe termen scurt
(minute) si pe termen lung (ani). Bazele neurofiziologice si
moleculare ale memoriei sunt In curs de darificare. V. si amnezie,
engrama.
MEMORIE IMUNOLOGICA / memoire immunologique /
immunological memory. Capadtatea 'limfocitelor B si T de a
pastra informatia despre un anumit antigen dupa primul contact
cu acesta. La un contact ulterior cu acelasi antigen, lim-fodtele
71 recunosc, se multiplies rapid si dedanseaza reactii imunitare
spedfice. Termenul este utilizat 7ndeosebi pentru desemnarea
capadtatii sistemului imun de a raspunde mai rapid si mai efident
fata de agenti patogeni cu care a mai venit 7n contact si reflecta
preexistenta unei populatii de lim-focite antigen-specifice
multiplicate clonal. Persistenta m. i. timp 7ndelungat dupa o
infectie nu poate fi cauzata 7ntot-deauna de expunerea repetata
la agentui patogen. Exista doua explicatii alternative pentru
persistenta m. i.: 1) limfodtele induse de expunerea initiala la un
agent patogen au o viata 7ndelungata si ar persista 7ntr-o stare
de repaus pana la urmatorul contact cu antigenul; 2) aceleasi
limfocite ar fi res-timulate repetitiv, chiar 7n absenta noilor
7ntalniri cu agentui infectios, ca urmare a persistentei 7n fiecare
individ a unei mid cantitati de agent patogen, sufidenta pentru
restimularea celulelor activate, dar insufidenta pentru a
determina raspandi-rea infectiei la aiti indivizi din populatie.
MENADIONA, s. f. / menadione, s. f. / menadione. Compus
sintetic din grupa vitaminelor K. Sin.: vitamina K3 (v. vitamina
MENARHA, s. f. / menarche, s. f. / menarche. [QT. men,
menus = [unei, arkhe = wee-put.} Prima *menstruatie (deci
stabilirea 7nceputului functiei menstruale).
MENHIDROZA, s. f. / menhidrose, s. f. / menhidrosis. \Qr. men,
menos = [und; hidros = sudoare.; -ozd.] Exces de secretie
sudorala 7n timpul menstruatiei. Var.: menidroza.
MENIDROZA. Var. pentru menhidroza (v.).
MENINGE, s. n. / m6ninge, s. f. / meninx, pi. meninges. NA:
meninges. [Cjr. meninx, -ingos = me.m6ra.nd foarte. fins,]
Ansamblul celor trei formatiuni membranoase care 7nconjoarfi
nevraxul (encefalul si maduva spinarii), care sunt, de la exterior
spre interior: *dura mater si *leptomeningele (alcatuit din
'arahnoida si *pia mater).
MENINGIOM, s. n. / meningiome, s. m. / meningioma. \Gr.
meninx, -ingos = me.mbra.na foarte. find; -oma.] Denumire
generala a tumorilor cerebrale sau medulare care deriva din
elementele histologice ate "meningelor.
MENINGISM, s. n. / meningisme, s. m. / meningism. [sr.
meninx, -ingos = membrana foarte. find; -ism.} Ansamblu de
simptome asemanatoare cu cele ale meningitei acute, fara sa
existe 7nsa o inflamatie a meningelor. Este atribuit actiunii toxinelor sau reactiilor de tip alergic. Ex.: m. provocat la copil de o
infestare masiva cu viermi intestinali. Sin.: boala sau sin-drom
Dupre, pseudomeningita.
MENINGITA, s. f. / meningite, s. f. / meningitis. [C/r. memnx, -ingos
= memfirand foarte. find; -ild.} Denumire generica pentru
inflamatiile, acute sau cronice, ale meningelor cerebrale sau
medulare. Etiologia poate fi diferita (infectie virala, micro-biana,
parazitara, toxica etc.), dar simptomatologia este asemanatoare
(traducand iritatia meningiana), caracterizata prin febna, cefalee,
redoare a cefei (*semnul Kernig), uneori vomismente (7n jet, fara
efort),
contractura
muschilor
paravertebrali,
fotofo-bie,
hiperestezie cutanata, atitudine 7n ,,cocos de pusca", fe-nomene
psihice. LCR prezinta modificari de celularitate si mor-fologice
caracteristice, adesea 7n functie de agentui etiologic. Dupa
localizare, m. poate fi cerebrala, spinala sau cerebro-spinala.

MENINGITA CEREBROSPINALA EPIDEMICA

MENINGITA CEREBROSPINALA EPIDEMICA / meningite
cerebrospinale epidemique / epidemic cerebrospinal meningitis. Boala infectioasa epidemica determinata de "meningococ, care invadeaza *meningele cerebrale si medulare. Se caracterizeaza clinic indeosebi prin debutui brusc, intensitatea
febrei si a fenomenelor de iritatie meningiana. Evolutia rapida si
fatala, manifestata uneori prin *sindrom WaterhouseFriderichsen, poate fi oprita de un tratament adecvat cu antibiotice. Sin.: meningita meningococica.
MENINGITA LIMFOCITARA BENIGNA / meningite lymphocytaire benigne, m6ningite lymphocytaire aigue curable /
aseptic lymphocytic meningitis. Grup de afectiuni de origi-ne
diferita, avand In comun semne de iritatie meningiana, cu evolutie
febrila benigna, adesea cu resute si modificari ale LCR
(limfodtoza accentuata, albuminorahie usoara si absenta germenilor la examenul direct). Cuprinde: formele meningiene din
leptospiroze, meningitele virale (boala Armstrong, meningitele
uriiana, zosteriana, herpetica), neurobrucelozele (*bruceloza) cu
forma meningiana, o serie de meningite de cauza necunos-cuta.
MENINGITA MENINGOCOCICA / meningite meningococcique /
meningococcal meningitis. Sin.: meningita cerebrospinala
epidemica (v.).
MENINGITA PURULENTA / meningite purulente / bacterial
meningitis. Supuratie difuza cu piogeni a meningelor (*arahnoidita difuza) cu LCR tulbure, continand un mare numar de
polinucleare alterate si germeni microbienj.
MENINGITA SEROASA / meningite sereuse / serous meningitis. Inflamatie subacuta sau cronica a meningelor moi si a
spatiilor subarahnoidiene, cu cresterea cantitatii de LCR Poate fi:
a) difuza (m. s. interna, venthculara, generalizata sau hidrocefalica), manifests printr-un sindrom de hipertensiune intracraniana; b) localizata (m. s. externa circumscrisa, m. chistica,
arahnoidita seroasa, chistica sau adeziva), consecinta a cloazonarii In diferite regiuni, cu simptomatologie in functie de
localizare, asemanatoare cu cea dezvoltata de tumori situate in
aceleasi regiuni.
MENINGITA SEROASA EPIDEMICA / choriomeningite lymphocytaire / lymphocytic choriomeningitis. Sin.: boala
Armstrong (v.).
MENINGITA VIRALA / meningite virale / viral meningitis. M.
determinata de diferite virusuri ("Coxsackie, virusul *coriomeningitei limfocitare, virusul *parotiditei epidemice etc.) caracterizata prin cefalee, febra, greturi, *pleiocitoza in LCR (indeosebi limfocite), dureri abdominale, durata scurta si absenta
complicatiilor. V. si meningita limfocitara benigna.
MENINGOANGIOMATOZA, s. f. / meningo-angiomatose, s. f. /
meningiomatosis. [CJT. n-ieninx, -ingos = memBrana foarte.
. find, angeion = vas, -oma; -oza.] Leziune asemanatoare unui
hamartom observala in formele centrale ale "bolii Recklinghausen. Se prezinta sub forma unei ingrosari a meningelor si
uneori este asociata cu "meningioame multiple.
MENINGOBLAST, s. n. / m6ningoblaste, s. m. / meningo-blast.
[Cfr. meninx, -ingos = mem6ranii foarte. find; blastos = germIn.}
Denumire a celulelor nevroglice transformate care constituie
anumite tumori meningiene.
MENINGOCEL, :, 11. / meningocele, s. f. / meningocele. [Qr.
memax, -ingos = mem6ranii foarte find; kele = h-emie., tumorO.}
Ectopie (hernie) a meningelui sub forma unei forma-tiuni
sacciforme, care contine LCR. Poseda un pedicul, de obi- cei
impermeabil, care herniaza printr-o fisura congenitala. M. este
localizat frecvent pe fata externa a cutiei craniene (fiind o forma
de *encefalocel) sau intr-un segment al canalului rahidian (in care
caz constituie o varietate de "spina bifida). Sin.: hidromeningocel.

MENINGOTIFUS
MENINGOCOC, s. m. / meninogocoque, s. m. / meninogococcus. [C/r. meninx, -ingos = membrane,, foarte. find; kokkos
= 60060.] Specie de coci (unici sau diplococi) din genul
*Neisseria, agent al *meningitei cerebrospinale epidemice. In
cazul meningitei se gaseste in LCR, purulent, in stare libera sau
fagocitat de granulocite. Poate persista la purtatorii de germeni (in
particular in faringe) fara sa provoace boala. Sin.:
Neisseria meningitidis.
MENINGOCOCCEMIE, s. f. / meningococcemie, s. f. ;
meningococc(a)emia. [ Cfr. meninx, -ingos = nu.m6ra.no foarte
find; kokkos = 60060; baima, -atos = stinge.} Infectie generalizata de etiologie meningococica, caracterizata prin *septicemie cu meningoooc, asociata sau nu cu "meningita cerebrospinala. Tabloul clinic include febra, semne tegumentare
(eruptie purpurica) si articulare (artralgii). Sin. partial: meningococcie.
MENINGOCOCCIE, s. f. / meningococcie, s. f. / meningococcosis. [CfT. meninx, -mgos = me.m6ra.nd foarte. find; kokkos =
60060.} Infectie determinata de *meningococ, eel mai frecvent
sub forma "meningitei cerebrospinale, uneori asociata cu "men
ingococcem ie.
MENINGOENCEFALITA, s. f. / m6ningo.encephalite, s. f. /
meningoencephalitis. [(^r. meninx, -ingos = me.m6ra.nd foarte
find; enkephalos = order, de [a en = m, kephale = cap;
-itd.] Boala acuta cu etiologie frecvent virala, dar determinata si
de alte microorganisme (ricketsii, bacterii, fungi, protozoare,
metazoare), in care procesul infectios este localizat concomi-tent
atat la nivelul encefalului, cat si al meningelor.
MENINGOENCEFALOCEL, s. n. / meningo-enc6phalocele, s.
f. / meningoencephalocele. [Qr. meninx, -ingos = membrana.
foarte find; enkephalos == creier, de la en = in, kephale = cap;
kele = h.erme.i tumora,} *Protruzie herniala a creierului si a
meningelor printr-o bresa a cutiei craniene.
MENINGOEPENDIMITA, s. f. / meningo-ependymite, s.'f. /
meningitis with ependymitis. {Cjr. meninx, -ingos = mem6rand foarte find; ependyma, -alas = mi6rdcaminte de deasupra, de [a epi = pe, endyma, -atos = imBrdcdminte; -ltd.]
Inflamatia conoomitenta a "meningelor si a *ependimului.
MENINGOMIELITA, s. f. / meningomyelite, s. f. / meningomyelitis. [Cfr. meninx, -ingos = mem6rand foarte find; mye-los
= mdduvd; itd.] Inflamatia asociata a meningelor si a radacinilor
nervilor spinali, care prezinta o 'radiculita limitata sau extensiva,
de tip *poliradiculonevrita.
MENINGORADICULITA, s. f. / m6ningo-radiculite, s. f. /
meningoradiculitis. \Gr. meninx, -ingos = memfirand foarte,
find; lat. radicula, dfm. lie. la radix, -ids = rdd.dcind; -itd.]
Inflamatia asociata a meningelor si a radacinilor nervilor spinali,
care prezinta o *radiculita limitata sau extensiva, de tip poliradiculonevrita.
MENINGORADICULOMIELITA, s. f. / m6ningo-radiculo-myelite,
s. f. / meningomyeloradiculitis. [Qr. meninx, -ingos =
mem6rand foarte find; [at. radicvia, dim. de la radix, -ids =
rdd'acind; gr. myelos = mdduvd; -ita] Inflamatia simultana a
maduvei spinarii, radacinilor nervilor rahidieni si meningelor. M.
survine uneori in cursul *brucelozei sau ca o complicatie tardiva
in *meningita cerebrospinala epidemica.
MENINGORAGIE, s. f. / meningorragie, s. f. / meningorrha-gia.
[r. meninx, -ingos = mem6rand foarte find; rhegnynai = a fafni,
a iz6ucni.] Hemoragie meningiana.
MENINGOTELIOM, s. n. / meningotheliome, s. m. / meningothelioma. [Qr. meninx, -ingos = mem6rand foarte find, (epi =
pe) thele = mameion, ridicdturd; -oma.} 'Meningiom alcatuit din
celule meningoteliale.
MENINGOTIFUS, s. n. / meningotyphus, s. m. / meningotyphoid. [Qr. meninx, -ingos = mem6rand foarte find; typhos
609

MENINGOTROPISM
= torpoare., stupoare, de la typhein = a incendia, a afuma.] 1)
Forma rara de debut In *febra tifoida. 2) Complicatie a febrei
tifoide, sub forma unei *meningite (purulenta, seroasa sau, mai
rar, hemoragica).
MENINGOTROPISM, s. n. / meningotropisme, s. m. /
meningotropism. [Qr. meninx, -ingos = mem.6ra.nci foarte
find; trope = mtoarcere, de la trepein = a intoam; -ism.]
Afinitatea pentru "meninge pe care o prezinta o serie de substante chimice si anumite specii microbiene. Patrunderea acestora In creier, de regula, nu este posibila, datorita "bari-erei
hematoencefalice.
MENISC, s. n. / menisque, s. m. / meniscus, interarticular
fibrocartilage. NA; meniscus articularis. [Cjr. meniskos =
se.imlu.nd, crai-nou.] Formatiune anatomica fibrocartilaginoasa
intraarticulara. Prezinta o forma de semiluna, triunghiulara m
sectiune. Prin fata externa adera la capsula articulara. Rolul sau
este de a fadlita alunecarea suprafetelor articulare, una fata de
cealalta, In timpul mobilizarii articulatiei. Ex.: m. intern si extern al
genunchiului.
MENISCECTOMIE, s. f. / meniscectomie, s. f. / meniscec-tomy.
{Qr. meniskos = se.miiun.il, crai-nou; ektome = e^cizie.}
Extirparea chirurgicala, partiala sau tota, a unui "menisc articular.
MENISCOGRAFIE, s. f. / meniscographie, s. f. / meniscography. \Qr. meniskos = se.miiu.n0, crai-nou; grapheia = a.
scrie.] Radiografie a *meniscurilor genunchiului dupa injectarea,
intraarticular, a unei substante de contrast, opaca la raze X.
MENISCOPATIE, s. f. / meniscopathie, s. f. / meniscopathy.
[Gjr. meniskos = semitund, crai-nou; pathos = 6oaid,} Termen
general, utilizat Indeosebi pentru bolile *meniscurilor laterale
semilunare ale articulatiei *genunchiului.
MENISCOPEXIE, s. f. / meniscopexie, s. f. / meniscopexy. [Qr.
meniskos = semiCund, crai-nou; pexis = fi?(are.] Sutura
fragmentelor unui "'menisc articular dupa un traumatism.
MENOCIT, s. n. / menocyte, s. m. / menocyte. \Gjr. men, menos
= [una; kytos = ceiuld.} Celula de tip histiocitar obser-vata m
mucoasa uterina si In sangele menstrual. M. contine granulatii
metacromatice In interiorul carora se afla *heparina sau un
precursor al acesteia.
MENOMETRORAGIE, s. f. / menometrorragie, 8. f. / menometrorrhagia. \Qr. men, menos = [und; metra = uter; rhegnynui = a f.dsni, a iz6ucni.] Flux menstrual prelungit, depasind
ca durata 7 zile.
MENOPATIE, s. f. / menopathie, s. f. / menopathy. \Qr. men,
menos = [una; pathos = koala.} Orice afectiune legata de tulburarile menstruale.
MENOPAUZA, s. f. / menopause, s. f. / menopause. [Cfr. men,
menos = [una; [at. pausa, gr. pausis = mcelare., oprire.} Sin.:
climacteriu (v.).
MENORAGIE, s. f. / menorragie, s. f. / menorrhagia. [^r. men,
menos = [una; rhegnynai = a tdfni, a izHucni.] He-moragie In
continuarea menstruatiei. V. si metroragie.
MENOREE, s. f. / m6norrhee, s. f. / menorrh(o)ea. \(]T. men,
menos = [und; rhoia = cuyere., tie. la rhein = a curge.} Flux
sanguin menstrual. V. si hiper-, hipomenoree.
MENOTOXINA, s. f. / menotoxine, s. f. / menotoxin. \Gjr. men,
menos = [und; toxikon = otrai'a. pentru I'drfut. sage.tu.or, de. la
toxon = sagealo.; -ina.] Toxina de natura incerta, care a fost
observata In sange in cursul perioadei menstruale.
MENOTROPINA, s. f. / menotropine, s. f. / menotropin. [Cjr.
men, menos = [und; trope = mtoarcere, de. la trepein = a intoarce.; -ino.] *Gonadotrofina cu activitate dominanta foliculostimulanta.
610

MERCAPTANI
MENSTRE, s. f. pi. / menstrues, s. f. pi. / menses. \Lat.
menstrua, -orum = menstruate, de. [a mensis = [und.] Sin.:
menstruatie (v.).
MENSTRUAL, adj. / menstruel, -elle, adj. / menstrual. [Lot.
mestrualis = re.feri.tor la. menstrudtie, de id menstruus = m
fiecdre [und fi mensis = [una,) Care se afla In relatie cu
"menstruatia.
MENSTRUATIE, s. f. / menstruation, s. f., regles, s. f. pi. /
menses, menstruation. [Lat. menstruus = in fiecare lun&i
menstrua, -orum = menstruatie, de ia mensis = [und.] Etapa
fiziologica a ciclului endometrial (ciclului sexual feminin lunar),
care urmeaza fazelor proliferativa si secretorie endometriale si
corespunde descuamarii acestuia. M. este determinata de
scaderea brusca a "progesteronului si *estrogenilor la sfarsitui
ciclului ovarian lunar. Stimularea scazuta a celulelor endometriale
este urmata rapid de involutia endometrului Insusi pana la circa
65% din grosimea sa anterioara ?i vasospasm regional cu
necrozarea straturilor superficiale endometriale. Descuamarea
straturilor necrozate si acumularea de sange m cavitatea uterina
initiaza contractii uterine care permit eva-cuarea continutului
uterin. In timpul menstruatiei normale se pierd circa 40 ml de
sange si Inca 35 ml de lichid seros, tot lichidul menstrual fiind
incoagulabil datorita eliminarii concomi-tente de *fibrinolizina.
Endometrul se reepitelizeaza in 4-7 zile de la debutui
menstruatiei (cand eliminarea de sange Ince-teaza). Absenta
patologica a m. se numeste "amenoree. Sin.:
menstre, reguli.
MENTA, s. f. / menthe, s. f. / mint. [Lat. ment(h)a, gr. minthe =
mentd,} Sin.: Mentha pipehta (v.).
MENTAL, adj. / mental, -ale, -aux, adj. / mental. [Lot. mens,
-ntis = minte, inte[ige.nfd.\ 1) Care apartine mintii, ratiunii, intelectului, inteligentei. Care se afla In relatie cu facultatile psihice. Ex.: varsta m., debilitate m. 2) Care se face, se rea-lizeaza
In minte. Ex.: calcul m, Var.: mintal.
MENTHA PIPERITA / mentha piperita / mentha piperita. Planta
medicinala din familia Labiatae, ale carei frunze contin un ulei
esential bogat In mentol, mentona, acizi alifatid etc. Are actiune
racoritoare, antiseptica, spasmolitica, colagoga, antiemetica,
antidiareica. Sin.: izma (pop.), menta.
MENTOL, s. m. / menthol, s. m. / menthol. [Lot. ment(h)a, y.
minthe = mentd; -o/.] Component al uleiului de menta;
se obtine si sintetic. Util ca antiseptic si antipruriginos.
MENTON, s. n. / menton, s. m. / chin. NA: mentum. [Lat.
mentum = 6dr6ie, menton.] 1) Barbie, parte a fetei al carei relief
este determinat de proeminenta anterioara, mediana, rotunjita a
mandibulei. Sin.: genion. 2) Reper craniometric, reprezentand
punctui inferior al simfizei mandibulare pe radio-grafia laterals.
MENTONIER, adj. / mentonnier, -iere, adj. / mental. [Lat.
mentum = barbie., menton.] Care apartine *mentonului, care se
afla In relatie cu mentonul. Ex.: unghi m., artera m.
MEPROBAMAT, s. n. / meprobamate, s. m. / meprobamate.
(DCI) Tranchilizant minor utilizat pentru diminuarea anxietatii 9 a
tensiunii nervoase.
MERALGIE, s. f. / meralgie, s. f. / meralgia. [Cjr. meros =
wcipsd; algos = durere.} Durere la nivelul coapsei. V. si meralgie
parestezica.
MERALGIE PARESTEZICA / meralgie paresthesique / meralgia paraesthetica. Boala caracterizata prin dureri si tulburan
diverse ale sensibilitatii subjective si obiective, In zona iner-vata
de nervul femurocutanat, la nivelul fetei externe a coapsei. Sin.:
boala Bemhard.
MERCAPTANI, s. m. pi. / mercaptans, s. m. pi. / mercap-tans.
Denumire generica pentru derivatii sulfurati formati prin
putrefactie bacteriana la nivelul colonului. M. determina miro-sul
specific al materiilor fecale.

MERCAPTOPURINA

MERCAPTOPURINA, s. f. / m6rcaptopurine, s. f. / mercaptopurine. (DCI) Agent terapeutic inhibitor al sintezei de 'purina,

ca analog structural al hipoxantinei, actionand rapid asupra
celulelor In diviziune. Abrev.: 6-MP.
MERCUR, s. n. / mercure, s. m. / mercury. [Lot. Mercuriiis =
nuneit mesagerului iiii Jupiter, m acdafi timp zeu[ co-mertiilui
(aCuzie [a mofiiiitatea metaCuiui).} ElementuI 80, Hg, cu
greutatea atomica 200,59 si densitatea 13,6 g/cm 3. Este singurul
metal lichid la temperatura obisnuita. Poate determi-na
intoxicatii acute si cronice (adesea profesionale). Sarurile
anorganice si o serie de compusi organomercuriali au proprietati dezinfectante, fungicide si antiparazitare. M. este un component al diferitelor tipuri de 'amalgam de uz stomatologic. AIti
compusi au actiune diuretica. V. si hidrargirism, hidrar-giroza. V.
si tab. const. biochim.
MERCUROCROM, s. n. / mercurochrome, s. m. / mercurochrome. [Lat. Mercurius = numete mesageru[ui (ui Jupiter, in
Ot-dafi timp zeuf comerfuiui (aCuzie [a modiCitatea metalului);
gr. khroma, -atos = cutoare.} C^oHgBr^HgNa^Og, sare disodica
a dibromo-2,7-hidroximercuri-9-fluoresceinei, M, de 750,67. De
culoare verde Inchis, solubil m apa (culoare rosie) si in alcool.
Antiseptic local netoxic, neiritant; utiiizat pentru dezinfectia pielii
(solutie), uretrei si vezicii urinare (instilatii).
MERICISM, s. n. / merycisme, s. m. / merycism. [^r. merykismos = rumegare.} Revenirea In gura a unor fragmente de
alimente deja Inghitie In stomac si remestecarea lor (ca la
rumegatoare). Sin.: ruminatie.
MERIDIAN, adj., s. n. / meridien, -enne, adj., s. m. / meridian.
[Lat. meridianus = lie (a amiaz'tl, de la medius = la mjtoc, dies
= zi.} 1) Linie trasata conventional pe un corp sferic sau sferoid,
marcand intersectia unui plan care trece prin axul acestuia. 2)
Meridianele bulbului ocular, linii con-ventionale trasate prin
sectionarea imaginara a globului ocular de catre planurile
perpendiculare pe ecuatorul bulbului.
MEROCEL, s. n. / merocele, s. f. / merocele. [Qr. meros =
coapsd, kele = fiernie, tumoro.] Hemie crurala.
MEROCRIN, adj. / merocrine, adj. / merocrine. [Cfr. meros =
varte; krinein = a separa de.} Referitor la celule secretoare care
descarca doar produsul secretat, ele mentinandu-si integritatea.
Ex.: celulele glandelor salivare sau ale pancrea-sului.
MERODIASTOLIC, adj. / merodiastolique, adj. / merodiastolic. [Qr. meros = parte; diastole = ditatare, de ia diastellein =
a tiirgi.} Despre un fenomen (zgomot, suflu etc.) care nu ocupa,
In timp, decat o parte a *diastolei.
MEROGONIE, s. f. / merogonie, s. f. / merogony. \Qr. meros =
varte; gone, gonos = urmaf, sdma.nf.cl genitaia.} Dezvoltarea
doar a unei portiuni din *ou.
MEROSISTOLIC, adj. / merosystolique, adj. / merosystolic.
[Gr. meros = parte; systole = contracfie.} Se spune despre un
fenomen (zgomot, suflu etc.) care ocupa doar o parte a sistolei.
MEROSMIE, s. f. / merosmie, s. f. / merosmia. [Qr. meros =
parte; osme = miros.] Pierderea simtului olfactiv pentru anumite mirosuri.
MEROTOMIE, s. f. / merotomie, s. m. / merotomy. [Qr. meros =
parts; tome = tdwre, secfiune, de ia temnein = a. tdto.] Operatic
constand In detasarea unui fragment de ma-rime variabila dintrun organism viu, In scopul urmaririi feno-menelor de
supravietuire pe care fragmentui respectiv Ie poate prezenta.
MEROZOIT, s. m. / merozo'ite, s. m. / merozoite. [Cjr. meros =
parte; zoon = animal.} 1) Fragment separat dintr-un organism
prin *merotomie. 2) Forma pre- si extraeritrocitara din

MESAGER SECOND
ciclul evolutiv al sporozoarelor (*P/asmod;um), care rezulta prin
diviziune asexuata.
MERS, s. n. / marche, demarche, s. f. / gait. [Lat. mersum, de la
mergere = a afunda.} Deprindere motorie prin care se realizeaza
locomotia cu ajutorul membrelor inferioare. In unele boli ale
sistemului nervos sau ale aparatului locomotor, m. poate prezenta
o serie de caracteristici particulare, In general ca o consecinta a
compensarii functiei organelor afectate. I) M. cu caracteristici
particulare in boli ale sistemului nervos:
1) M. ataxic sau m. tabetic, m. nesigur din cauza absentei
coordonarii voluntare; necoordonarea se accentueaza dupa
Inchiderea ochilor. 2) M. cerebelos sau ebrios, asemanator omului
beat, In leziunile cerebeloase. 3) M. cosit sau ,Jn foar-feca", In
paralizia spastica, cand sunt afectate bilateral trac-tusurile
corticospinale. 4) M. galinaceu, leganat, tot In paraplegia spastica.
5) M. de ,,paiata", In coree, din cauza miscarilor involuntare. 6) M.
cu pasi mid, caracteristic para-liziei pseudobulbare. 7) M.
pendular, In paraplegia cu con-tractura, cand corpul oscileaza
Inapoi-Inainte. 8) M. spasmodic sau spastic, In paraplegia
spasmodica: coapsele si genunchii se apropie, iar picioarele, in
echinism, aluneca pe sol. 9) M. ,,in stea", descris In sindroamele
vestibulare, cu deviatie spre labirintui lezat, Indeosebi la m. cu
spatele. 10) M. stepat, v. stepaj. 11) M. tabetic, v. m. ataxic. 12) M.
talonat, cu contact mai Intai cu calcaiul, In ataxia senzoriala. II) M.
cu caracteristici particulare in boli ale aparatului locomotor. 1) M.
alternant, In cursul caruia subiectui avanseaza cu un picior In
acelasi timp cu miscarea bratului de partea opusa. 2) M. antatgic,
In afectiuni dureroase ale oaselor, articulatiilor, mus-chilor,
tegumentelor sau unghiilor. 3) M. ,,cu buiestru", In care membrele
superior si inferior de aceeasi parte avanseaza simultan. Acest tip
de m. se poate efectua si cu toate cele 4 membre simultan. 4) M.
digitigrad, pe degete, In inegali-tatea membrelor inferioare. 5) M.
in doi timpi, In cazul m. cu carje: fie alternativ, cand membrul
superior si piciorul opus avanseaza, fie simultan, cu avansarea
mainii si membrului inferior afectate, apoi a membrului inferior
sanatos. 6) M. echin, descris In piciorul varus equin, cu sprijin pe
degete si cu flexia genunchiului. 7) M. gluteal, In distrofia
musculara progresiva, din cauza atrofiei muschilor fesieri. 8) M.
isteric, cu simularea mono-, hemi- sau paraplegiei. 9) M.
palmiped, "de rata", In distrofiile musculare si In luxatia
congenitala de sold unilaterala. 10) M- fn patru timpi, cu ajutorul
carjelor, In cursul caruia subiectui avanseaza succesiv mana
dreapta, piciorul stang, mana stanga si piciorul drept. 11) M. plantograd, pe toata planta. 12) M. soldului dureros, leganat, cu
lordoza marcata si cu baza de sustinere largita. Obs.:
Clasificarea In cele doua grupe de tipuri de m. este conventionala, un acelasi tip de m. poate apartine uneori ambe-lor
grupe.
MESAGER, s. m. / messager, s. m. / messenger, [fr. messager, din [at. missus, participivl tree-tit ai verfiutui mittere = a
trimite.] 0 molecula sau un ansamblu de molecule care transmit
un *mesaj.
MESAGER SECUND / messager second / second messenger.
Molecula intracelulara eliberata ca urmare a legarii unui hormon
peptidic (mesager prim) sau a unui anumit ligand pe
*receptorul sau specific situat la nivelul "membranei celulare. M.
s. mediaza actiunea primului mesager, activand sau in-hiband
diverse sisteme enzimatice intracelulare. LantuI molecular al
generarii m. s. este, de regula, urmatorul: complex ligandreceptor, *proteine G, 'adenilat ciclaza sau *fosfolipaza C, m. s.
Exemple de m. s.: *inozitol trifosfat (IPs), *AMP ciclic,
*GMP ciclic, *diacilglicerol (DAG), -calciu.
611

MESAJ

MESAJ, s. n. / message, s. m. / message. [J~r. message, din

[at. missus, partkipiul trecut ai ver6utui mittere = a trim-ite.}
Ansamblu de semnale organizate dupa un cod si pe care un
emitator Tl transmite la un receptor. Ex.: m. genetic (v. cod
genetic, ADN, ARN), m. hormonale (v. mesager, hormon,
receptor).
MESANGIAL. Var. pentru mezangial (v.).
MESANGIU^ Var. pentru mezangiu (v.).
MESCALINA, s. f. / mescaline, s. f. / mescaline. Alcaloid cu
proprietati haludnogene extras din cactusul
mexican
Lophophora williamsii.
MESMERISM, s. n. / mesmerisme, s. m. / mesmerism. [Fraiiz
Friedrich Anton Mesmer, medic de origine germana, care. a.
practical in franca si 'Eivetia, 1734-1815; -ism.} Doctrina si
practica medicala la moda In secolele al XVIII-lea
- al XIX-lea, elaborata de Fr. Mesmer pornind de la ipoteza
existentei unei influentari Intre organismele umane, reciproce
printr-un fluid magnetic. M. poate fi considerat ca un precursor al
'psihoterapiei moderne, al nervismului si al *medicinei.
psihosomatice.
MESAJ, s. n. / mechage, s. m. / packing. [J~r. mechage, lie, la
meche, dm [at. my, de Ca myxus = cwc. ia o iampa. cu
festua.] Umplerea unei cavitati din organism cu *me?e. Cavitatea
poate fi normals sau patologica.
MESA, s. f. / meche, s. f. / wick, pack. [Tr. meche, din [at. myxa,
de [a myxus = cioc id o [ampd cu feftila.} Banda ste-rila de tifon
(uneori din material resorbabil) utilizata eel mai frecvent In scop
hemostatic, dar si pentru a permite eliminarea secretiilor dintr-o
plaga sau dintr-o cavitate In care m. este introdusa.
METAANALIZA, s. f. / meta-analyse, s. f. / metaanalysis. [QT.
meta = dupa; analysis = rezoivare, de ia anulyein = a rezoiva
(ana = din nou, iarasi; lyein = a distruge].} Regru-parea diferitelor
studii statistice efectuate pe loturi mai mid In scopul cresterii
numarului de cazuri (bolnavi), devenind astfel posibila formularea
unor concluzii mai generale.
METABIOZA, s. f. / m6tabiose, s. f. / metabiosis. [Cjr. meta =
dupa.; bias = wata; -ozd.] Dependenta unui organism de
existenta altui organism: comensualism.
METABOLIC, adj. / metabolique, adj. / metabolic. \Cjr. metaballein = a se scni-nba.} Care implica, presupune o transfor-mare
In relatie cu un proces metabolic. Ex.: boala m., pro-dus m.
METABOLISM, s. n. / metabolisme, s. m. / metabolism. [C,T.
metabole = scliim6are, de ia metabaflein = a se schimfiaf
ism.} Ansamblul de transformari biochimice si energetice care au
loc In organismele vii. Indiferent de nivelul considerat, ce-lular,
tisular sau organism Intreg, m. cuprinde transformarile survenite In
diferitele faze ale ciclului vital (crestere, echilibru si involutie). In m.
se disting doua faze fundamental opuse, care se succeda sau se
suprapun continuu: o faza de sin-teza, "anabolism, si o alta de
degradare, 'catabolism.
METABOLISM BAZAL / metabolisme basal / basal metabolism. M. b. permite aprederea consumului de oxigen In uni-tatea de
timp si raportat la suprafata cutanata. 1) M. redus la minimum,
pentru asigurarea functiilor vitale. Variaza In relatie cu numerosi
factori fiziologici (sex, sarcina, menstru-atie, alimentatie etc.), cu
climatui si altitudinea, cu o serie de cauze patologice (tulburari
endocrine, boli de sange etc.) sau ca urmare a administrarii unor
medicamente. 2) "Investigatie pentru evaluarea consumului
energetic al unui subject In conditii bazale. Deoarece masurarea
directa a consumului real nu este posibila, acest examen este In
prezent mai rar uti-lizat, avand o valoare diagnostica redusa (In
trecut, era folosit Indeosebi In diagnosticul distiroidiilor). M. b. se
masoara prin
612

METAFIZA
"calorimetrie, impune 14-18 ore de repaus fizic dupa masa si se
exprima In calorii pe ora si pe metru patrat de suprafata
corporala.
METABOLISM INTERMEDIAR / metabolisme intermediaire /
intermediary metabolism. Denumire pentru ansamblul
reactiilor enzimatice celulare care transforma moleculele
provenite din alimente In molecule utilizabile la nivel celular.
METABOLIT, s. m. / metabolite, s. m. / metabolite. [Gr.
metabole = scfiimbare, de ia metaballein = a se sc.fi.imba.}
Compus rezultat Intr-o etapa intermediara sau finala a unui
proces metabolic. In functie de fazele metabolismului, m. pot fi
anaboliti sau cataboliti. V. anabolism si catabolism.
METACARP, s. n. / metacarpe, s. m. / metacarpus. NA:
metacarpus. [Cfr. meta = dupa; karpos = pumn.] Ansamblul
celor cinci "metacarpiene care constituie scheletui mainii (fara
degete). V. metacarpiene In tab. anat. - oase.
METACARPIAN, adj. / metacarpien, -ienne, adj. / metacarpal.
[^r. meta = du-pd; karpos = pumn.} Care se refera la
*metacarp.
METACARPIENE, s. n. pi. / os du metacarp, metacarpiens, s.
m. pi. / metacarpal bones. [CfT. meta = dupa; karpos = pumn.]
V. tab. anat. - oase.
METACERCAR, s. m. / metacercaire, s. f. / metacercaria. \Cjr.
meta - indicd transfonnarea; kerkos = cood-a.} Forma Inchistata
a 'Trematodelor aflata In (esuturile gazdei interme-diare.
METACRILAT, s. m. / methacrylate, s. m. / methacrylate. [(JT.
methy = fiautwa. fermentata. (hySe = materie); (at. acer = acru;
gr. hyte = materie.} Ester sau sare a acidului metacri-lic. M. sunt
lichide inflamabile si se polimerizeaza usor. Se utilizeaza la
obtinerea plexiglasului, iar m. de metil este o rasina sintetica
folosita In stomatologie si In ortopedie la con-fectionarea
protezelor.
METACROMATIC, adj. / metachromatique, adj. / metachromatic. [CfT. meta = indica. transfonnarea.; khroma, -atos =
cuioare.} Despre un colorant definit chimic care, dupa ce
reactioneaza cu o structura histologica, dobandeste o tenta de
cuioare diferita de culoarea sa proprie. Ex.: albastrul de tolu-idina
coloreaza In ro?u granulatiile *mastodtelor. Ant.: ortocro- , matic.
I
METACROMATISM, s. n. / metachromatisme, s. m. / metachromatism. {Cjr. meta - indica. tranformarea; khroma, -atos =
outdare.; -ism.} 1) Modificarea culorii pielii si a parului In unele
boli sau la varsInici. 2) Sin.: metacromazie (v.).
|
METACROMAZIE, s. f. / metachromasie, s. f. / metachro- '
masia. [Qr. meta - ind-ic.o. transformarea; khroma, -atos =
cuioare..} Colorarea unui tesut In mod diferit fata de solutia
coloranta, probabil prin eliberarea unei baze colorante.
METADONA, s. f. / methadone, s. f. / methadone. (DCI)
Analgezic morfinomimetic, cu actiune Indelungata, sintetizat in
scopul detoxificarii organismului In perioada 'sevrajului la toxicomanii dependenti de 'heroina. Rezultatele nu sunt certe, ci
relativ mediocre. Genereaza toleranta, care se instaleaza lent,
dar sindromul de abstinenta este mai putin grav decSt la heroina.
M. este utilizata ca analgezic In durerile severe ?i pentru
calmarea tusei cronice. Sin.: Sintalgon.
METAFAZA, s. f. / metaphase, s. f. / metaphase. {Cjr. meta
- indica. transformarea; phasis = aparenta., rasaritui unei steUi
de ia phainein = a aparea.} A doua faza a *mitozei, In cursul
careia cromozomii se depun In coroana la ecuatorul celulei pentru
a forma *placa ecuatoriala.
METAFIZA, s. f. / metaphyse, s. f. / metaphysis. NA: metaphysis, pi. metaphyses. {Qr. meta - indica transformwulf physis =
creftere, de la phyein = a crefte.} Portiunea unui os lung care face
legatura Intre epifiza si diafiza. La copil, m are la mijiocul sau,
transversal, cartilajul de crestere.

METAL
METAL, s. n. / m6tal, s. m. / metal. [Lot. metallum = metal.]
Element caracterizat prin duritate, maleabilitate, ductilitate si
conductibilitate electrica si termica, ionizat pozitiv In solutie. M.
alcaline monovalente (litiu, sodiu, potasiu, rubidiu si cesiu) au un
rol deosebit In organism.
METALOENZIMA, s. f. / metallo-enzyme, s. f. / metalloenzyme. [Lot. metallum = metal; gr. en = m; zyme = ferment,
drojdie.] Enzima care contine un ion metalic, legat de obicei
covalent In lantui de aminoadzi sau la o grupare prostetica (ex.:
hem), lonii metalici au o functie similara 'coenzimelor. M.
cuprind: dehidrogenaza (zinc), acid ascorbicoxidaza (cupru),
citocromoxidaza (tier), glutamatmutaza (cobalt), glutationperoxidaza (seleniu), ureaza (nichel), xantinoxidaza (molibden) s. a.
METALOID, s. n. / metalloide, s. m. / metalloid. [Lat. metallum
= metal; gr. eidos = forma.] 1) Orice element avand proprietati
metalice si nemetalice. 2) Orice element cu proprietati diferite de
un metal tipic.
METALOPROTEINAZA, s. f. / metalloproteinase, s. f. / metalloproteinase. [Lot. metallum = metal; gr. protos = vrimui;
-ina, -aza.} 'Proteinaza al carei 'situs activ contine un metal, de
ex. zinc. V. si metaloenzima.
METALOTERAPIE, s. f. / metallotherapie, s. f. / metallotherapy. [Lat. metallum = metal; gr. therapeia = tra.tame.nti tit
ia therapeuein = a ingriji.} 1) Utilizarea terapeutica a me-talelor
si a sarurilor acestora. 2) Tratarea bolilor prin aplicarea de
metale la nivelul pielii, sub forma de placi, bratari, inele etc. In
aceasta alternative, m. ramane o practica empirica, ale carei
rezultate sunt greu de evaluat.
METALOTIONEINA, s. f. / m6tallothion6ine, s. f. / metallothionein. [Lat. metallum = metal; gr. theion = sulf; (protos =
primuOi -ina.] Proteina citoplasmatica foarte bogata In *cisteina, existenta In numeroase celule. M. este capabila sa fixeze majoritatea ionilor metalici, asigurand stocarea acestora.
METAMER, s. n. / metamere, s. m. / metamere. [Qr. meta =
dtipdj meros = parte.] 1) Segment rezultat din diviziunea
primitiva a embrionului, denumita *metamerie. 2) Fiecare din-tre
elementele constitutive ale corpului viermilor anelizi si artropodelor, asemanatoare ca structure si asezate succesiv.
METAMERIE, s. f. / m6tamerie, s. f. / metamerism. [Gjr. meta
= dupa; meros = parte.} Diviziunea primitiva a "corzii dorsale a
embrionului si a tesuturilor Inconjuratoare In segmente sau
'metamere. Fiecare segment prezinta un ansamblu de proprietati proprii, exprimate, de ex., In *m. cutanata. La vertebrate se
produce o noua fragmentare a corzii dorsale, consecutiv careia
rezulta *vertebrele.
METAMERIE CUTANATA / metamerie cutanee / skin metamere. Diviziune a suprafetei cutanate In teritorii care corespund, fiecare, unui segment modular primitiv sau neurotom.
Aceasta diviziune poate explica repartitia unor tulburari cutanate: anestezii, eruptii (din zona zoster) care se afla In relatie cu
o leziune nervoasa, dar nu corespund distributiei unui anu-mit
nerv periferic.
METAMFETAMINA, s. f. / methamphetamine, s. f. / methamphetamine. [Qr. methy = bau.tu.ra, fermentata. (hyle = mattrie); umph! = ae. amfiele parti; [at. aether, gr. aither = aer
curat, 6oha. ce.re.asca.; gr. ammoniakon -= safe de amoniu,
a&sit& lit apropierea. te.mpCu.iui lui Jupiter Amman din Libia.,
ina.] Derivat metilat al *amfetaminei care exercita un efect mai
puternic decat aceasta In stimularea sistemului nervos, de unde
tendinta de utilizare exagerata. Abuzul de m. a luat o extensie
epidemica. Pe langa dependenta pe care o induce, abuzul
determina efecte fetale: prematuritate si scaderea greutatii nounascutilor.
METAMIELOCIT, s. n. / metamyelocyte, s. m. / metamyelocyte. [Cfr. meta = dupa; myelos = maauva, kytos = ceCula,]

METASTATIC
Celula a maduvei osoase, intermediara Intre *mielocit ?i *granulocit.
METAMORFISM, s. n. / metamorphisme, s. m. / metamor-phism.
[Qr. meta - indic.a. transformarea, morphe = forma-i
-ism.} Transformarea substantei fundamentale a unui tesut
mezenchimatos Intr-o alta substanta, de regula anormala.
METAMORFOPSIE, s. f. / metamorphopsie, s. f. / metamorphopsia. [^r. meta - indica. transformarea; morphe = forma;
apsis = vedere, aspect.} Vedere deformata a obiectelor. Cauze:
boli ale retinei, imperfectiunea mediilor optice, leziuni
temporoparietooccipitale ale creierului. Sin.: sindromul "Alice in
Tara Minunilof".
METAMORPOZA, s. f. / metamorphose, s. f. / metamorphosis.
{Cjr. meta - indica. transformarea; morphosis = for mare.}
Ansamblu de transformari pe care Ie sufera o serie de animale, ca
amfibienii si numeroase nevertebrate, In cursul dezvoltarii lor de la
iesirea din ou pana la stadiul de adult. Ex.: m. broastei.
METANEFRINA, s. f. / metanephrine, s. f. / metanephrine. [Cfr.
methy = 6dv turd fermentata. (hyle = materie); (epi = pe)
nephros = rinicni; -ina.] Produs de degradare a 'adrenalinei care
este excretat In urina, In mod normal, la adult, In con-centratie de
0,03-0,69 mmol/mol creatinina. Secretia m. creste In
*feocromocitom si *neuroblastom, ca si In stres, sepsis, soc,
cancer metastazat.
METANEFROS, s. n. / metanephros, s. m. / metanephros. [Or.
meta = dupa.; nephros = rinic.hi.} Partea cea mai cau-dala a
rinichiului embrionar la amniote. Persista la adult, con-stituind
rinichiui definitiv.
METANOL, s. m. / methanol, s. m. / methanol. [Qr. methy =
6a.utu.rd fermentatd; -ol.} Sin.: alcool metilic (v.).
METAPLAZIE, s. f. / metaplasie, s. f. / metaplasia. [Cjr. meta
indica tTansformarea; plasis = modeiare, de [a plassein = a.
forma, a modeia} Transformarea unui tesut diferentiat In alt tesut
diferentiat normal calitativ, dar anormal prin localizarea sa. M. se
observa Indeosebi la nivelul tesuturilor epiteliale si conjunctive. Ex.:
m. osoasa a unui cartilaj, m. epidermoida a unei mucoase
glandulare. Cauze ale m.: factori microbieni, dezechilibre
hormonale, avitaminoze etc.
METAPSIHOLOGIE, s. f. / m6ta psychologic, s. f. / metapsychology. [Gfr. meta = dupa; psykhe = suflet; logos = stUnfo.}
Tecmen propus pentru psihologia teoretica a inconstientului,
pornind de la *psihanaliza lui Freud.
METARTERIOLA, s. f. / metarteriole, s. f. / metarteriole. [C,r.
meta = dupa; [at. arleriola = arterd micd, dim. de [a arte-ria =
arterd] Vas de sange intermediar, ca pozitie si structura, Intre o
*arteriola si un *capilar. Uneori, m. comunica direct cu o venula
printr-un canal preferential.
METARUBRICIT, s. n. / metarubricyte, s. m. / metarubricyte. [Qr.
meta = dupa; [at. ruber, -hra, -brum = rosu; gr. kytos = celutd]
'Normoblast *ortocromatic. Reprezinta ultimul stadiu de dezvoltare
a eritrocitului, Inainte de eliminarea nucleului. 7n mod normal se
gaseste In maduva osoasa, dar poate aparea In sangele periferic
In urmatoarele cazuri: "metastaze la nivelul maduvei,
*mielofibroza, anemii din boli cronice, anemii hemo-litice.
METASTABIL, adj. / metastable, adj. / metastable. [Gjr. meta =
dupa, indica o pozi^ie tranzitorie; [at. stabilis = inobVt, de la
stare = a sta in picioare.} Care prezinta o stabilitate provi-zorie,
temporara. Ex.: store m. a unui nucleu atomic, stare m. a unui
atom, a carui stare de excitatie persista In absenta unui aport
exterior de energie; nivel m., nivel de energie cores-punzand unei
stari m.
METASTATIC, adj. / metastatique, adj. / metastatic. [Cjr. meta =
dupa, indica o posi-fie tranzitone; statikos = we

613.

METASTAZANT

opraste, de. la istanai = a piasa, a face. sa fina.} Care apartine

*metastazelor sau provine din metastaze. Ex.: focar m., pro-ces
m
METASTAZANT, adj. / metastasant, -e, adj. / metastasizing. [Gr.
meta = dupd, indica o pozifie tranzitorie.; stasis = op-lire,, de. la
istanai = a piasa, a fact sa find.} Care determina, genereaza
*metastaze. Ex.: tumora maligna m.
METASTAZARE, s. f. / metastatisation, s. f. / metastasiza-tion.
[Gr. meta = dupa, indica. o poz.if.ie. tranzitorie.; stasis = sprite,
de [a istanai = a piasa, a face sa fina.} Procesul de dezvoltare a
*metastazelor. In cazul diseminarii metastatice a celulelor
maligne, se definesc sapte etape ale procesului: eli-berarea
celulelor neoplazice din tumora primara, invazia aces-tora m
stroma interstitiala, traversarea *membranei bazale si a
*endoteliului vascular (cu patrunderea In vasul sanguin),
transportui celulelor neoplazice (sanguin sau limfatic), oprirea
celulelor m reteaua microvasculara a organului tinta (mediata de
"captarea" mecanica - fenomen de trapping - si/sau ade-rarea la
peretele vascular) si extravazarea, cu traversarea endoteliului
vascular, invazia membranei bazale subiacente, urmata de
_proliferarea celulara locala.
METASTAZA, s. f. / metastase, s. f. / metastasis. [Gr. metastasis = de-piasare., de. la meta = dupa, indica o pozifie tranzitorie., stasis = oprire. si istanai = a piasa, a face sd find,] 1) In
general, termen care denumeste procesul de schimbare de sediu
al unei boli, folosit pentru orice localizare secundara a unei boli
benigne sau maligne, aparuta ca urmare a deplasarii unui produs
patologic rezultat din leziunea primara. Localizarea la distanta
reproduce de obicei, analog, leziunea primara. Se pot, deci,
observa m. de natura microbiana, para-zitara, tumorala. 2) In
limbaj curent, termenul desemneaza localizarea la distanta a
unei tumori maligne primitive, disemi-narea celulara fiind pe cale
vasculara, sanguina, limfatica sau prin contiguitate. M. rezultate
pot fi locoregionale (ganglionare, primul ganglion invadat fiind
numit *ganglion santinela) sau la distanta (m. viscerale). M. au,
m functie de tipul de neoplasm primar, un sediu preferential,
datorita eliberarii unor factori locali la acest nivel, care pot
,,ghida" deplasarea celulara tumorala (factori de crestere: PDGF,
FGF, INF, CSF-1; 'inter-leukine: IL-2, IL-3 etc.). Structura lor
histologica este fie simi-lara cu tumora primara, fie mai mult sau
mai putin diferentiata (celule cu malignitate diferita). Sin.: cancer
(tumora maligna) secundar(a).
METATARS, s. n. / metatarse, s. m. / metatarsus. NA:
metatarsus. [Gr. meta = dupa, torsos = talpa,} ScheletuI anterior
al *boltei plantare format din cele cinci *metatarsiene, care se
articuleaza posterior cu oasele *tarsului anterior si anterior cu
primele falange ale degetelor piciorului. V. metatar-siene, In tab.
anat. - oase.
METATARSALGIE, s. f. / metatarsalgie, s. f. / metatarsalgia.
[Gr. meta = dupa; torsos = taCpa; algos = durere..] Durere la
nivelul *metatarsului In relatie cu diverse cauze: malformatii ale
*boltei plantare, *fibromatoza locala cu Inglobarea nervu-lui
intermetatarsian, artropatie metatarsofalangiana etc. M. Morton,
sin. boala Mortem (v.).
METATARSIAN, adj. / metatarsien, -ienne, adj. / metatarsal.
[Gr. meta = dupa; tarsus = talpa.} Care se refera la metatars.
METATARSIENE, s. n. pi. / os du metatars, metatarsiens, s. m.
pi. / metatarsal bones. [Gr. meta = dupa; torsos = ta[pa.] V.
tab. anat. - oase.
METATARSOFALANGIAN, adj. / metatarsophalangien, -ienne,
adj. / metatarsophalangeal. [Gr. meta = dupa; tarsus = taCpa;
(at. phalanx, -angis, gr. phalax, -aagos = Infimire. de. soidati.}
Care apartine *metatarsului si falangelor degetelor de la picioare.
614

METICILINA
METATIPIC, adj. / metaty pique, adj. / metatypical. [Gr. meta
- indica transformarea; typikos = tipic, simBodc, de. la types =
tip, model, marca.] Despre un neoplasm care repreanta o
*metaplazie a tesutului din care s-a dezvoltat.
METENCEFAL, s. n. / metencephale, s. m. / metencephalon.
NA: metencephalon. [Gr. meta = dupa; enkephaJos = creier,
de la en = in, kephale = cap.] Partea anterioarai a *rombencefalului, cuprinzand *cerebelul si *puntea.
METENKEFALINA, s. f. / metenk6phaline, s. f. / metenkephalin. Peptid alcatuit din 5 aminoacizi, rezuttat din cli-vajul
*proenkefalinei A, cu activitate de neurotransmitator ai
neuromodulator care afecteaza comportamentui, fiind implicat,
de asemenea, ca mediator al olfactiei si al altor forme de
perceptie senzoriala. M. este colocaiizata cu 'catecolaminele In
sisternul simpatic si In medulosuprarenala si prezinta multiple
actiuni la nivel digestiv. De asemenea, este mediatoare a
motilitatii spermatozoizilor. Aditional, partidpa la stimularea
proliferarii limfocitare. V. si enkefaline.
METEORISM, s. n. / meteorisme, s. m. / meteorism. [Gr.
meteorismos = umfiare., de. la meteorizein = a ridica m Mr si
meteoros = ridicat in aer] Distensie abdominala prin acu-mulare
de aer In stomac sau In intestin, care determina o senzatie de
tensiune abdominala, denumita "balonare.
METEOROLABIL, adj. / meteorolabile, adj. / meteorolabile.
[Gr. meteoros = ridicat in aer, [at. labilis = care. aluneca, it la
labi = a alu.ne.ca, a. cadea.} Despre un subiect sensibil la
variatiile meteorologice.
METEOROPATOLOGIE, s. f. / meteoropathologie, s. f. /
meteoropathology. [Gr. meteoros = ridicat in aer, pathos =
fioala, logos = stUnfo.} Studiul raporturilor dintre meteorologie si
patologie, al starilor morbide declansate de factorii climatici
naturali.
METEOROTROPISM, s. n. / met6orotropisme, s. m. / meteorotropism. [Gr. meteoros = ridicat in aer; trope = m-toarcere.,
de. la trepein = a witoarce; -ism.} Modificari favora-bile sau
nefavorabile provocate de actiunea conditiilor atmos-ferice
asupra organismelor.
METHEMALBUMINA, s. f. / m6themalbumine, s. f. / meth(a)emalbumin. [Gr. meta = dupa, haima, -atos = sange.; [at.
albumen, -inis = albuf de. ou, lie, la albus = alb, -mo.]
Combinarea gruparii *hem cu albumina In loc de *globina.
METHEMOGLOBINA, s. f. / m6themoglobine, s. f. / meth(a).
emoglobin. {Gr. meta = dupa; haima, -atos = sange; [at.
globus = gioiJi -ina.} Produs de oxidare a hemoglobinei in care
fierul, care a trecut din starea feroasa (Fe 2*) In stare ferica (Fe 3*),
a pierdut capacitatea de fixare a oxigenului. In mod normal, sub
1% din hemoglobina se afia In aceasta forma, m. fiind
transformata In hemoglobina normala de catre methemoglobinreductaza. V. si methemoglobinemie.
METHEMOGLOBINEMIE, s. f. / methemoglobinemie, s. f. ;
meth(a)emoglobin(a)emia. [Gr. meta = dupd, haima, -atos =
sange.; [at. globus = glob'i -ina; gr. haima, -atos = sAngi.] Stare
patologica determinata de prezenta In hematii a unei cantitati
crescute de *methemoglobina. Semnul clinic principal este
cianoza intensa a pielii si a mucoaselor, produsa din cauza
incapacitatii methemoglobinei de a transporta oxigenul. Cianoza
poate fi Insotita de anxietate si de dispnee mode-rata. Se disting:
1) M. dobandita prin intoxicatii, frecvent pro-fesionale: coloranti
derivati ai anilinei (*anilism), clorat de pota-siu, derivati nitrati sau
cloronitrati, apa contaminata cu "nitriti. 2) M. congenitala
ereditara, sin.: boala Codounis (v.). V. ?i tab. const. hematol.
METICILINA, s. f. / meticilline, s. f. / meticillin. (DCI) *Penicilina semisintetica (dimetoxifenilpenicilina) rezistenta la *penicilinaza secretala de stafilococii insensibili la benzilpenicilina.

METILARE
M. este distrusa de acidul clorhidric gastric, de aceea calea de
administrare uzuala este cea intramusculara.
METILARE, s. f. / methylation, s. f. / methylation. {Cjr. methy =
fiduturd fermentata; hyle = materie.] Proces chimic de fi-xare a
unei grupari metil pe o molecula. In organism, m. are rol m
detoxifierea unor produsi si se produce prin intermediul
*nucleotidului *metioninei (S-adenozilmetionina).
METILCELULOZA, s. f. / methyl-cellulose, s. f. / methyl-cellulose. {Cjr. methy = Bauturil fermentata; hyle = ma.te.ne., [at.
cellula = camaruta, dim. de. la cella = canara; oza indicd un
glucid.} (DCI) Eter metilic al "celulozei utilizat pentru prepararea
unor forme farmaceutice si ca laxativ.
METILCOBALAMINA, s. f. / methylcobalamine, s. f. / methylcobalamin. {Cjr. methv = fiautura fermentata; hyle = materie;
germ. Kohci]t, var. (ie. la Kobolt = spiriduf al mimlor; gr.
ammomakon = sore lie. amoniu, gasitd in. apropi&rea te-mpCuilli lui lupiler Ammon din Libia, -ina.] Sin.: vitamina B); (v.).
HETILINDOL, s. m. / p-methylindole, s. m. / methylindol. Sin.:
scatol (v.).
METILMORFINA, s. f. / methylmorphine, s. f. / methylmorphine. {Cjr. methy = 6atiturd fermentata; hyle = mate-m.;
Morpheus = zeui sonnuiui (aatoritO. acfiunii soporifics, a
drogutui; -iaa.] Sin.: codeina (v.).
METILPREDNISOLON, s. m. / methylprednisolone, s. f. /
methylprednisolone. (DCI) *Gluco-corticoid de sinteza de circa
sase on mai puternic decat *cortizonul, a carui actiune
"mineralocorticoida este foarte slaba.
METILTIOURACIL, s. m. / methyl-tiouracile, s. m. / methyltiouracil. (DCI) *Antitiroidian de sinteza care inhiba sinteza sj
secretia hormonilor tiroidieni, administrat per os.
METILTRANSFERAZA, s. f. / methyltransferase, s. f. / methyltransferase. [Cjr. methy = 6/luturd fermentata; hyle =
materie; [at. transferre = a duce dintr-o parte m aita, de (a
trails = peste, dincolo, ferre = a duce; -aza.] Enzima care
asigura transferul unei grupari metil pe un *substrat, pornind de
la un donor de radical metil (S-adenozil-metionina).
METIONINA, s. f. / methionine, s. f. / methionine. CH3.S.
(CH2).CH.(NH;).COOH, tioaminoacid esential monoaminocarboxilic, cu rol In metabolismul intermediar; are efect
lipotrop, iar sub forma activate participa la procesele de *metilare. V. si tab. const. biochim.
METIS, adj., s. m sau f. / metis, -isse, adj., s. m. ou s. f. /
metis, half-breed, [fr. metis, din [at. mixticius = aneste-cat co
rasd, <ie. la mixtus = amestecat.] (Organism) care a rezultat
din Incrucisarea a doi indivizi de rase sau varietati diferite, dar
apartinand aceleiasi specii.
METODA ANTICORP1LOR FLUORESCENTI / methode des
anticorps fluorescents / immuno-fluorescence. Sin.: imunofluorescenta (v.).
METODA, s. f. / methode, s. f. / method. [Qr. methodos, de. [a
meta = dupd, hodos = ca[e., drum.} 1) In general, cale rationala
urmata In cunoasterea sau In demonstrarea unui adevar. M.
experimentala consta In observarea fenomenelor, elaborarea
unor *ipoteze si verificarea consecintelor acestor ipoteze prin
'experiment stiintific. 2) Ansamblu de reguli care permit
Insusirea unei stiinte sau a unor tehnici. 3) In medi-cina,
ansamblu de reguli si date necesare pentru efectuarea unui act
medical cu un scop bine determinat: operatie, diagnostic,
tratament, determinari ale unor parametri fiziologici sau
biochimici. De obicei, In limbajul medical curent, cuvintele
metoda, proba, procedeu, tehnica sunt utilizate ca sinonime.
METODOLOGIE, s. f. / methodologie, s. f. / methodology. [(jT.
methodos, de [a meta = dupa, hodos = ca[e.; logos = ftiinfa.]
1) Ansamblul metodelor si tehnidlor dintr-un anumit domeniu. 2)
Studiu sistematic, prin observatie, al practicii ^tiintifice si al
metodelor de cercetare utilizate.

MEZENCHIM
METOPIC, adj. ' m6topique, adj. / metopic. \Cjr. metopon =
frunte.} Care apartine partii anterioare, frontale a craniului sau
desemneaza un craniu cu o sutura mediofrontala.
METOTREXAT, s. m. / methotrexate, s. m. / methotrexate.
(DCI) *Antifolic utilizat Indeosebi In leucemia limfoblastica la
copil, In corioepiteliom, ca si In polichimioterapia diferitelor
cancere. Are si o actiune *imunodepresoare.
METOXI-IZOBUTIL-IZONITRIL, s. m. / methoxy-isobutyl-isonitrile, s. m. / methoxy-isobutil-isonitrile. Molecula vectoare
care, dupa marcarea cu izotopul radioactiv "'"Technetiu (ssmTcSestamibi), se fixeaza stabil la nivelul celulelor miocardice (In
functie de potentialul de repaus de la nivelul mitocondriilor), ceea
ce permite studiul scintigrafic al perfuziei miocardice. Spre
deosebire, Insa, de ^'Taliu, se fixeaza stabil si, de aceea, studiul
redistributiei este limitat. In ultima perioada, uti-lizarile MIBI ca
'molecula vectoare In scintigrafie s-au extins. Abrev.: MIBI.
METRALGIE, s. f. / metralgie, s. f. / metralgia. [r. metra = uter;
algos = durere..] Durere uterina.
METRITA, s. f. / metrite, s. f. / metritis. {Cjr. metra = uter;
-ita.} Inflamatie a peretelui uterin, eel mai frecvent consecu-tiv
unor leziuni endometriale.
METROPATIE, s. f. / metropathie, s. f. / metropathy. {Qr. metra
= uter; pathos = 6oaia.} 1) Dupa Aschoff, leziunile neinflamatorii
cronice ale uterului. 2) Termen generic pentru orice afectiune
uterina.
METROPERITONITA, s. f. / metroperitonite, s. f. / metroperitonitis. {Cjr. metra = ute.r, [at. medicaia peritonaeum, din gr.
peritonaion = care. se intinde. m juru[, de [a peri = m jurat,
temein = a se mtinde; -ita.] Inflamatie uterina cu extindere
peritoneala.
METRORAGIE, s. f. / metrorragie, s. f. / metrorrhagia. {Cjr.
metra = uter; rhegnynai = a t&fni, a izbucni,} Hemoragie uterina
produsa In perioada dintre *menstruatii, fara nici o relatie cu
acestea, sau dupa "menopauza.
METROREE, s. f. / metrorrhee, s. f. / metrorrh(o)ea. {C,r. metra
= uter; rhoia = curgere, de [a rhein = a curge.} Scurgere
apoasa, mucoasa sau purulenta, provenind din uter.
MEZANGIAL, adj. / mesangial, -ale, -aux, adj. / mesangial. {Cjr.
mesos = la mijioc; angeioa = vas.} Referitor la
*mezangiu. Var.: mesangial.
MEZANGIU, s. n. / mesangium, s. m. / mesangium. [Cjr. mesos
= [a mij[oc; angeion = vas.] Tesut dispus sub forma unei
membrane subtiri care serveste ca suport capilarelor de la nivelul
*glomerulului renal. Var.: mesangiu.
MEZAORTITA, s. f. / mesaortite, s. f. / mesaortitis. [Gr. mesos
= [a mijtoc; aorte = aorta, de [a aeirein = a ria.ic.a in ae.r fi aer,
-os = aer; -ita.] Inflamatie a tunicii medii aor-tice, cu punct de
plecare In *>/asa vasorum.
MEZARTERITA, s. f. / mesarterite, s. f. / mesarteritis. {Cjr.
mesos = [a mijtoc; [at; gr. arteria = arterd, -ita.] Inflamatia tunicii
medii a arterelor.
MEZAXON, s. m. / mesaxone, s. m. / mesaxon. [Qr. mesos = la
mijioc; axon = offl.] Lamela subtire constituita prin invaginarea
membranei plasmatice a *celulei Schwann In jurul unui axon
mielinic sau amielinic. V. si mielina.
MEZENCEFAL, s. n. / mesencephale, s. m. / mesencepha-lon.
NA: mesencephalon. [Cjr. mesos = la mijioc; enkepha-los =
creier, de la en = in, kephale = cap.] Portiune a *ence-falului
care include pedunculii cerebrali, pedunculii cerebelosi superiori
si tuberculii cvadrigemeni si este traversata de ape-ductui
cerebral (Sylvius). M. este situat deasupra puntii. Sin. (vechi,
desuet): creier mijiociu.
MEZENCHIM, s. n. / mesenchyme, s. m. / mesenchyma. \Cjr.
mesos = la mijioc; enkhyma, -atos = infuzu,, de. ia enkhein

615

MEZENCHIMAL
= a vSrsa, a rasp&naL] Tesut conjunctiv embrionar nedife-rentiat,
format din *mezoderm, alcatuit din celule stelate care migreaza in
diferite parti ale organismului unde formeaza cea mai mare parte
a scheletului si a tesutului conjunctiv, ele-mentele sangelui,
vasele sanguine si limfatice, ca si mu^chii viscerali (netezi).
MEZENCHIMAL, adj. / mesenchymale, adj. / mesenchymal.
[Cjr. mesos = ia mijioc; enkhyma, -atos = injuzie, de. [a
enkhein = a varsa, a raspandi.} Care apartine 'mezenchimu-lui.
MEZENCHIMOM s. n. / mesenchymome, s. m. / mesenchymoma. [Cjr. mesos = la mijioc; enkhyma, -atos = infuzie, de. ia
enkhein = a varsa, a raspandi; -oma} Tumora mezenchi-mala
compusa din doua sau mai multe tipuri de elemente celulare
neasodate, excluzand tesutui fibros. Poate fi malign sau benign.
MEZENTER, s. n. / mesentere, s. m. / mesentery. NA: mesenterium. \Cjr. mesos = ia. mijioc; enteron = intestin.] Denumire generica pentru repliurile membranoase care leaga
diferite organe la peretele abdominal sau la alte organe. De
obicei, termenul se foloseste cu referire la repliul peritoneal care
leaga intestinul subtire, Indeosebi jejunul si ileonul, la peretele
abdominal posterior si care contine In grosimea sa vasele
mezenterice superioare, ca si principalele ramuri ale acestora,
canalele si ganglionii limfatici care dreneaza chilife-rele si plexul
nervos mezenteric. Alte ex. de m.: m. colonului (*mezocolon), m.
trompei uterine (*mezosalpinx). Sin.: mezou.
MEZENTERITA, s. f. / m6senterite, s. f. / mesenteritis. [Cjr.
mesos ^ ia mijioc; enteron = intestin; -ita.] Inflamatia mezenterului. Poate provoca Ingrosarea, scleroza si retractia mezenterului, care determina uneori distorsiunea anselor intestinale.
MEZIAL, adj. / mesial, -ale, -aux, adj. / mesial. [Cjr. mesos = ia
mijioc.} Termen opus celui de 'distal, utilizat In stoma-tologie
pentru acea parte a arcadei dentare sau a unui dinte situata spre
planul mediosagital al fetei.
MEZIOVESTIBULOOCLUZAL, adj. / mesio-vestibulo-occlusal,
*ale, -aux, adj. / mesio-vestibulo-occlusive. [Cjr. mesos = la
mijioc; [at. vestibulum = intrare; occludere = a Inchide., a-t. la
claudere = a inchide..} Raportat la fetele 'meziala, vestibu-lara
(bucala)
si
ocluzala
ale unui molar sau
premolar.
MEZOBILIFUSCINA, s. f. / mesobilifuscine, s. f. / mesobilifuscin. [Cjr. mesos = ia mijioc; [at. bilis = IfiCa; fuscus = negm,
brun; -ina.} Compus dipirolic format 'in cursul degradarii
*pigmentilor biliari si excretat In urina ?i materiile fecale In
unele cazuri de *icter.
MEZOBILIRUBINOGEN, s. m. / mesobilirubinogene, s. m. /
mesobilirubinogen. [Qr. mesos = (a mijioc; [at. bilis = 6i[af
ruber, -bra, -brum = rofu; -ina, gr. gennan = a produce..}
Produs de hidrogenare a *pigmentilor biliari (*bilin-ibina) format
In 'ileonul terminal sub actiunea florei bacteriene.
MEZOBLAST, s. n. / mesoblaste, s. m. / mesoblast. [<gr.
mesos = ia mijioc; blastos = germe.n.} Sin.: mezoderm (v.).
MEZOCARDIE, s. f. / mesocardie, s. f. / mesocardia. [Ofr.
mesos = la mijioc; kardia = inimo.] Malpozitie cardiaca pe
linia mediana.
MEZOCEFAL, adj. / mesocephale, adj. / mesocephalon. [Qr.
mesos = [a mijioc; kephale = cap.] Despre craniul care are
o forma intermediara Intre *brahicefal si *dolicocefal. Var.:
mezocefalic.
MEZOCEFALIC. Var. pentru mezocefal (v.).
MEZOCOLON, s. n. / mesoc61on, s. m. / mesocolon. NA:
mesocolon. [Cfr. mesos = [a mijCoc; kolon = intestin gros.}
*Mezou care conecteaza colonul cu peretele abdominal posterior.
Contine vase sanguine, filete nervoase, vase limfatice si ganglioni
limfatici si se Tmparte In; m. ascendent, m.
616

MEZOSALPINX

descendent, m. transvers, m. sigmoid, In functie de regiun

colonului.
MEZOCOLOPEXIE, s. f. / m6socolopexie, s. f. / mes
colopexy. [C/r. mesos = [a mijioc; kolon = intestin gros; pe:
= jv(are..} Fixarea mezocolonului la peretele abdominal.
MEZODERM, s. n. / mesoderme, s. m. / mesoderm. [( mesos
= ia mijioc; derma, -atos = piele.] Foita embnons situata Intre
ectoderm si endoderm. Din m. deriva; tesutur de sustinere,
muschii, organele genitourinare, sistemul cardi vascular,
sangele si epiteliul cavitatii pleuroperitoneale. Sil mezoblast.
MEZODERMOZA, s. f. / mesodermose, s. f. / mesoderm
pathy. [<yr. mesos = ia mijioc; derma, -atos = pitle.; -ozi
Boala In care sunt afectate electiv tesuturile ce provin c
*mezoderm. Frecvent, m. sunt de natura viraB. Ex.: *boc
Nicolas-Favre.
MEZODIASTOLIC, adj. / mesodiastolique, adj. / mesodia
tolic. [CfT. mesos = ia mijioc; diastole = dilatare., (it
diastellein = a targi.} Care se produce sau se refera mijiocul
*diastolei. Ex.: suflu m.
MEZOGASTRU, s. n. / mesogastre, s. m. / mesogasts
mesogastrium. NA: mesogaslrium. [fr. mesos = la mijL
gaster, gastros = stomac.} Regiune a abdomenului. V.
abdomen.
MEZOGNATIE, s. f. / mesognathie, s. f. / mesognathy. [C
mesos = ia mijioc; gnathos = faica, mwyiar.} Dezvoltare
'mandibulei In armonie cu dimensiunile fetei si ale craniulu
MEZOMELIC, adj. / mesomelique, adj. / mesomelic. [t,
mesos = ia mijioc; melos = e.^tre.mitatt, mem6ni.] Referitor
segmentui mediu (mijiociu) al unui membru.
MEZOMER, s. n. / mesomere, s. m. / mesomere. [Cjr. mesi =
[a mijioc; meros = parte.} Zona mijiocie a *mezodermulL
MEZOMERIE, s. f. / m6somerie, s. f. / mesomery. [^r. mesi =
ia mijioc; meros = parte..} Proprietate a moleculelor ce p'
prezenta simultan mai multe tipuri de legaturi chimice cai
corespund la aceeasi formula chimica. Ex.: 'benzenul poate
reprezentat prin 14 configuratii diferite, care corespund aa
leiasi fonnule.
MEZOMORF, adj. / mesomorphe, adj. / mesomorphic. [<J
mesos = ia mijioc; morphe = forma.} 1) Cu corpul alcatu
predominant din tesuturi care provin din 'mezoderm. 2)
Pr( portionare individuala morfologica echilibrata.
MEZON, s. m. / meson, s. m. / meson. [Cjr. mesos = i mijioc.}
Particula elementara instabila, cu masa cuprinsa Intr cea a
electronului si cea a protonului. Poate avea sarcin electrica
(egala In valoare absoluta cu a electronului) pozitivi negativa
sau poate fi neutru. Exists m. p. (miuoni), m. K. (pion si m. k
(kaoni), care pot fi identificati In reactiile nuclear declansate de
particule de mare energie sau In razele cos mice.
MEZONEFROM, s. n. / mesonephrome, s. m. / mesonephn
ma. [Cfr. mesos = ia mijCoc; nephros = rmicfii; -oma.} Tumori
maligna a tractului genital feminin formata din resturile "rnezo
nefrosului.
MEZONEFROS, s. n. / mesonephros, s. m. / mesonephroi
[CfT. mesos = ia mijioc; nephros = rinicfii.} Organul excreta al
embrionului. Reprezinta stadiul secund al dezvoltari rinichilor,
la adult persistand doar tesut rezidual din m.
MEZOPIC, adj. / mesopique, adj. / mesopic. [Qr. mesos ' [a
mijioc; ops, opos = vedere., vaz.} Termen care calific
domeniul sensibilitatii retiniene ce corespunde vederii crepm
culare. V. si fotopic, scotopic.
MEZOSALPINX, s. n. / mesosalpinx, s. m. / mesosalpim NA:
mesosalpinx. [Qr. mesos = ia mijioc; iat. salpinx, -iligh
gr. salpinx, -ingos = trompeta, trompd.] *Mezoul trompei ute
rine; se insera la partea superioara a *ligamentutui larg

MEZOSIGMOID

MEZOSIGMOID, s. n. / m6sosigmo'ide, s. m. / mesosigmoid.

[Qr. mesas = ia. mijCoc; = a 19-a [item a aifa6etu[ui grec;
eidos = forma,] Pliu peritoneal care leaga curbura sigmoidala la
peretele abdominal posterior.
MEZOSIGMOIDOPEXIE, s. f. / mesosigmoTdopexie, s. f. /
mesosigmoidopexy. [Cjr. mesos = Co. mijtoc; = a 19-a (itera.
a affa6etu[ui grec; eidos = forma; pexis = fvycre..} Fixarea
*mezosigmoidului In cazul *prolapsului rectal.
MEZOSISTOLIC, adj. / mesosystolique, adj. / mesosystolic.
{Qr. mesos = la mijCoc; systole = con.tracfie.] Care se produce
sau are legatura cu mijiocul *sistolei. Ex.: suflu m.
MEZOTELIOM, s. n. / mesotheliome, s. m. / mesothelioma.
[CfT. mesos = la. mijioc; (epj == pe) the]e = rn.am.don, ridica.turd! -omo.] Tumora localizata sau difuza, benigna sau maligna, dezvoltata din "mezoteliul membranelor seroase (pleura,
pericard, peritoneu). Se insoteste frecvent de un *epansament.
In cazul dezvoltSrii la nivelul seroaselor articulare se numeste
'sinovialom.
MEZOTELIU, s. n. / mesoth61ium, s. m. / mesothelium. [Qr.
mesos = la. mijioc; (epi = pe) thele = mamelon, ria.ica.twa.}
'Endoteliul tunicilor seroase, situat pe fata interna a acestora, in
monostrat.
MEZOTERAPIE, s. f. / mesotherapie, s. f. / mesotherapy [(jT.
mesas = la. mijioc.; thrrapeia = tratament, de la thera-peuein =
a ingriji.} Procedeu terapeutic constand dintr-o serie de
microinjectari simultane, In derm si hipoderm, a unor can-titati
mici de medicamente ca: procaina, antibiotice, vasodi-latatoare,
vitamine, vaccinuri etc. Injectiile se efectueaza de obicei cu
ajutorul unui instrument prevazut cu un anumit numar de ace
fine si scurte. Situata, ca principiu, intre *home-opatie si
*alopatie, metoda este recomandata 'in tratamentui local al
*celulitei, al unor forme de *reumatism, boli infectioase sau
alergice a!e cailor respiratorii, *migrene, unele tulburari
cardiovasculare etc.
MEZOU, s. n. / meso, s. m. / mesentery. NA: mesentery. [Cfr.
mesos = la. mijhc.] Sin.: mezenter (v.).
MIALGIE, s. f. / myalgie, s. f. / myalgia. [Qr. mys, myos
mufcfii; algos = durere.] Durere musculara spontana sau
provocata prin palpare. Sin.: miodinie.
MIALGIE EPIDEMICA / myalgie epid6mique / epidemic pleurodynia. Sin.: boala din Bornholm (v.).
MIASTENIE, s. f. / myasthenie, s. f. / myasthenia. [Qr. mys,
mvos = mufchi; astheneia = sla&w.uM, de [a a priv., sthenos =
forf.Q..] 1) Oboseala musculara. Sin.: astenie musculara. 2) M.
grava, sin.: myasthenia gravis (v.).
MIATONIE, s. f. / myatonie, s. f. / myatonia. [Cjr. mys, myos =
mufciti; a - priv.; tones = tensitine.} Sin.: amiotonie (v.).
MIATROFIE, s. l. / myatrophie, s. f. / myatrophy. [Cjr. mys,
mvos = mufcfd; a priv.; trophe = hrana., nutrifie..] Sin.:
amiotrofie (v.).
MIAZA, s. f. / myiase, s. f. / myiasis. [Cjr. myio = mused; -azo.]
1) Boala parazitara provocata de infectarea organismu-lui cu
larve de insecte, indeosebi ale diferitelor specii de muste
(*diptere) si, in general, insecte care nu inteapa. Larvele patrund
indeosebi in piele (furuncule) sau la nivelul unor cavitati naturale
(urechi - otomiaza, nas - nazomiaza), unde pot provoca leziuni
grave msotite de dureri intense. Frecvent, leziunile provocate de
larve se infecteaza cu bacterii. 2) Pa-razitism obligatoriu sau
facultativ, specific sau accidental, animal sau uman prin larve de
insecte diptere.
MIAZA CUTANATA / myiase cutanee / myiasis dermatosa.
"Miaza cu localizare subcutanata a larvelor unor *diptere
diverse.
MIBI / MIBI / MIBI. Abrev. utilizata In mod curent pentru metoxiizobutil-izonitril (v.).

MICOTOXINA
MICA CIRCULATIE / petite circulation, circulation pulmonaire / pulmonary circulation, lesser circulation. V. circu-latie
sanguina.
MICA TUBEROZITATE A HUMERUSULUI / petit tuberosite de
I'humerus / lesser tuberosity of the humerus. NA:
tuberculum minus humeri. Sin.: trohin (v.).
MICELA, s. f. / micelle, s. f. / micelle, pi. micellae. [Lot. mica =
flucdtica., partu.nia.} Agregat molecular cu dimensiuni mici,
format din molecule identice care prezinta o regiune polara
(hidrofila) si una cu radical alchil (hidrofoba). Plasate intr-un
mediu lichid polar (apa) sau apolar (benzen), aceste molecule au
tendinta de asociere si ordonare, orientandu-se cu partea
hidrofila sau hidrofoba spre exterior. 0 m. poate fi sferica,
cilindrica sau planara. Prezenta unor m. in solutie este
caracteristica *solutiilor coloidale. lonii adsorbiti, stratui de molecule de apa de hidratare si continutui sau ionic fac parte din m.
si se deplaseaza cu aceasta.
MICELIU, s. n. / mycelium, s. m. / mycelium. \Cjr. mykes,
myketos = ciuperca; helos = ungfiie.} Sistem de filamente
subtiri, mai mult sau mai putin ramificate, provenind din spori si
constituind aparatui vegetativ al majoritatii ciupercilor.
MICETISM, s. n. / mycetisme, s. m. / mycetismus. [(jr. mykes,
myketos = dupercd; -ism.] Intoxicatie cu ciuperci.
MICETOM, s. n. / mycetome, s. m. / mycetoma. [QT. mykes,
myketos = ciuperca.; -omo.] Pseudotumora inflamatorie cu
evolutie cronica, localizata subcutanat, In profunzime, indeosebi
la nivelul labei piciorului sau al membrelor inferioare. La nivelul
m. se formeaza fistule in care este localizat agentui patogen sub
forma de filamente aglomerate in granule a caror culoare,
dimensiuni si consistenta variaza in functie de specie. M. sunt
determinate de doua categorii de agenti patogeni: 1) M.
actinomicozic, cauzat de o bacterie filamentoasa din clasa
'Actinomycetes, ca si de microorganismele din genurile *Nocardia si *Sfreptomyces. 2) M. fungic, al carui agent patogen
este o ciuperca microscopica veritabila. V. si maduromicoza.
MICOBACTERIE, s. f. / mycobacterie, s. f. / mycobacterium.
[Qr. mykes, myketos == ciuperca.; bakterion, dim. dt ia bakteria = doston.} Bacterie ce apartine genului * Mycobacterium.
MICOBACTERIOZA, s. f. / mycobact6riose, s. f. / mycobac.
teriosis. [Cjr. mykes, myketos = ciupmo.; bakterion, dim. di ia
bakteria = fiaston; -ozo.] Termen generic pentru toate tipurile de
infectii provocate la om de genul bacterian *Myco-bacterium,
apartinand familiei "Mycobacteriaceae. V. lepra si tuberculoza.
MICOLOGIE, s. f. / mycologie, s. f. / mycology, [^r. mykes,
myketos = ciupercil; logos = ftiml.O,] Stiinta ce are ca obiect
studiul ciupercilor microscopice (fungi): clasificare, cultivare,
biologie.
MICOLOGIE MEDICALA / mycologie m6dicale / medical
mycology. Stiinta care se ocupa atat cu studiul fungilor patogeni
(care produc boli), cat si cu al bolilor produse de acestia.
M1COSTATIC, adj., s. n. / mycostatique, adj., s. m. / mycostatic. [6r. mykes, myketos = ciuperca; statikos = care oprefte,
de Ca istanai = a piasa., a face sit tina.] Sin.; fungistatic (v.).
MICOTIC, adj. / mycotique, adj. / mycotic. [QT. mykes, myketos
= ciuperca..] Care este cauzat sau afectat de duperei
microscopice, care se refera la "micoza.
MICOTOXICOZA, s. f. / mycotoxicose, s. f. / mycotoxicosis.
[Cjr. mykes, mykelos = ciuperca.; toxikon = otrava. pentru
varful 'sagetiior, de ia toxon = sageata.; -020.] Intoxicatie determinata de ciuperci microscopice care se dezvolta pe alimente.
MICOTOXINA, s. f. / mycotoxine, s. f. / mycotoxin. [Qr. mykes,
myketos = auperca, toxikon = otrava. penIni varfui
617

MICOZA
sagefiior, de. la toxon = sOgeata, -ina.} ToxinS elaborata de
unele duperci microscopice.
MICOZA, s. f. / mycose, s. f. / mycosis. [^r. mykes, myke-tos =
ciupercd; -ozd.] Denumire pentru ansamblul manifestarilor
provocate de prezenta dupercilor microscopice In organism.
MICOZIS FUNGOID / mycosis fongo'ide / mycosis fungoides.
Granulomatoza din grupul hematodermiilor, cu tumori cutanate
de marimi diferite, de consistenta moale, rosii-Inchise, brune;
evolutia continua cu stadiul casectic, final. Sin.: granulom fungoid.
MICROABCES, s. n. / microabces, s. m. / micro-abscess. [GJT.
mikros = mic; [at. abscessus, de. [a (ib = mde.pwtat de,
cedere = a true, a se duce.} Termen nespecific pentru agregarea In focare mid a neutrofilelor, care poate aparea m diferite
stari patologice, Indeosebi la nivelul pielii (ex.: "mico-zis fungoid,
*psoriazis, 'pemfigus bulos) sau, mai rar, In tesu-turile
perivasculare din plamani (ex.: *boala Wegener).
MICROABCES MUNRO / microabces de Munro / Munro's
microabscess. [William ]. Munro, dermatoCog austradan, sec.
XIX.] Colectie microscopica formata din polimorfonucleare, situata la nivelul stratului cornos al pielii In *psoriazis.
MICROAEROFIL, adj. / microaerophile, adj. / microaerophilic.
[QT. mikros = mic; [at. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. phi-los =
prie.ten, de. la phifein = a iu6i.] Despre bacteriile capa-bile sa
se multiplice doar In prezenta oxigenului la o presiune mica,
inferioara presiunii atmosferice.
MICROALBUMINURIE, s. f. / microalbuminurie, s. f. / microalbuminuria. {Qr. mikros = mic; iat. albumen, -inis = albuf de.
on, lie. la albus = ai6; -ina; gr. ouron = wind,} Crestere discreta
dar patologica a eliminarii urinare de atbumina. Poate fi
detectata numai prin metode ultrasensibile imuno-chimice si
exprima debutu! unei nefropatii. Concentrate albuminei In m.
este de 30-300 mg/24 h.
MICROANALIZA, s. f. / microanalyse, s. f. / microanalysis.
[CJT. mikros = mic; analysis = Te.zohia.re., de, ia analyein =; a
rezolva (ana = din nou, iarafi; lyein = a distruge).} 1) Analiza
unor cantitati infime de materie. 2) Utilizarea optidi electronice si
analizei spectrale a radiatiilor X In studiul distributiei unor
elemente chimice la nivelul structurilor biologice. V. si microsonda.
MICROANEVRISM, s. n. / microanevrisme, s. m. / microaneurysm. [Cjr. mikros = mic.; aneiirysma = [aym, diiatatie, de
la aneurynein = a dilata,} *Anevrism de dimensiuni mid,
microscopic.
MICROANGlOGRAFiE, s. f. / microangiographie, s. f. /
microangiography. [Cjr. mikros = mic; angeion = vas;
graphein = a scrie.] Punerea In evidenta, in vivo si pe piese-le
anatomopatologice, a vaselor mid, dupa marirea de cate-va sute
de ori a filmelor radiografice sau prin observarea la microscop a
preparatelor.
MICROANGIOPATIE, s. f. / microangiopathie, s. f. / microangiopathy. \Cjr. mikros = mic; angeion = vas; pathos = 600(0,]
Orice proces patologic de la nivelul vaselor capilare.
MICROANGIOPATIE
TROMBOTICA /
microangiopathie
thrombotique / thrombotic thrombocytopenic purpura,
Moschowitz' disease. Termen ce desemneaza leziunea caracteristica din *purpura trombodtopenica trombotica. V. si boala
Baehr-Schiffrin.
MICROANGIOPATIE TROMBOTICA RENALA / microangiopathie thrombotique r6nale / h(a)emolytic-uremic syndrome.
Ansamblu de leziuni renale analoge celor din *pur-pura
trombodtopenica trombotica (tromboze fibrinoide arterio-lare si
glomerulare, aparitia de spatii dare intermembrano-endoteliale la
nivelul glomerulilor) predominand la nivel renal si determinand,
ca expresie clinica, un sindrom hemolitic ?i uremic. V. si sindrom
hemolitic-uremic.
618

MICROCINEMATOGRAFIE
MICROANGIOSCOPIE, s. f. / microangioscopie, s. f. /
microangioscopy. [Qr. mikros = mic; angeion = vas; skopia
= esyiMWiwe., de. (a skopein = a. uyunina.} Sin.: capilaroscopie
(v.).
MICROB, s. m. / microbe, s. m. / microbe. [QT. mikros = mic;
bios = viafo.] Sin.: microorganism (v.).
MICROBIAN, adj. / microbien, -enne, adj. / microbial. [^r.
mikros = mic; bias = via^a,}. Care este In relatie cu micro-bii;
care este cauzat de microbi.
MICROBIOLOGIE, s. f. / microbiologie, s. f. / microbiology.
[CfT. mikros = mic; bios = viafO; logos = fUmf-d.] Stiinta destinata studiului organismelor microscopice (virusuri, bacterii,
alge, levuri si protozoare) care traiesc ca saprofite sau pa-razite
la nivelul altor organisme, animate sau vegetale. Prima directie
conturata dar din m. a fost m. medicala, ramura a medidnei
consacrata identificarii si studiului microorganismelor patogene,
ca si al mijioacelor de combatere a acestora. M. se afla In
stransa relatie cu biochimia, genetica, imunologia, biologia
moleculara si epidemiologia.
MICROBLAST, s. n. / microblaste, s. m. / microblast. [Qr.
mikros = mic; blastos = ge.nnen.\ 1) Celula sanguina imatura.
2) Globul rosu anucleat, mic.
MICROBLEFARIE, s. f. / microblepharon, s. m. / microblepharia. [Qr. mikros = mic; blepharon = pkoapa.] Pleoape foarte
mid.
MICROCAPSULA, s. f. / microcapsule, s. f. / microcapsule.
[QT. mikros = mic; [at. capsula = cutie mica, dim. de. la capsa =
cutie..} Forma farmaceutica solida, din clasa vectorilor de
medicamente din prima generatie, obtinuta prin microfncapsulare, adica prin acoperirea unor particule minuscule, solide
sau lichide, cu un strat subtire de gelatina sau cu un polimer. M.
au diametre variate (1-100 pm) si o grosime a peretelui de 1-50
urn, continutui medicamentos reprezentand circa 60% din
greutatea totala. Sunt utilizate ca atare sau pentru fabricarea
altor forme farmaceutice (ex.: comprimate).
MICROCARCINOM, s. n. / microcarcinome, s. m. / micro
carcinoma. [Cfr. mikros = mic; karkinoma, de. [a karkiaa =
roc, cancer.} *Epiteliom de dimensiuni mid (cu diametrul di cativa
milimetri) care prezinta toate caracteristicile epiteliomi lui
obisnuit, dar, deoarece are un caracter microinvazi
(*microinvazie), impune indicatii terapeutice diferite de cele ut
lizate In cazul unui epiteliom franc. V. si microinvazie.
MICROCARDIE, s. f. / microcardie, s. f. / microcardia. [(yi
mikros = mic; kardia = inima.] Dimensiuni mid ale inimii raport
cu talia si greutatea subiectului considerat.
M1CROCEFALIE, s. f. / microcephalie, s. f. / microcephal;
\CjT. mikros = mic; kephole =- cap.} Craniu cu dimensiui
inferioare datelor antropometrice corespunzatoare varstei, |"
*sinostoza premati a a suturilor craniene.
MICROCHIRURGIE, s. f. / microchirurgie, s. f. / microsurgf
[Cjr. mikros = mic; kheirourgia = iucru efectuat manual, [a
kheir, -iros = mdna, ergon = tucru fi ergein = a (acmj Chirurgie
practicata utilizand microscopul operator, In intervel tiile asupra
unor structuri sau detalii ale unor organe a observatie directa
este imposibila. Ex.: o serie de inte. din neurochirurgie si
oftalmologie, chirurgia urechii i microanastomoze vasculare,
reimplantari ale degetelor etc.
MICROCINEMATOGRAFIE, s. f. / microcinematographie, s. /
microcinematography, cinematomicrography. [Qr. mil = wic;
kiaema, -atos = mifcare, d.t ia kinein = a n graphein = a
scrie..} Aplicarea metodelor cinematografice tru studiul
microscopic al celulelor, permitand, prin succesil de imagini
accelerate sau Incetinite, analiza a nurnei fenomene care altfel
ar trece neobservate

MICROCIRCULATIE

MICROGIRIE

MICROCIRCULATIE, s. f. / microcirculation, s. f. / microcir- MICROELECTROD, s. m. / micro61ectrode, s. f. / microelecculation. [Cfr. mikros = mic; circulatio, -oais = orBita, de la.
trode. }Cjr. mikros = mic; elektron = cfiihiwibw, corp care. se
circular! = a forma un cere in juru[ sau fi circulus = cere.]
dwtri.zeazti prin fre-care; hodos = caU, drum.] Electrod foarte fin,
Fluxul sanguin 'in vasele de calibru foarte mic: *arteriole, *capimetalic sau din sticia, util In electrofiziologie, m masurarea
lare si *venule. Capilarele reprezinta teritoriul eel mai vast al m.,
biopotentialetor celulare.
iar *endoteliul capilar are rol important datorita perme-abilitatii MICROELEMENT, s. n. / micro-6l6ment, s. m. / microelement. }
selective pentru apa si pentru o serie de molecule lipofile, ca si Qr. mikros = mic.; Cat. elementum = dement.] Sin.:
prin producerea locala a unor mediatori chimici vasoactivi.
oligoelement (v.).
MICROCIT, s. n. / microcyte, s. m. / microcyte. {Cjr. mikros = M1CROESTEZIE, s. f. / micro-esthesie, s. f. / micro(a)esthe-sia.
me; kytos = cdu[a.} Globul rosu cu diametrul sub 5 (im.
}Cjr. mikros = mic; aisthesis = semafie., sensi6i[itate.] Tulburare
MICROCITAR, adj. / microcytaire, microcytique, adj. / microde sensibilitate care consta In receptia diminuata a volumului si
cytic. [Cjr. mikros = mic; kytos = cetuCa.] Care se refera la
masei obiectelor.
*microdte. Var.: microdtic.
MICROEVOLUTIE, s. f. / micro-evolution, s. f. / microevoMICROCITEMIE, s. f. / microcyt6mie, s. f. / microcyth(a)emia.
lution. [CfT. mikros = mic; lot. evolutio, -onis = de.nt[area
[CfT. mikros = mic; kytos = ce[uCd; haima, -atos = sange..}
sulului unui vo[um, de la evolvere = a rostogoli fi volvere = a
Prezenta de 'microcite 'in sange, care se.constata In unele
ru[a.] Component al procesului evolutiv ce se desfasoara In
anemii, Indeosebi In *anemia microcitara.
cadrul structurilor infraspecifice, la nivelul populatiilor unei specii.
MICROCITIC. _Var. pentru microcitar (v.).
Consta In procese evolutive elementare, cu schimbarea
MICROCITOZA, s. f. / microcytose, s. f. / microcytosis. [Qr.
concentratiei genelor In populatiile speciei respective.
mikros = mic; kytos = cdu[a; -ozd.] Diminuarea 'volumului
MICROFAG, s. n. / microphage, s. m. / microphage. }Qr.
globular mediu sub 80 um3.
mikros = mic; phagein = a mdnca.] Termen vechi, introdus de
MICROCLIMAT, s. n. / microclimat, s. m. / microclimate. [Qr.
Mecinikov, care mai poate fi utilizat cu doua semnificatii:
niikros = mic; [at. clima, -(is, din gr. klima, -atos = wcii-natia
1) GranulocituI neutrofil migrat In tesuturi, 2) Fagocit mic.
soardui, de undo [atitudine, ctimat.] Totalitatea conditiilor de MICROFAKIE, s. f. / microphakie, s. f. / microphakia. [Qr.
clima (temperatura, umiditate, curenti de aer) particulare unui mikros = mic; phakos = iintii [entild] "Cristalin de dimen-siuni mai
spatiu mic (locuinta, loc de munca).
mid decat cele normale.
MICROCOC, s. m. / microcoque, s. m. / micrococcus. [Cyr. MICROFILAMENTE, s. n. pi. / microfilaments, s. m. pi. /
mikros = mic; kokkos = 60060.] Microorganism grampozitiv din microfilaments. [Cjr. mikros = mic; [at. filamentum = fe-stitwti in
genul bacterian Micrococcus, familia v Micrococcaceae, de fir.] Retea fibrilara a *citoscheletului alcatuita prin asamblarea
obicei nepatogen, saprofit al tubului digestiv, al tegumentelor moleculelor de *actina, care formeaza filamente de 6 nm In medie,
sau al mucoaselor.
vizibile In microscopic electronica. In multe celule, m. sunt grupate
MICROCOCCACEAE / Micrococcaceae / Micrococcaceae. sub plasmalema, formand o retea tridi-mensionala (denumita si
[CfT. mikros = mic; kokkos = 600.60.} Bacterii din ordinul cortex) cu caracteristicile unui gel, cu rol In deformarea celulei.
Eubacteriales, de forma sferoidala, aerobe sau anaerobe. Sunt Proteina componenta a m., actina, este formata din subunitati
saprofite sau parazite, uneori patogene.
globulare a cate 375 de amino-acizi, fiecare lant legand covalent o
MICROCORIE, s. f. / microcorie, s. f. / microcoria. {Qr. mikros molecula de ATP. Gena codificatoare pentru aceasta forma a
= mic; kore = pupilo,] Anomalie congenitala: pupile foarte mid, actinei este pe cromo-zomul 7. Subunitatile globulare izolate
sub 2 mm diametru. M. se observa Indeosebi In "sindromul constituie actina G, iar regruparea lor reprezinta actina F. M. sunt
Marfan.
legate In dtoplas-ma prin proteine de reticulare, Indeosebi prin
MICROGORNEE, s. f. / microcornee, s. f. / microcornea, filamina si prin proteina de legare a actinei (ABP - actin binding
anterior microphthalmus. \Cjr. mikros = mic; Cat. medievaid
protein). Aceasta organizare poate fi disociata prin actiunea
tunica cornea, din int. corneus = de. corn fi cornu, -us = corn.] proteinelor de fragmentare, ca *gelsolina. Procesul mentionat are
Dimensiuni mid ale corneei (sub 10 mm), fara alterarea rol functional. De ex., cand o celula primeste un semnal
transparentei. M. se asociaza frecvent cu "microftalmie, cu extracelular, gelsolina modifica reteaua de m. din cortex, ceea ce
anomalii ale unghiului iridocorneean, 'colobom uveai sau
faciliteaza deformarea celulei, utila Indeosebi In *fagodtoza.
cataracta congenitala.
MICROFILARIE, s. f. / microfilarie, s. f. / microfilaria. [^r.
MICROCOSMOS, s. n. / microcosme, s. m. / microcosm. \Gr.
mikros = mic; Cat. filum = fir.] Forma embrionara a *filariei.
mikros = mic; kosmos = ordinea universniui, univers.} MICROFTALMIE, s. f. / microphtalmie, s. f. / microphthalmia,
Reprezentare redusa a Universului. Alte semnificatii: 1) M. microphthalmus. [Cyr. mikros = mic; ophthalmos = octii]
uman: omul, considerat ca o reprezentare redusa a Universului; Anomalie congenitala constand In diminuarea moderata sau
lumea interioara a omului. 2) M. celular. ansamblul struc-turilor severa a dimensiunii *globului ocular. Poate afecta unui sau ambii
si functiilor celulare, ca fundament al vietii.
ochi. M. poate fi asodata cu opadfierea corneei si a cristalinului, ca
MICRODACTILIE, s. f. / microdactylie, s. f. / microdactylia, si cu alte malformatii oculare.
microdactyly. [<^r. mikros == mic.; daktylos = digit.} Prezenta
MICROGASTRIE, s. f. / microgastrie, s. f. / microgastria. }Qr.
unor degete anormal de mid la nivelul mainilor sau picioarelor, mikros = mic; raster, gastros = stomac.] Dezvoltare insu-fidenta a
ca urmare a opririi dezvoltarii sau prin absenta congenitala a stomacului.
unei falange.
MICROGENIE, s. f. / microgenie, s. f. / microgenia. [^r. mikros =
MICRODREPANOCITOZA, s. f. / microdr6panocytose, s. f. / mic; genys = o6raz.] Hipoplazie mandibulara, congenitala sau
microdrepanocytic an(a)emia. [Qr. mikros = mic; drepanon = castigata: conduce la opistogenie (stergerea re-liefului mentonier).
sectTd; kytos = celula, -ozn.] Sin.: boala Silvestroni-Bianco
Sin.: fata "de pasare".
(v.).
MICROGIRIE, s. f. / microgyrie, s. f. / microgyria. [C,r. mikros =
MICRODONTIE, s. f. / microdontie, s. f. / microdontia, mic; [at. gyrus, gr. gyros = cere.] "Circun-ivolutii oerebrale foarte
microdontism. [Cff. mikros = mic; odous, odontos = dints-.} mid.
Oprirea dezvoltarii unuia sau mai multor din(i, care prezinta la
adult dimensiunile din perioada copilariei.
619

MICROGLIE
MICROGLIE, s. f. / microglie, s. f. / microglia. [^r. mikros =
mic; glia = clei.} Components! a *nevrogliei, de origine
;
mezodermica, alcatuita din celule de origine conjunctiva si nongliala.
fc-MICROGLOBULINA, s. f. / fti-microglobuline, s. f. / pzmicroglobulin. [ft = a doua [item a aifa6etuiui gru, gr. mikros = mic;
[at. globulus, dim. de. la globus = (flof>, -ina.] Lant a cu Mr de
12 kDa al antigenilor de clasa I din *sistemul HLA. Eliminarea sa
este crescuta In unele leziuni renale.
MICROGNATIE, s. f. / micrognathie, s. f. / micrognathia. {Cjr.
mikros = mic; gnathos = faCca, maylar.] Dezvoltarea incompleta a "mandibulei, congenitala sau dobandita.
M1CROGRAF, s. n. / micrographe, s. m. / micrograph. [fr.
mikros = mic; grapheia = a scrie.] 1) Instrument pentru Inregistrarea 91 fotografierea miscarilor diafragmului. 2) Dispozitiv
de fotografiere la microscop.
MICROGRAFIE, s. f. / micrographie, s. f. / micrography (1),
micrographia (2). [Cjr. mikros = rnic; graphein = a scrie..} 1)
Descrierea structurilor observate la microscop. Imaginea
obtinuta pe hartie fotografica prin microscopie. Ex.: m. electronica. 2) Scrisul cu caractere mid, descrescatoare, observat
Indeosebi In *boala Parkinson.
MICROINVAZIE, s. f. / micro-invasion, s. f. / micro-invasion.
\QT. mikros = mic'/ (at. invasio, -onis = atac, de [a invadere =
a se repezi [a, a se napusti] Aspect histologic care pro-beaza, In
cazul unui carcinom dezvoltat "in situ la nivelul unui mvelis
epitelial sau al unei glande, existenta unei rupturi a *membranei
bazale de catre celulele carcinomatoase care, In zone extrem de
limitate, patrund In *corionul subjacent sau adiacent. M. se
produce fie prin aglomerari de celule lipsite de membrana
bazala, dar care raman aparent legate cu le-ziunea primara, fie
sub forma de celule izolate In corionul superficial. Semnificatia
m. ramane In discutie: uneori este considerate expresia unui
carcinom invaziv care impune un tratament radical, alteori
tratamentui este nuantat In functie de extensia m. V. si
microcarcinom.
MICROLITIAZA, s. f. / microlithiase, s. f. / microlithiasis. {(jr.
mikros = mic; lithos = piatrd; -ozd.] Formarea de concretiuni
calcare minuscule Intr-un organ.
MICROLITIAZA ALVEOLARA PULMONARA / microlithiase
alveolaire pulmonaire / pulmonary alveolar microlithiasis.
Boala rara, cu patogenie necunoscuta, frecvent familiala, caracterizata prin prezenta In alveolele ambilor plamani a unor calculi
mid (de 100-200 pm) alcatuiti dintr-o mucoproteina supraIncarcata cu calciu (calcosferita).
MICROMANIPULATOR, s. n. / micromanipulateur, s. m. /
micromanipulator. {Qr. mikros = mic; [at. manipulus = pumn,
de la maims = nvSna.] Instrument pentru manevrarea si disectia
probelor de dimensiuni foarte mid, inclusiv a celulelor izolate, la
microscop.
MICROMANOMETRU, s. n. / micromanometre, s. m. / micromanometer, phonocatheter. [Gfr. mikros = mic, manos = pufin
dew, metron = masura.] Instrument de dimensiuni mid (lungime
circa 10 mm, diametru circa 2,5 mm) plasat la capatui unui
*cateter utilizat pentru explorarea cavitatilor car-diace si
vasculare'. M. permite masurarea foarte precisa a pre-siunilor
din zonele investigate, ca si Inregistrarea vibratiilor pro-duse de
*zgomotele si *suflurile de la nivelul inimii si vaselor.
MICROMASTIE, s. f. / micromastie, s. f. / micromastia. [Cjr.
mikros = mic; mastos = san, mamda.] Dezvoltarea insuficienta
a glandelor mamare.
MICROMELIE, s. f. / micromelie, s. f. / micromelia. [Gjr. mikros
= mic.; melos = e.^tremitate., me.m6ru.\ Membre anor-mal de
mici. Sin.: brahimelie. V. si nanism brahimelic.
620

MICRORADIOGRAFIE
MICROMETODA, s. f. / micromethode, s. f. / micromethod.
[Cjr. mikros = mic; methodosi de la meta = dupd/ hodos =
cole., dm.m.] Metoda de determinare In care se utilizeaza cantitati foarte mid dintr-o substanta.
MICROMETRIE, s. f. / microm6trie, s. f. / micrometry. [Gr.
mikros = mic; metron = masura.] Masurarea dimensiunilor
obiectelor microscopice. M. se realizeaza frecvent prin meto-da
celor doua micrometre (*micrometru-3).
MICROMETRU, s. n. / micrometre, s. m. / micrometer. [Qr.
mikros = mic.; metron = masura.] 1) Submultiplu al "rnetru-lui,
reprezentand o milionime din acesta (106 m). Simbol: pm.
Frecvent este utilizata ca sin. denumirea micron, nerecomandata In SI. 2) Instrument pentru masurarea grosimilor sau
diametrelor unor corpuri solide. Scala sa de masura este construita pe baza principiului *vernierului. Sin.: palmer. 3) Ron-dela
din stida denumita m. ocular (deoarece se ataseaza la ocularul
microscopului) sau lama din stida denumita m. obiec-tiv
(deoarece se aseaza pe platina microscopului, In apropie-rea
obiectivului). Atat rondela cat si lama contin diviziuni
echidistante care servesc la efectuarea *micrometriei.
MICROMIELOBLAST, s. n. / micromyeloblaste, s. m. / micromyeloblast. \Cjr. mikros =- mic; mye]os = mddwa; blastos =
ge.rm&n.\ *Mieloblast atipic ce poate fi confundat cu "limfo-citui
normal. Are Insa o structura nucleara mai fma si un nucleol.
MICRONODULAR, adj. / micronodulaire, adj. / micronodular.
[CfT, mikros = mic; [at. nodultis = nod mic, dim. de la nodus =
nod.] Caracterizat prin prezenta de noduli mici. Ex.: tuber-culoza
m., gusa m.
MICROORGANISM, s. n. / micro-organisme, s. m. / microorganism. \Qr. mikros = mic; [at. organum, gr. organon =
instrument, mafind, parte a corpului mde.plinind o funcfU precisa.] Denumire generica pentru organismele unicelulare cu
dimensiuni microscopice sau inframicroscopice. Acest termen
include, de regula, urmatoarele grupe de organisme: protiste
procariote (bacterii, alge albastre), protiste eucariote (ciuperci
unicelulare, alge unicelulare, licheni, protozoare), virusuri. Sin.:
microb, germen.
MICROPINOCITOZA, s. f. / micropinocytose, s. f. / micropinocytosis. [(yr. mikros = mic; piaeia = a 6w kytos = u-iuia;
-ozd.] *Pinocitoza vizibila doar la microscopul electronic.
MICROPOLIADENITA, s. f. / micropolyadenite, s. f. / micro.
polyadenitis. \Gjr. mikros = mic; polys = nul^i; aden, -os ^
{fla-nda, -i'(d.] Sin.: micropoliadenopatie (v.).
MICROPOLIADENOPATIE, s. f. / micropolyadenopathie, s. f. /
rnicropolyadenitis. [Cfr. mikros = mic; polys = mul^i; adrn.
-os = gCanda; pathos = fioata.] Simptom care consta In hipertrofiere discreta (sub 1 cm), dar difuza a ganglionilor limfatici
periferid (laterocervicali, axilari, inghinali, occipitali etc.). Apare
In unele afectiuni inflamatorii cronice. Adenopatia este indo-lora,
de consistenta ferma, cu mobilitate fata de planurile subiacente.
MICROPSIE, 8. f. / micropsie, s. f. / micropsia. \Cjr. mikros =
mic; opsis = vedere, aspect.] Perceperea vizuala a obiectelor
mai mid decat In realitate. Ant.: *macropsie.
MICRORADIOFOTOGRAF1E, s. f. / microradiophotographie,
s. f. / microradiophotography. [Gfr. mikros = mic; int. radius
= razd; gr. phos, photos = Iwrnna; graphein = a scrie.] Sin.:
radiofotografie (v.).
MICRORADIOGRAFIE, s. f. / microradiographie, s. f. / microradiography. [Cfr. mikros = mic; [at. radius = razd; ff.
graphein = a scrie.] Metoda de examinare radiografica a unor
fragmente tisulare subtiri, recoltate de obicei prin *biopsie. Se
utilizeaza o emulsie fotografica extrem de fina (cu o rezolu

MICRORAGIE

de circa 100 de linii pe mm). Radiografia obtinuta poate fi

examinata la microscop si permite Indeosebi decelarea tumo-rilor
osoase Intr-un stadiu incipient. V. si autohistoradiografie,
autoradiografie.
MICRORAGIE, s. f. / microrragie, s. f. / microrrhagia. [Gr.
in&ros = mic; rhegnynai = a tafni, a izBucni.] Hemoragie
minima, foarte redusa.
MICRORHIDIE, s. f. / microrchidie, s. f. / microrchidia. [Gr.
mikros = mic; orkhis, -idos = testicuL} Testicule de dimen-siuni
mid. M. determina frecvent sterilitate.
MICRORINIE, s. f. / microrhinie, s. f. / microrhinia. [Gr. inikros
= mic; rhis, -inos = nas.} Nas anormal de subtire, In relatie cu o
oprire In dezvoltarea maxilarului superior.
MICROSCOP, s. n. / microscope, s. m. / microscope. [Gr. mifaos = mic; skopos = ofiservator, lie, la skopein = a vedea, a
e^amina,] Instrument optic sau electronic utilizat pentru
observarea obiectelor invizibile sau a unor detalii ale obiectelor
vizibile. Calitatea cea mai importanta a unui m. este *puterea de
rezolutie. Un m. optic este alcatuit, in esenta, dintr-o parte optica
(sistem de marire ocular-obiectiv si sistem de iluminare) si o
parte mecanica (de sustinere si manevrare a elementelor optice
si a lamei ce contine preparatui microscopic). Tipuri de m.
optice: 1) M. optic obisnuit, mareste pana la 2 000 de on. 2) M.
cu imersie, un m. optic obisnuit la care, Intre obiectiv si lama cu
preparatui de examinat, se adauga un mediu cu acelasi indice
de refractie cu al sticlei (ulei de cedru). 3) M. centrifugal, pentru
determinarea viscozitatii protoplasmei celu-lare. 4) M. cu
contrast de faza este prevazut cu o lama sfert de unda (situata
Intre sistemele ocular si obiectiv) care co-recteaza defazajul
luminii produs prin neomogenitatea optica a preparatului. 5) M.
cornean, pentru operatii in oftalmologie. 6) M. cu fluorescenta,
cand iluminarea se face cu ultraviolete, care provoaca
fenomenul de fluorescenta. 7) M. polarizant, exa-minarea se
face In lumina polarizanta, observandu-se fenomenul de
birefringenta al unor structuri anizotrope. 8) ultra-microscopul,
'in care iluminarea se produce lateral, perpendicular pe axa
optica a m. (se utilizeaza condensoare de tip cardioid sau
paraboloid). Are toe 'fenomenul Tyndall, prin care o serie de
particule devin vizibile ca urmare a difuziei luminii.
MICROSCOP ELECTRONIC / microscope 61ectronique / electron microscope. Intre m. e. si eel optic exista numai o analogic aparenta. In cazul m. e. se utilizeaza lentile electronice sau
magnetice (deosebite esential de cele optice), reprezen-tand de
fapt campuri electrice sau magnetice m care se foca-lizeaza
electroni. Fasciculul de electroni produs de un tun electronic
este omogenizat de o astfel de lentila si apoi, In vid, trimis la un
preparat microscopic aplicat pe o grila elec-trostatica. In functie
de caracterele de densitate ale preparatului, se vor produce
variatii ale repartitiei electronilor din fas-cicul. Apoi, fasciculul
trece din nou la nivelul a doua lentile electronice, una cu rol de
omogenizare si alta denumita pro-iector, dupa care ajunge la un
ecran fluorescent. Fluorescenta diferitelor zone ale ecranului va
depinde de repartitia electronilor, ori aceasta a fost influentata
de electronodensitatea variabila a diferitelor zone ale
preparatului de examinat. Imaginea poate fi preluata pe o placa
fotografica. La m. e. conventional examinarea se efectueaza
prin trecerea electronilor prin preparat (transmisie). In cazul m.
e. cu baleiaj (sau scanning), electronii ..matura" suprafata
preparatului; elec-tronii secundari provenind din atomii
preparatului de examinat permit obtinerea de imagini ale
suprafetei preparatului, care dau senzatia de relief. Prin
asocierea m. e. cu o *microsonda s-au obtinut rezultate
deosebite In studiul structurilor vii.

MICROSPORIE
MICROSCOPIC, adj. / microscopique, adj. / microscopic. [Gr.
mikros = mic; skopein = a veiled., a e?(amina.] 1) Cu dimensiuni de ordinul "micrometrilor, vizibil numai la microscopul optic.
2) Care se refera la un tip de microscop.
MICROSCOPIE, s. f. / microscopie, s. f. / microscopy. [Gr.
mikros = mic; skopiu = eJ(aminare, dt (a skopein = a VIMO, a
e.\amina.\ Examinarea unei structuri cu microscopul de regula
dupa o preparare prealabila, variabila In functie de tipul de
microscop utilizat.
MICROSFERA, s. f. / microsphere, s. f. / microsphere. [Gr.
mikros = mic; [at. sphaera, gr. sphaira = sftrci.} Particula
microscopica, cu diametrul cuprins Intre 0,1 si 200 pm, alca-tuita
de obicei din *polimeri si servind ca vector (vehicul) de
medicamente. Spre deosebire de o *microcapsula, In interiorul
unei m. nu exista o cavitate mica, ci o retea microporoasa In care
se afla substanta medicamentoasa dispersata sau/si dizol-vata.
ContinutuI de substanta scade In timp. M. sunt utilizate atat In
scop diagnostic (ex.: *sdntigrafia pulmonara de per-fuzie cu m.
radiomarcate), cat si terapeutic, Indeosebi In oncologie. V. si
lipozom.
MICROSFEROCITOZA, s. f. / microspherocytose, s. f. /
microspherocytosis. [Gr. mikros = mic; [at. sphaera, gr.
sphaira = sferd; kytos = celuia.; -ozd.] Prezenta In sangele
drculant a eritrocitelor sferice (*sferocit) de dimensiuni mid. Se
observa In arsuri, In unele *hemoglobinopatii, *mielofibroza si
*anemie pemicioasa.
M1CROSFEROFAKIE, s. f. / microspherophakie, s. f. /
microspherophakia. [Gr. mikros = mic; [at. sphaera, gr.
sphaira = sfera; gr. phakos = Knte, [entiCa.] Anomalie a
*cristalinului, care are forma sferica si este mic.
MICROSFIGMIE, s. f. / microsphygmie, s. f. / microsphyg-mia.
\Gr. mikros = mic; sphygmos = puis.} Amplitudine redusa a
*pulsului.
MICROSOM. Var. (etimologic mai corecta, dar nu ?i fonette)
pentru microzom (v.).
MICROSOMIE, s. f. / microsomie, s. f. / microsomia, microsomy. [Gr. mikros = mic; soma, -atos = Corp.] Stare caracterizata printr-o statura corporala de dimensiuni reduse In mod
global, pastrandu-se proportionalitatea diteritelor segmente. V. si
micromelie, nanism.
MICROSONDA, s. f. / microsonde, s. f. / microprobe. [Gr.
mikros = mic; fr. sonde, de [a cuvdntui angh-sa^on suad =
mare.] M. Castaing consta In focalizarea unui fascicul foarte fin
de electroni (cu diametrul sub 1 am) pe o zona foarte li-mitata a
unui esaiition. Se analizeaza apoi radiatiile X ca-racteristice
emise de constituentii esantionului. Consecutiv ana-lizei
spectrelor radifitiilor se pot identifies diferite elemente si se poate
observa distributia exacta a acestora In celula, pe imaginea
obtinuta cu ajutorul unui 'microscop electronic la care m. este
asodata.
MICROSPECTROFOTOMETRIE, s. f. / micro-spectrophotometrie, s. f. / microspectrophotometry. [Gr. mikros = mic;
[at. spectrum = aparifie., aratare.; gr. phos, photos = [umina.;
metroa = masura.] Studiul cantitativ al elementelor chimice din
tesuturi prin analiza *spectrelor de emisie si de absorb-tie.
MICROSPECTROSCOP, s. n. / microspectroscope, s. m. /
microspectroscope. [Gr. mikros = mic; Cat. spectrum =
avarice, aratare; gr. skopos = odsewator, de la skopein = a
Vt.de.di a e?(amitia.] 'Spectroscop combinat cu *microscop.
MICROSPORIE, s. f. / microsporie, s. f. I microsporia. [Gr.
mikros = mic; spora = samant.d, de [a sport-in = a nvidmdnt.a,}
'Dermatomicoza rara la adult, dar relativ frecventa si foarte
contagioasa la copil, interesand Indeosebi pielea paroasa a
capului. La acest nivel apar una sau cateva plad
621

MICROSPORUM
rotunde, cu perii rupti la cativa milimetri de radadna s1 Inconjurati de o teaca cretoasa formata din spori.
MICROSPORUM / Microsporum / Microsporum. [Cjr. mikros
- = OTIC; sporo = sdmdnfd, de. la sperein = a msdmanta} Gen de
fungi care provoaca boli variate ale pielii si parului. Include M.
andonini, M. canis, M. fulwm si M. gupseum.
MICROSTEZIE, s. f. / microsthesie, s. f. / defective sense of
touch. [Cjr. mikros = mic; aisthesis = senzafie, sensilJilitate.]
Tulburare a simtului tactil manifestata prin alterarea senzatiilor de
greutate si volum. Obiectele tinute In mana par mai usoare ?i
mai putin voluminoase decat sunt 1n realitate.
MICROSTOMIE, s. f. / microstomie, s. f. / microstomia. [Cjr.
mikros = mic; stoma, -atos = gura.\ Deschidere bucala foarte
mica: poate fi congenitala sau sechela a unor procese patologice ori traumatice (arsuri).
MICROTOM, s. n. / microtome, s. m. / microtome. [Cfr. mikros
= mic; tomos = tdidt, secfiondt, (in la temnein = a tiiicL}
Instrument destinat obtinerii unor sectiuni fine ale prepa-ratelor
histologice care urmeaza sa fie examinate la micro-'scop.
Ultramicrotomul permite obtinerea unor sectiuni extrem de fine
(sub 10 nm), necesare m cazul examinarii probelor la
*microscopul electronic prin transmisie.
MICROTRAUMATISM, s. n. / microtraumatisme, s. m. /
microtrauma. [Cjr. mikros = mic; trauma, -atos = rand; -ism.] 1)
Leziune microscopica. 2) Traumatism de intensitate mica;
repetat, devine cauza unei boli.
MICROTUBUL, s. m. / microtubule, s. m. / microtubule. [Cfr.
mikros = mic; [at. tubulus, dim. de [a tuhus = tub.} Structura
cilindrica (cu diametrul de 20-30 nm) si lunga (de la cateva
zecimi de u.m pana la cativa p.m), alcatuita din 'tubulina.
Reprezinta una din cele trei clase principale de filamente ale
*citoscheletului.
MICROUNDA, s. f. / micro-onde, s. f. / microwave. [Cjr. mikros
= mic; [at. undo = vai, undo,} Unda electromagne-tica de Inalta
frecventa (30 MHz-300 GHz), cu lungime de unda situata Intre 1
mm si 1 m. Efectele biologice ale m. constau In modificari
structurale sau functionale la nivelul ochilor, testiculelor, maduvei
osoase, sistemului cardiovascular si SNC. Toate modificarile sunt
consecinta Incalzirii generate de absorbtia microundelor.
MICROVASCULARIZATIE, s. f. / microvascularisation, s. f. /
microvasculature. [Cjr. mikros = mic; [at. vasculum = vas mic,
dim. de. [a vas, vasis = vas} Cu referire la vasele fine din
organism: 'arteriole, *capilare, *venule.
MICROVILOZITATE, s. f. / microvillosite, s. f. / microvilli. [Cjr.
mikros = mic; [at. viflosus = ac.oye.nt de par, pdros, de. la
viffus = par, {liana..} Expansiune citoplasmatica acoperita de
*membrana plasmatica. M., In numar si de dimensiuni diferite,
acopera diferite celule, marind astfel suprafata de schimb a
acestora. V. si bordura 'in perie, platou striat.
MICROVISCOZITATE, s. f. / microviscosit6, s. f. / microviscosity. [Cjr. mikros = mic; [at. viscosus = [ipicios, de. la viscum = vdsc, cid (preparat din vasc).\ Caracteristica a *mozaicului fluid membranar, reprezentand inversul fluiditatii membranei. V. ?i fluiditate membranara.
MICROZOM, s. m. / microsome, s. m. / microsome. [Cjr.
mikros = mic; soma, -atos = corp.} Once fragment vezicular al
reticulului endoplasmatic produs m timpul omogenizarii celulelor.
Forma mai corecta este de microsom, fiind mai fidela etimologiei.
Prima forma este Insa mai utilizata, din motive de fonetica.
MICTIONAL, adj. / mictionnel, -elle, adj. / micturate. [Lot.
mictum, de. [a mingere = a ttrina,] Care se refera la emisia
urinei.
622

MIELOCITEMIE
MICTIUNE, s. f. / miction, s. t. / micturition. [Lot. minctio, -onis
= winare., di la mingere = a unna} Actiunea de a urina. M.
imperioasa este imposibilitatea de a retine urina din momentui
aparitiei nevoii de a urina.
MICUL EPIPLOON / petit epiploon / lesser omentum. NA:
omentum minus. V. epiploon (4).
MIDRIATIC, adj., s. n. / mydriatique, adj., s. m. / mydriatic. [Cjr.
mydriasis, de. la amydros = obscw} 1) Care se raporteaza la
*midriaza. 2) (Medicament) care dilata pupila. Este cazul
medicamentelor utilizate In instilatii oculare In caz de irita si ulcer
al corneei sau, In prealabil, la examenul fun-dului de ochi (ex.:
atropina).
MIDRIAZA, s. \. I mydriase, s. f. / mydriasis, dilated pupil. [Cjr.
mydriasis, de. la amydros = ofiscw} Dilatatia *pupilei. Poate fi
fiziologica si tranzitorie (acomodare la Intuneric sau la distanta),
patologica si fixa (eel mai des o paralizie a mus-culaturii irisului)
sau medicamentoasa ('atropina, *cocaina etc.). Ant.: mioza.
MIELENCEFAL, s. n. / myelencephale, s. m. / myelencephalon.
NA: myelencephalon. [Cjr. myelos = mdduva; enkephalos =
crde.r, de la en = in, kephale = cap} Sin.: bulb rahidian (v.).
MIELINA, s. f. / myeline, s. f. / myelin. [Cjr. myelos = ma-duvd;
-ind} Structura lamelara rezultata din acolarea de membrane
lipidoprotidice In jurul axonilor mielinizati din sistemul nervos
central si periferic. In sistemul nervos central, m. rezulta prin
Infasurarea si acolarea In jurul axonului a *meza-xonului unui
"oligodendrocit. In sistemul nervos periferic, m este produsa de
"celulele Schwann. M. formeaza o teaca Intrerupta cu
regularitate la nivelul *nodurilor Ranvier, care sunt situate Intre
doua celule Schwann vecine. Teaca de m. prezinta si incizurile
Schmidt-Lantermann, de forma oblica, determinate de absenta
fiziologica a acolarii diferitelor foite (membrane) constitutive ale
tecii In aceste zone.
MIELINIZARE, s. f. / myelinisation, s. f. / myelinization. [^r
myelos = maduvd; -ind.] Proces prin care fibrele nervoase se
Invelesc cu *mielina In timpul dezvoltarii nervilor.
MIELITA, s. f. / myelite, s. f. / myelitis. [Cjr. myelos = mddutfd;
-ita.} Once inflamatie a maduvei spinarii sau a maduvei osoase.
In primiil caz, o forma este m. apoplecti-fonna, v. boala Hayem.
MIELOBLAST, s. n. / myeloblaste, s. m. / myeloblast. [(^r.
mye/os = mdduva.; blastos = germin} Celula imatura, mtal-nita
In mod obisnuit In maduva osoasa ?i anormal In sangele
periferic. Este precursorul liniei granulocitare. Maturarea sa
include stadiul de *promielocit pana la eel de *granulodt adult
Are diametrul de circa 25 um, citoplasma bazofila, iar nucleui
prezinta cromatina fin divizata, usor condensata la periferie si
cativa nucleoli. Prezenta sa In sangele circulant este patologica,
de ex. In unele forme de "leucemii.
MIELOCEL, s. n. / myelocele, s. f. / myelocele. [Cjr. myelos =
mddMd; kele = hernie., tumord} *Spina bifida chistica; prin :
lipsa de sudura a canalului rahidian pe linia mediana, Intreg
continutui canalului vertebral, inclusiv meningele, herniaza sub
forma unei tumorete. Se Insoteste de tulburari nervoase i diverse
si este rar compatibil cu viata.
MIELOCIT, s. n. / myelocyte, s. f. / myelocyte. [Cjr. myelos =
mdduvd; kytos = cduio.[ Celula din seria leucocitelor granuloase, intermediara Intre promielocit ?i *granulocitul adult, t
Are diametrul de circa 15 urn, include deja granulatii neutro-, '
eozino- sau bazofile, dar prezinta un nucleu rotund, cu con-tur
regulat. M. exista In mod normal doar In maduva osoa ' si ajung
In sangele periferic In unele forme de 'leucemii.
MIELOCITEMIE, s. f. / my61ocytemie, s. f. / myelocyth(a) mia.
[Gr. myelos = mdduvd; kytos = cduia.; haima, -ofos sange.}
Prezenta *mielocitelor In sange.

MIELOCITOZA

MIELOCITOZA, s. f. / myelocytose, s. f. / myelocytosis. [Qr.

myelos = mdduvd; kytos = ce[u[a; -ozd.] Prezenta "mielocitelor
intr-un lichid biologic din organism sau Intr-un tesut. V. si mielocitemie.
MIELODISPLAZIE, s. f. / myelodysplasie, s. f. / myelodysplasia. [Qr. myelos = maduva; dys = gnu, dificil; plasis =
moddare., de la plassein = a forma, a modeta.} 1) Anomalie a
*tubului neural care determina alterari ale dezvoltarii maduvei
spinarii, Indeosebi la nivelul segmentelor inferioare ale acesteia. 2) Displazia *mielocitelor si a altor elemente din maduva
osoasa. Poate lua forma de "mielosupresie sau de proliferare
anormala. Uneori poate precede o *leucemie mielogena.
MIELOFIBROZA, s. f. / myelofibrose, s. f. / myeloflbrosis. [Qr.
myelos = mdduvd; [at. fibra = filird, -ozd.] Ingrosare a tramei de
reticulina si de colagen a maduvei hematogene, observata In
cursul a numeroase afectiuni hematologice mielo-proliferative
sau limfoproliferative, ca si In caz de metastaze medulare. Ca
urmare, activitatea hematopoietica se reduce si pot aparea
focare extramedulare de hematopoieza, Indeosebi In splina. V.
si mieloscleroza.
MIELOGEN, adj. / myelogene, adj. / myelogenic. \Cjr. myelos
= maduvd; gennan = a produce.} Care este de engine
medulara.
MIELOGRAFIE, s. f. / myelographie, s. f. / myelography. [Qr.
myelos = mdduvd; graphe4n = a scrie..] Metoda de investigate
radiologica a canalului rahidian si a continutului acestu-ia dupa
injectarea, prin punctie lombara sau suboccipitala, a unui
produs de contrast In spatiile subarahnoidiene. Se dis-ting: 1)
M. gazoasa, dupa injectarea de aer steril, care per-mite studiul
spatiilor subarahnoidiene si al maduvei, dar nu pot fi observate
radacinile nervilor rahidieni. 2) M. opaca, prin utilizarea unui
produs de contrast iodat liposolubil, permite In plus studiul
Jadacinilor; se asociaza frecvent cu *scanografia.
MIELOGRAMA, s. f. / myelogramme, s. m. / myelogram. \Qr.
myelos = mdduvd; gramma = mcriere.} 1) Reprezentare grafica sau procentuala a fiecareia dintre celulele "maduvei osoase,
recoltata prin punctie, etalata pe o lama de sticia si colorata
conform tehnicii May-Grunwald-Giemsa. M. normala contine
circa 60% celule din *seria granulocitara si circa 20% din "seria
eritroblastica. Sin.: medulograma. 2) Radiografie a maduvei
spinarii.
MIELOLIPOM, s. n. / myelolipome, s. m. / myelolipoma. [Cfr.
myelos = madwd; lipos = grdsine; -oma.] Tumora supra-renala
cu un aspect histologic asemanator maduvei osoase bogate In
celule grasoase si hematopoietice.
MIELOM, s. n. / myelome, s. m. / myeloma. [Gfr. myelos =
maduva; -oma.] Termen generic pentru neoformatii, frecvent cu
caracter malign, care se dezvolta prin proliferarea diferitelor
tipuri celulare componente aie *maduvei osoase. Neoformatiile
sunt, de obicei, multiple, iar prin crestere pot provoca dis-tructie
osoasa si fracturi patologice. Concomitent cu anemie, in sange
apar 'gamaglobuline anormale (paraproteine mono-clonale), de
obicei IgG si proteine Bence-Jones, ultimele fiind prezente si In
urina. Tipuri de m.: 1) M. Bence-Jones, v. boala lanturilor
usoare. 2) M. multiplu (v.). 3) M. pulmonar, meta-plazie
plasmocitara In parenchimul pulmonar In cursul *bolii Kahler. 4)
M. osos, tumora osoasa care se dezvolta din tesu-tul maduvei
osoase. 5) M. solitar, v. plasmocitom. 6) M. soli-tar cu eozinofile,
*granulom eozinofilic, infiltrat cutanat bogat in eozinofile.
MIELOM MULTIPLU / myelome multiple / multiple myeloma,
myelomatosis, Kahler's disease. Boala caracterizata prin
dezvoltarea simultana, In maduva osoasa, a numeroase tumori
maligne prin transformarea tesutului hematopoietic. In general
acestea sunt *mieloame plasmocitare sau *plasmocitoame.

MIELORADICULITA
Tumorile se localizeaza Indeosebi la nivelul rahisului si oaselor
plate, provocand dureri osoase si fracturi spontane. Radiologic se
constata procese de osteoliza, cu formarea de *geode, si
osteoporoza, iar hematologic - anemie, cresterea VSH-ului si
prezenta masiva a plasmocitelor maligne In maduva osoasa (element de importanta majora In diagnostic). Este frecventa insufidenta renala, iar semnele de afectare neurologica si pulmo-nara
sunt variabile. Sangele contine o *imunoglobulina mono-clonala
apartinand claselor IgG, IgA sau, mai rar, IgD, IgE. In sange si
urina poate fi detectata *proteina Bence-Jones. Boala este mai
frecventa la barbati, dupa varsta de 50 de ani, si evolueaza In
cativa ani spre exitus. Sin.: boala Bozzolo, boala Huppert, boala
Kahler, boala Mac-lntyre, boala Rustitzky.
MIELOMALACIE, s. f. / my6lomalacie, s. f. / myelomalacia.
[<JT. myelos = miiduvd; mulukia = inmuim, de (a malakus =
moate.} 'Ramolisment al maduvei spinarii, In general din cauza
unei obliterari vasculare.
MIELOMATOZA, s. f. / myelomatose, s. f. / myelomatosis. \Cjr.
myelos = mad'uvd; oma; -ozn.] Termen generic si toto-data
imprecis pentru afectiunile caracterizate printr-o hiper-plazie a
tesutului hematopoietic de la nivelul maduvei osoase.
MIELOMENINGOCEL, s. n. / myelom6ningocele, s. f. /
myelomeningocele. [CfT. myelos = milfCuva; meninx, -iagos =
memBrand foarte fina; kele = tiemie., tumora.] Sin.: mielo-cel (v.).
MIELOMER, s. n. / myelomere, s. m. / myelomere. [Qr. myelos
= maduva; meros = parte.] 1) Segment din maduva spinarii. 2)
Teritoriu cutanat In forma de banda delimitata net, ai carui nervi
sunt In relatie cu un "neurotom. V. si metamerie cutanata.
MIELOPATIE, s. f. / myelopathie, s. f. / myelopathy. [C,T.
myelos = madwd; pathos = 6oa[a.] Once afectiune a maduvei
spinarii.
MIELOPEROXIDAZA, s. f. / myeloperoxydase, s. f. / myeloperoxidase. [CfT. myelos = madwd; [at. per = prefix, inte.n-silf
(utuizat m ctiimie pentru a desemna wmbmatia w care. un
eiement are cea mai mare. valoan a valen^d sale.); gr. oxys =
acru, OJygen; -ozd.] Enzima prezenta In granulatiile celulelor
liniilor granulocitara si monodtara. Absents m. din celulele limfoide a condus la utilizarea sa pentru diferentierea 'leucemi-ilor
acute mieloblastice de "leucemiile acute limfoblastice. M. este, de
asemenea, utilizata In detectarea leucodturiei si In numararea
automatica (la *autoanalizor) a leucocitelor sanguine. Sin.:
peroxidaza leucocitara.
MIELOPLAX, s. n. / myeloplaxe, s. m. / myefoplaxe. [^r.
myelos = maduva; plax = piacd.} Sin.: osteoclast (v.).
MIELOPLAXOM, s. n. / myeloplaxome, s. m. / myeloplaxo-ma.
[^r. myelos = maduva! plax = pCacaf -oma.] Sin.: tumora cu
mieloplaxe (v.).
MIELOPOIEZA, s. f. / myelopoTese, s. T. / myelopoiesis. \Qr.
myelos = mad'uvd; poiesis -^ creare., formare, de la poiein ==
a face.] Formarea maduvei osoase sau producerea celulelor
sanguine din liniile *mieloide. M. ectopica sau m. extramedu-lara
reprezinta formarea de tesut mieloid In afara maduvei osoase.
MIELOPROLIFERATIV, adj. / myeloproliferatif, -ive, adj. /
myeloproliferative. [Gjr. myelos = mdduvd; [at. proles =
descendanti, urmafi; ferre = a purta.] Care se caracterizeaza prin
multiplicarea anormala, In maduva osoasa, a elementelor
celulare din care se dezvolta eritrocitele, granulocitele, trombocitele si celulele reticuloendoteliale.
MIELORADICULITA, s. f. / myeloradiculite, s. f. / myeloradiculitis. [Qr. myelos = maduva; [at. radicula, dim. de ill
radix, -ids = rdddcind; -ita.] Inflamatia maduvei spinarii si a
radacinii nervilor rahidieni.
623

MIELOSARCOM

MIELOSARCOM, s. n. / myelosarcome, s. m. / myelosarco-ma.

[fT. myeJos = mdduva; sarx, sarkos = came.; -OJCO.]
Dezvoltare sarcomatoasa a tesutului mieloid sau a celulelor
maduvei osoase.
MIELOSCHIZIS, s. n. / myeloschisis, s. m. / myeloschisis. [r.
myelos = maduvd; skhisis = des-picatwa, de. ia skhizein = a
desparfi.] Denumire generica pentru defectele de Inchidere a
tubului neural primitiv. V. si rahischizis, spina bifida.
MIELOSCLEROZA, s. f. / myelosclerose, s. f. / myelosclerosis. [CfT. myelos = minima; sklerosis = mtarire, de. la.
skleros = tare, d.w\ 1) Scleroza a maduvei spinarii sau *scleroza In placi localizata la acest nivel. 2) Stadiu evolutiv al
*mielofibrozei, constand In scleroza maduvei osoase, invadata de
tesut fibros si privata de celule hematopoietice. M. se aso-ciaza
uneori cu o condensare osoasa anormala, rezultand
*boala Albers-Schonberg. M. acuta este o boala analoga
*leucemiei acute mieloblastice asociata cu *mielofibroza.
MIELOSUPRESIE, s. f. / myelossuppression, s. f. / myelosuppression. \Cfr. myelos = maduvd; Cat. suppressio, -oitis =
swtrage.rt, de, la supprimere = a afunda (sub = su6; pre-mere = a
apasa).] Suprimarea activitatii maduvei osoase, avand drept
consecinta reducerea numarului de trombocite, eritrocite si
leucocite.
MIELOTOMIE, s. f. / myelotomie, s. f. / myelotomy. [Cfr. myelos
= maduvd; tome = taie.re, secfiune, de ia temnein = a taia]
Sectionarea anumitor cordoane sau fascicule din maduva
spinarii, In diferite scopuri terapeutice.
MIELOTOMIE COMISURALA / my61otomie commissurale /
commissural myelotomy. Metoda de sectionare a maduvei
spinarii, prin care se Intrerup filetele sensibilitatii termice sau
dureroase, ca tratament al durerilor insuportabile din unele
neoplasme localizate In pelvis. Sin.; comisurotomie.
MIELOZA, s. f. / my61ose, s. f. / myelosis. \Gjr. myelos =
maduvd; -oza.] 1) Afectiune degenerativa a maduvei spinarii. 2)
Afectare a maduvei osoase, primara sau secundara unei infectii,
intoxicatii (benzol, saruri de aur, arsenic) sau actiunii radiatiilor
ionizante.
MIELOZA APLASTICA / my61ose aplastique / myelophthisis.
M. In care sunt afectate functiile hematopoietice ale maduvei.
Poate fi totala, cu afectarea formarii hematiilor, plachetelor si
granulocitelor (*panmieloftizie), sau partiala (*anemie, *purpurS,
*agranulocitoza).
MIELOZA ERITREM1CA / myelose erythr6mique / acute erythraemia, Di Guglielrno syndrome. Forma rara de *leucemie
acuta caracterizata prin proliferarea precursorilor eritroblastid si
mieloblastici medulari. V. si eritroleucemie.
MIELOZA FUNICULARA / myelose funiciilaire / funicular
myelosis. Sin.: sindromul fibrelor lungi (v.).
MIERE (DE ALBINE), s. f. / miel, s. m. / honey. [Lot. mel, meflis,
gr. meli, melitos = miere.} Produs zaharat (70 % le-vuloza si 25
% glucoza) cu arome provenind din nectarul flo-rilor, cules si
prelucrat de albine. M. are valoare nutritiva si reale efecte
terapeutice.
MIFEPRISTONA, s. f. / mifepristone, s. f. / mifepristone. (DCI)
Sin.: RU 486 (v.).
MIGRENA, s. f. / migraine, s. f. / migraine, [fr. vu.ht, migraigne,
din gr. hemisus = jundtate, kranion = craniu.} Sindrom particular
caracterizat prin crize de cefalee pulsatila de origine
vasomotorie, episodice si localizate unilateral, cu remitere
spontana, asociate cu iritabilitate, greata, vomismente,
constipatie sau diaree si, frecvent, fotofobie. Crizele sunt precedate de constrictia arterelor craniene, responsabila de simptome prodromale (Indeosebi oculare) si de o senzatie de depresie; criza de m. Incepe dupa aparitia vasodilatatiei. Se dis-ting
doua tipuri primare de m., cu *aura si fara aura. Etiologia
624

MILIOSMOL
m. nu este cunoscuta, fiind totusi evident ca ea survine ade-sea pe
un teren particular (dispeptic, anxios, obsesional) si poate avea
caracter familial.
MIGRENA OFTALMICA / migraine ophtalmique / ophthalmic
migraine. M. caracterizata prin semne vizuale premonitorii,
Indeosebi *scotom scintilant, si cefalee.
MIGRENA OFTALMOPLEGICA / migraine ophtalmoplegique /
Moebius' disease, ophthalmoplegic migraine. Crize migre-noase
frontoorbitare intense si prelungite, urmate de aparitia unei paralizii
oculomotorii homolaterale, prin afectarea, de regula, a nervului
oculomotor comun. Sin.: boala Moebius, sin-drom Charcot, sindrom
Charcot-Moebius.
MILIAR, adj. / miliaire, adj. / miliary. [Lat. miliarius = rift-ritor la met,
rfe la miliiim = bob di me-i.] Care are dimensi-unile unui graunte de
mei si care este caracterizat prin le-ziuni de aceasta dimensiune.
Ex.: 1) Anevrism m., al carui diametru variaza de la 0,2 la 1 mm,
localizat pe arteriolele cerebrale si a carui ruptura provoaca
hemoragie cerebrala. 2) linaginea m. reprezinta un aspect
radiografic al plamanu-lui, la nivelul caruia se observa nenumarate
opacitati mid, de marimea unui bob de mei. Imaginea este
caracteristica pentru tuberculoza m. (sau *granulie) si se maj poate
observa in:
unele infectii pulmonare virale sau microbiene, cancer, *pneumoconioze, *boala Besnier-Boeck-Schaumann, mai rar In stenoza
mitrala.
MILIARIE, s. f. / miliaire, s. f. / miliaria. [Lat. miliarius = refe-ritar
[a md, de. ia miliiim = bob de. met.] 1) 'Vezicule sau
*papule de dimensiuni mid care apar In numar mare pe tegumentele nou-nascutului, din cauza retentiei secretiei sudorale In
stratui epidermic sau dermic al pielii. 2) Eruptie care survine dupa
transpiratii abundente si constituie, Tmpreuna cu
*sudamina, grupul eruptiilor sudorale. Este formata din vezicule
foarte fine, de volumul unui bob de mei, Inconjurate de o areola
roza, subtire. La debut, continutui veziculei este limpe-de, apoi poate
deveni tulbure {m. alba) sau purulent (m. ga/-bena). Consecutiv
pruritului, pot aparea veziculo-papule Veziculele reprezinta chisturi
sudoripare rezultate prin retentia sudorii.
MILICURIE, s. m. / millicurie, s. m. / millicurie. [Lat. mille = o mfe;
Marie Sklodowska Curie, chwiist fi fizician franca, n. m 'Solonia,
1867-1934; Pierre Curie, cfiimist fi fiwian frances, 1859-1906.] A
mia parte dintr-un 'curie. Simbol: mCi
MILIECHIVALENT, s. m. / milliequivalent, s. m. / milliequi. valent.
[Lat. mi//e = o mie.; aequus = egai; valens, -ntis = tare., mgwos,
lie. ia valere = a ave.a fortd, a fi tare..} A mia parte dintr-un
*echivalent, simbol mEq. Unitate utilizata In biologie pentru
reprezentarea concentratiei ionice a unei so- I lutii. Pentru
exprimarea In m. a concentratiei ionice, se Tmparte y concentratia
In miligrame la litru la masa atomica a ionului, iar rezultatui se mul!
iplica cu valenta ionului respectiv. Exprimarea In m. permite studiul
echilibrului Intre ionii acizi si bazici din lichidele organismului.
MILIMOL, s. m. / millimole, s. f. / millimole. {Lat. mille = , o mie;
mol = pr&scurtarea de [a molecula-gram, din (at, moles = masa
informa.} Unitate chimica de masa moleculari utilizata si In biologie.
A mia parte dintr-un *mol. Simbol:
mmol. Pentru a exprima In m. o concentratie a unei substante
data In miligrame, se Trpparte concentratia la masa molecu-lara a
substantei.
MILIOSMOL, s. m. / milliosmole, s. m. / milliosmole. [Lat. mille
= o mie; gr. osmos = impu[s, impingere..} A mia parte dintr-un
'osmol, simbol mOsrn. Unitate utilizata In biologie pentru
exprimarea 'presiunii osmotice a diferitelor substante dizol-vate
In lichidele organismului, In functie de concentratia lor
moleculara sau ionica. Pentru a calcula presiunea unei solu"

MILIUM
In m., cand se cunoaste concentratia acesteia In miligrame, se
Tmparte numarul de miligrame pe litru la masa molecuiara a
substantei (in cazul moleculelor neionizabile) sau la masa
atomica a ionului (In cazul substantelor ionizate complet).
MILIUM, s. n. / milmm, s. m. / milium. [Lot. miUum = bob de.
mei.} Prezenta de papule mid multiple, netede, globulare, de
culoare alba sau galbena, localizate superficial si proemi-nand
la nivelul suprafetei cutanate, Indeosebi pe pleoape, obraji si
ceafa. Papulele sunt localizate la nivelul foliculilor pilosi si pot
aparea la toate varstele, inclusiv In perioada neo-natala. M.
poate aparea de novo sau se poate asocia cu der-matoze
variate sau cu traumatisme ale pielii. Au fost descrise o serie de
tipuri, Indeosebi: 1) m. coloid cu papule care con-tin material
coloid amorf, aparand prin eruptii profuze, localizate la fata si pe
partea dorsala a mainilor, la subiecti de varsta medie; s-a
descris si o forma la copil, transmisa auto-zomal dominant; 2)
m. nou-nascutului provocat de o secretie sebacee crescuta, cu
disparitie spontana la cateva zile de la nastere.^
MILOLIZA, s. f. / mylolyse, s. f. / tooth erosion. [Gr. myle =
piatrO. de ward; lysis = distru.ge.re, de ia ]yein = a. dis-tmgt.}
Distructie lenta si progresiva a coletului vestibular al dintilor, a
marginii libere a incisivilor si a fetelor ocluzale ale molarilor. Cu
patogenie necunoscuta, m. se deosebeste de "carie prin forma
(fiind tipica lacuna cuneiforma), ca si prin fundul neted si dur al
cavitatii.
MIM / MIM / MIM. ['Eng[.] Abreviere a titlului lucrarii Mendelian
Inheritance of Man (Ereditatea mendeliana la om), catalog al
bolilor genetice monofactoriale repertoriate si numerotate de V.
A. McKusick. Catalogul este adus la zi periodic de The Johns
Hopkins University Press, Baltimore, Londra.
a-MIMETIC. Var. pentru alfamimetic (v.).
P-MIMETIC. Var. pentru betamimetic (v.).
MIMETISM, s. n. / mimetisme, s. m. / mimesis. [Cfr. mime-tikos =
core imitd, de. ia mimeisthai = a imita/ -ism.] 1) Adap-tarea unor
animale la mediu, permanenta sau temporara, prin Insusiri de
culoare sau de forma. 2) In psihologie, stadiul pri-mitiv al
imitatiei. 3) In psihopatologie, imitarea unei boli.
MIMICA, s. f. / mimique, s. f. / mimicry. [Lot. mimicus, gr.
mimikos = de. comediant, teatral, de ia gr. mimeisthai = a
imita.} Expresia Intregului sistem muscular al fetei. Oglindeste
trairea afectiva a subiectului.
MINERALOCORTICOIZI, s. m. pi. / mineralocorticoides, s. m.
pi. / mineralocorticoids. [Lot. me.die.vala minerals, de ia
minera = mind; cortex, -icis = scoarfd; gr. (stereos = solid, in
rdiifl; eidos = forrruS,] Grup de hormoni *corticoizi secre-tati de
zona glomerulara a *corticosuprarenalei. Actioneaza asupra
metabolismului electrolitilor si apei. Singurul hormon cunoscut
din acest grup este *aldosteronul. Deoxicorticoste-ronul, produs
sintetic, are o actiune analoga, dar foarte slaba.
MINERVA, s. f. / minerve, s. f. / minerva, plaster Jacket. [Lot.
Minerva = zeifa wfdepciunii; da.tori.ta. ase.Indn6.rii apa-ratuiw.
cu armura zeifei] Denumire folosita In ortopedie pentru aparatele
destinate mentinerii capului In pozitie fiziologica (prin
imobilizarea coloanei cervicale), In caz de "torticolis muscular
permanent sau, Indeosebi, In leziunile de la nivelul coloanei
cervicale. Poate fi confectionata din gips sau din material plastic.
MINIMUM, s. n. / minimum, s. m. / minimum. [Lot. minimus =
cet mai mic, superlativ de la parvus = mic.] Limita infe-rioara In
ceea ce priveste o anumita proprietate. M. eficace:
cea mai mica doza la care actiunea unei substante devine
manifesta; m. perceptibil, intensitatea minima de perceptie a unui
excitant; m. separabil, distanta minima necesara Intre doua
puncte pentru a fi vazute separat, la microscop. V. si maximum.

MIOCELULITA
MINTAL. Var. pentru mental (v.).
MIOARHITECTON1CA, s. f. / myoarchitectonique, s. f. /
myoarchitectonic. [l^r. mys, myos = m-iifcfii; tat. architectonicus, dm gr. arkhitekton fi tekton = muncitor care (licreaza
[e.mnu[ (tampiar).} Structura si dispunerea *fibrelor musculare.
MIOATROFIE, s. f. / myoatrophie, s. f. / myoatrophy. [^r. mys,
myos = nufc.hi'i a - priv.i trophe = h-rana, nutri^ie.} Scaderea
volumului unui rnu?chi. Gauze: metabolice locale, procese
distrofice, inflamatii, procese neurotrofice.
MIOBLAST, s. n. / myoblaste, s. m. / myoblast. [Qr. mys, myos
= mufclu; blastos = germen.} Celula embrionara de origi-ne
"mezencriimala care da nastere unei 'fibre musculare.
MIOBLASTOM, s. n. / rnyoblastome, s. m. / myoblastoma. [Qr.
mys, myos = mufcHi; blastos = germeri; -omo.] Tumoare benigna
a partilor rnoi care poate fi constituita din "mioblaste. V. si
rabdorriiom.
MIOCARD, s. n. / myocarde, s. m. / myocardium. NA:
myocardium. [Qr. mys, myos = mufchi, kcirdia = inima,} StratuI
mijiociu al inimii, cuprins Intre endocard, la interior si epicard si
pericard, la exterior. Este alcatuit din *muschiul cardiac si
constituie cea mai mare parte a peretelui inimii. 0 parte din m.
este diferentiata In vederea generarii si trans-misiei influxului
nervos: tesutui nodal sau cardionector.
MIOCARDIE, s. f. / myocardle, s. f. / myocardia. \Cjr. mys,
myos = mufchi, kardia = inimct.] Sindrom de "insuficienta cardiaca de cauza nedeterminata, care survine In absenta oricarui
substrat morfopatologic decelabil. Cadrul nosologic al m. este
imprecis si provizoriu.
MIOCARDIOPATIE. Var. pentru miocardopatie (v.).
MIOCARDITA, s. f. / myocardite, s. f. / myocarditis. [Qr. mys,
myos = mufcfii; kardia = inima; -ita.\ Termen generic sub care
sunt regrupate 'cardiopatii, In general acute, carac-terizate prin
formarea unui infiltrat inflamator, localizat sau difuz, la nivelul
fibrelor musculare, interstitiului si a] elementelor vasculare
intramurale (afectand variabil si pericardul). Manifes-tarile clinice
sunt nesistematizate si inconstante, iar diagnos-ticul de
certitudine este dificil, deoarece 1-ar putea oferi doar biopsia
miocardica. Etiologia este diversa: primeaza cea infec-tioasa, un
alt grup fiind reprezentat de m. neinfectioase inflama-torii (*boli
autoimune, toxice, alergii medicamentoase etc.).
MIOCARDOPATIE, s. f. / myocardiopathie, s. f. / myocardiopathy. [Gfr. mys, myos = mufcfii, kardia = inima; pathos =
boda} Var.: miocardiopatie. Sin.: cardiomiopatie (v.).
MIOCARDOPNEUMOPEXIE, s. f. / myocardiopneumopexie, s.
f. / myocardiopneumopexia. [Cfr. mys, myos = mufciti;
kardia = ininai pneumon, -onos = piaman; pexis = fi?(are.]
Operatie de revascularizare a inimii, In *insuficienta coronari-ana
cronica, prin crearea unor aderente cu plamanul stang. Se vor
forma astfel neovase.
MIOCARDOSCLEROZA, s. f. / myocardosclerose, s. f. /
myocardosclerosis. [CfT. mys, myos = mufctti; kardia = inima;
sklerosis = mtarire, de la skleros = tare, dur.} Leziuni cardiace
sclerodegenerative provocate de diferite forme de Insuficienta
coronariana cronica ?i de sechele de "infarct. Uneori sunt
cuprinse si fibroza din *miocardite, ca si unele dintre
*miocardopatii.
MIOCARDOZA, s. f. / myocardose, s. f. / myocardosis. [Qr.
mys, myos = mufchi, kardia = ittima; -oza.} Miocardopatie
produsa In afectiunile cu *disproteinemie intensa: ciroze, sindroame nefrotice, stari carentiale.
MIOCELULITA, s. f. / myoceilulite, s. f. / myocellulitis. [Qr.
mys, myos = nufch-i; [at. ceHula = cainarut.d, dim. de la cella =
cdmard; -ita.] 'Miozita Insotita de inflamatia tesututui con-junctiv
Inconjurator.
625

MIOCIT
MIOCIT, s. n. / myocyte, s. m. / myocyte. [Qr. mys, myos =
mufcHi; kytos = cdu[a} Celula sau *fibra musculara.
MIOCLONIE, s. f. / myoclonie, s. f. / myoclonia. \Qr. mys, myos
= mufcM; klonos = tumuh, agitafie.] Contractie musculara
clonica, brusca, asemanatoare secuselor provocate de socul
electric, involuntara, nesistematizata, care se repeta la intervale
variabile. M. intereseaza partial sau total un muschi sau un grup
muscular. Este un simptom principal al unor afectiuni nervoase
('encefalopatii, 'sindrom Lance-Adams etc.). M. traduc o
descarcare sincrona a *motoneuronilor, consecinta a dereglarii
sistemelor suprasegmentare ale controlului motrici-tatii.
MIODESOPSIE, s. f. / myod6sopsie, s. f. / my(i)odesopsia. \Gjr.
myiodes = asemSniltor unor mufte (de [a myio = mused, eidos
= forma); opsis = vedere, aspect.} Perceptia unor puncte negre
sau stralucitoare (*fosfene), fixe sau mobile, frecventa la bolnavii
cu spasme vasculare In cadrul *hipertensiunii arte-riale, ca s. In
cazul prezentei de corpi flotanti la nivelul *umorii vitroase.
Aparitia recenta si unilateral^ a m. poate fi consecinta
unei *dezlipiri de retina. Sin.: "muste zburatoare".
MIODINIE, s. f. / myodynie, s. f. / myodynia. [Gfr. mys, myos =
mufcfii; odyne = durere..} Sin.: mialgie (v.).
MIOFIBRILA, s. f. / myofibrille, s. f. / myofibril. [Cjr. mys, myos
= mufc-fii; [at. stiintificd fibrilla, dim. de fibra = fifira.} ElementuI
contractil al fibrei musculare, alcatuit din "miofila-mente. In celula
musculara se gasesc cateva mii de m., ase-zate In fascicule
dispuse paralel cu lungimea fibrei. In mus-chiul striat, m. sunt
formate din unitati contractile sau *sarco-mere. Un sarcomer are
o lungime de 2-3 |nm si prezinta la periferie cate o jumatate de
disc clar (banda I sau izotropa), iar la mijioc un disc Intunecat
(banda A sau anizotropa), care, la randul sau, are In portiunea
mediana o zona mai putin densa (zona H), strabatuta la mijioc de
banda Intunecata M, de care se prind filamentele de miozina.
Limitele unui sarcomer sunt reprezentate de linia Z, care separa
cele doua jumatati ale discului clar. Benzile I sunt mai putin
dense deoarece contin numai filamente subtiri de actina, in timp
ce benzile A sunt mai Intunecate pentru ca la nivelul lor se
suprapun partial filamentele groase de miozina cu cele de actina.
Structurile cuprinse Intre doua membrane Z constituie
sarcomerul, unitatea morfofunctionala a m. fiind alcatuita dintro :,' succesiune de sarcomere puse cap la cap. Lungimea sarcomerului variaza In functie de Intinderea sau scurtarea fibrei.
MIOFIBROM, s. n. / myoflbrome, s. m. / myofibroma. [Qr. mys,
myos = muscfii; Cat. fibra == fl6ra; -oma.] Sin.: fibro-miom (v.).
MIOFILAMENT, s. n. / myofilament, s. m. / myofilament. [QT.
mys, myos = muschv lot. filamentum = fesatura In fir.} Element
constituent al *miofibrilelor, format din *actina si "miozina, a caror
glisare produce contractia celulei musculare. M. (sau
protofibrilele) contractile sunt In numar de 10-20 milioane In-tr-o
singura fibra (celula) musculara. V. si miofibrila.
MIOGEN, adj. / myogene, myogenique, adj. / myogenous,
myogenetic, myogenic. [Qr. mys, myos = nuifcfii; gennan = a
produce..} In fiziologie, despre tot ce este de origine musculara.
Ex.: teoria m. a *automatismului cardiac.
MIOGLOBINA, s. f. / myoglobine, s. f. / myoglobin. [QT. mys,
myos = mufctii; [at. globus = glob; -ina.} *Cromoproteina
musculara care contine fier, comparabila ca structura cu una din
cele patru unitati de tip tertiar ale 'hemoglobinei. M. este formata
dintr-o molecula de "hem legata la un polipeptid ce contine 153
de aminoacizi. M. stocheaza In mod reversibil oxi-genul, fata de
care are o afinitate mai mare decat hemoglo-bina.
626

MIOMETRECTOMIE
MIOGLOBINURIE, s. f. / myoglobinurie, s. f. / myoglobinuria.
{Qr. mys, myos = muscfii, [at. globus = glob, -ind; gr. ouron =
urina.] Prezenta "mioglobinei in urina. Se produce: 1) Con-secutiv
eliberarii masive de mioglobina In sange, In trauma-tismele
musculare prin zdrobire, cand poate antrena compli-catii renale
(v. sindrom de strivire). 2) M. epidemics, sin.:
boala Haff (v.). 3) M. paroxistica idiopatica, denumita si boala
Meyer-Betz sau miopatie hemoglobinurica Gunther, In care se
asociaza accese de mialgie intensa cu paralizii multiple, hemoglobinurie, proteinurie, cilindrurie si uneori oligoanurie.
MIOGRAF, s. n. / myographe, s. m. / myograph. \Gfr. mys,
myos = muscflij graphein = a scrie} Aparat pentru Inregis-trarea
grafica a contractiei musculare.
MIOGRAFIE, s. f. / myographie, s. f. / myography. [Qr. mys,
myos = mufcfii; grciphein = a scrie.] 1) Inregistrarea miogramei. 2) Descrierea muschilor. 3) Radiografia tesutului muscular dupa injectia we\ substante radioopace.
MIOID, adj. / myoide, adj. / myoid. [Gfr. mys, myos = mufcdi;
eidos = forma.} Care prezinta un aspect microscopic asemanator muschiului.
MIOINOZITOL, s. m. / myoinositol, s. m. / myoinositol. V.
inozitol.
MIOKIMIE, s. f. / myokymie, s. f. / myokymia. [Qr. mys, myos =
mufchi; kyma = undo.) Miscare ondulatorie lenta, de suprafata,
similara 'miocloniei, Insa localizata doar la un grup muscular, un
muschi sau un segment muscular.
MIOKINAZA, s. f. / myokinase, s. f. / myokinase. [Qr. mys,
myos = musc-fii; kyaem = a misca; -aza.} Enzima musculara
care catalizeaza reactia ATP + AMP o 2ADP ?i permite as! fel
punerea In rezerva de energie.
MIOLIZA, s. f. / myolyse, s. f. / myolysis. {Qr. mys, myos =
mufcfii; lysis = distrugere, de [a lyein = a distruge.] Topirea sau
degenerarea tesutului muscular. V. si rabdomioliza.
MIOLOGIE, s. f. / myologie, s. f. / myology. [Cfr. mys, myos =
mufcfti.; logos = stimfd.] Parte a anatomiei care este dedicate
studiului muschilor.
MIOM, s. n. / myome, s. m. / myoma. \Gjr. mys, myos = mufchi;
-omo.] Termen generic pentru tumorile benigne dez-voltate din
tesutui muscular neted (''leiomiom) sau din tesutui muscular
striat ^rabdomiom).
MIOMALACIE, s. f. / myomalacie, s. f. / myomalacia. [Cjr. mys,
myos = mufcfii; malnkia = wmuiere, de [a malakus = nwale.]
*Necroza secundara a musculaturii. M. cordului re-prezinta
topirea tesutului necrotic din zona infarctului miocardic.
MIOMATOZA, s. f. / myomatose, s. f. / myomatosis. [(fr. mys,
myos = mu.sch.fi -oma; -ozd.} Boala caracterizata prin
formarea de *mioame multiple.
MIOMECTOMIE, s. f. / myomectomie, s. f. / myomectomy. [Qr.
mys, myos = mufcfii; -oma; ektome = e^cizie.] Ablatia
chirurgicala a unui miom, In mod particular a unui *miom uterin,
fara 'histerectomie. Mioamele fiind, de regula, multiple, se
efectueaza mai multe m. In cadrul aceleiasi intervene
chirurgicale.
sP
MIOMER, s. n. / myomfere, s. m. / myomere. [Cjr. mys, myos =
mufch-i; meros = parte..} Serie de segmente de origine
mezodermica care se dispun la embrion In lungul tubului
medular si de fiecare parte a acestuia. Fiecare segment corespunde unui "metamer si se afla la originea unui ansamblu de
muschi striati care se vor forma Intre doua vertebre definitive,
Sin.: segment muscular si, partial, miotom.
MIOMETRECTOMIE, s. f. / myometrectomie, s. f. / myome.
trectomy. [CJT. mys, myos = mufchi', metra = uter'i ektome =
e^cizie.} Extirparea unui miom uterin si a unei parti din peretele
uterin,

MIOMETRIAL
MIOMETRIAL, adj. / myometrial, -ale, -aux, adj. / myometrial.
{Qr. mys, myos = mufclu; metre = liter.] Care este In relatie cu
"miometrul.
MIOMETRU, s. n. / myometre, s. m. / myometrium. NA: tunica
muscularis uteri, myometrium. [Cfr. mys, myos = miifcHi;
metre = uter.] Tunica musculara a *uterului.
MIONECROZA, s. f. / myonecrose, s. f. / myonecrosis. [Qr.
mys, myos = mufcHii nekrosis = mortificare, de. [a nekros =
nwarte] *Necroza musculara.
MIOPATIE, s. f. / myopathie, s. f. / myopathy. [Qr. mys, myos
== mufchi, pathos = Soaia..] Afectiune a sistemului muscular,
care poate fi primara (idiopatica) sau secundara (neu-ropatica). In
particular, termenul se refers la afectarea dege-nerativa a
muschilor, cu localizari diverse, In general familiala si ereditara;
unele forme sunt grave. Forme mai importante:
1) M. primitiva progresiva sau distrofia musculara progresiva, cu
atrofii musculare simetrice, Indeosebi la musculatura proxi-mala a
membrelor. 2) M. tardiva progresiva (Nevin) are tablou miopatic,
dar se produce tardiv (la aduiti sau varsInici), cu un aspect
histologic care pune In discutie apartenenta sa la m. sau la
miozita. Obs.: recent, semnificatia termenului a fost extinsa de la
cea clasica, sin. cu *distrofie musculara, la toate afectiunile
musculare, indiferent de natura, Indeosebi In ter-minologia engl.
In consecinta, sub denumirea de m. sunt re-grupate In prezent:
*distrofiile musculare, alterarile musculare secundare de natura
endocrina (*hipercorticism, *hipertiroidie), iatrogene sau toxice
(Indeosebi In alcoolism), metabolice (transmise genetic, cu
anomalii biochimice care se opun de-rularii normale a contractiei
musculare, fara ca natura erorii metabolice sa fie cunoscuta
exact).
MIOPATIE ALCOOLICA / myopathie alcoolique / alcoholic
myopathy. *M. toxica prin consum cconic de alcool.
MIOPATIE ATROFICA / myopathie atrophique avec myotonie /
myotonia atrophyca, Steinert's disease. Sin.: boala Steinert
(v.).
MIOPATIE CARCINOMATOASA / myopathie carcinomateuse /
carcinomatous myopathy. Sin.: sindrom Eaton-Lambert (v.).
MIOPATIE CENTRONUCLEARA / myopathie centronucleaire /
centronuclear myopathy, myotubular myopathy. Sin.:
miopatie congeniiala centronucleara (v. miopatie congenitala).
MIOPATIE A CENTURILOR / myopathie des ceintures / limb
girdle dystrophy. Termen care regrupeaza formele juvenile de
'miopatie si formele cu debut pelvifemural, ale caror cri-terii
oomune sunt transmiterea autozomal recesiva, debutui In a
doua - a treia decada de viata si absenta pseudohipertrofiei
musculare.
MIOPATIE CONGENITALA / myopathie congenitale / congenital myopathy. Termen care regrupeaza afectiuni musculare
neonatale si ale primei copilarii, cu tablou clinic diferit: m. c.
centroaxiala, caracterizata prin maturare anormala a miofibrilelor (sin.: sindrom Shy-Magee); m. c. centronucleara, caracterizata prin aspectui embrionar al fibrelor musculare; m. c.
mitocondriala, caracterizata prin anomalii ale mitocondriilor din
fibrele musculare (cresterea numarului sau a dimensiunilor
acestora, v. si patologie mitocondriala); m. c. nemalina, caracterizata prin prezenta anormala de filamente In fibrele musculare
striate si, clinic, diminuarea fortei musculare.
MIOPATIE DISTALA / myopathie distale / distal type of
muscular dystrophy. Tip rar de *distrofie musculara cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin debut tardiv la
nivelul muschilor mici distal! ai membrelor.
MIOPATIE FACIOSCAPULOHUMERALA LANDOUZY-DEJERINE / myopathie facio-scapulo-hum6rale de LandouzyDejerine / facioscapulohumeral muscular dystrophy
(Landouzy-Dejerine). [Louis Theophtle Joseph Landonzy,

MIOPATIE VISCERALA FAMILIALA

meit. francez, prof&sor de dinu-.d me.dk.aid la Sans, 1845-1917;
fules Joseph Dejerine, niwoiog frances, profesor (a Sans,
1849-1917.] Tip de *distrofie musculara fara *miotonie, cu
transmitere autozomal dominanta, cu debut la nivelul musculaturii faciale, ulterior afectand muschii centurii scapulare si
asociind, uneori, o cardiopatie. Evolutia este lenta si benigna.
Sin.: boala Landouzy-Dejerine.
MIOPATIE MAGHREBINA / myopathie maghrebine / maghreban muscular dystrophy, SCARMD (severe childhood autosomal recessive muscular dystrophy). Forma severa de distrofie musculara ereditara, cu transmitere autozomal recesiva, ce
afecteaza In mod egal ambele sexe. Asemanatoare din punct de
vedere clinic cu *m. pseudohipertrofica Duchenne, are o alta
etiologie: absenta adhalinei ((5-sarcoglican), proteina transmembranara ce face parte, Tmpreuna cu *distrofina, dintr-un vast
complex molecular implicat In functionarea normala a celulelor
musculare striate. V. si distrofina. Absenta adhalinei este
consecinta unei anomalii a genelor ce-i codifica sinteza, gene
situate pe cromozomul 17 (17q12). In ultimii ani au mai fost
individualizate si alte forme de m., determinate, de ex., de
absenta girdhalinei (p-sarcoglican) sau de absenta Y-sarcoglicanului.
MIOPATIE METABOLICA / myopathie metabolique / metabolic
myopathy. Termenul grupeaza m. datorate unor tulburari de
metabolism prin defecte genetice sau disfunctii hormonate. V. si
miopatie.
MIOPATIE MIOTUBULARA / myopathie centronucleaire /
myotubular myopathy. Sin.: miopatie congenitala centronucleara (v. miopatie congenitala).
MIOPATIE MITOCONDRIALA / myopathie mitochondriale /
mitochondrial myopathy. Sin.: miopatie congenitala mitocondriala (v. miopatie congenitala).
MIOPATIE NEMALINA / myopathie nemaline / nemaline
myopathy. Sin.: miopatie congenitala nemalina (v. miopatie
congenitala).
MIOPATIE OCULARA / myopathie oculaire / progressive
ophthamoplegia. Tip de distrofie musculara caracterizata printrun deficit motor progresiv al muschilor ridicatori ai pleopei
superioare, ulterior si al altor muschi oculomotori, cu exceptia
celor intrinsed. V. si boala Graefe.
MIOPATIE PSEUDOHIPERTROFICA DUCHENNE / myopathie
pseudohypertrophique de Duchenne / pseudohypertrophic
muscular dystrophy (Duchenne). [Guillaume Benjamin Armand Duchenne, ne.uroCogfra.ncez, 'Paris, 1806-1875.] Tip de
distrofie musculara progresiva generalizata ereditara, cu transmitere gonozomal recesiva, cu debut In copilarie la sexul masculin, prin atrofia musculaturii membrelor inferioare, marcata, de
obicei, prin dezvoltarea exagerata a tesutului adipos si fi-bros.
Evolutia este grava, cu retractii tendinoase, afectare mio-cardica,
vasculara si osteoporoza, cu deces Inainte de 15 ani. Sin.: boala
Duchenne, distrofie musculara pseudohipertrofica. V. si
distrofina.
MIOPATIE TIREOTOXICA / myopathie thyreotoxique / thyrotoxic myopathy. Diminuare accentuata a fibrelor musculare la
radacinile membrelor, survenind uneori In *boala BasedowGraves.
MIOPATIE VISCERALA FAMILIALA / myopathie viscerale
familiale / familial visceral myopathy. Boala rara, a carei
patogenie implica degenerescenta si fibroza musculaturii ne-tede
a tesutului digestiv, determinand aparitia de *diverticuli si
pseudoobstructie. Dupa modul de transmitere, extensia leziunilor si manifestarile asociate, se disting: 1) tipul I, cu transmitere
autozomal dominanta, cu localizare esofagiana si intesti-nala; 1)
tipul II, cu transmitere autozomal recesiva, cu localizare la nivelul
stomacului si intestinului subtire; 3) tipul III, cu
627

MIOPIE

transmitere autozomal recesiva, care afecteaza Intreg intesti-nul.

Se mai pot asocia: nevi pigmentari, epiteliom bazocelu-lar,
neuropatii periferice si oculomotorii.
MIOPIE, s. f. / myopie, s. f. / myopia, short sight. [r. myein ==
a incfiide,, a clipi; ops, opus = vede-re., vdz.]
*Ametropie In care imaginea unui object departat se formeaza
Inaintea retinei. Miopul nu vede clar decat obiectele apropi-ate.
Forme: 1) M. de acomodare, din cauza unui spasm al muschiului
ciliar. 2) M. ax/a/a, In care axul anteroposterior al ochiului este prea
lung si nu mai corespunde cu focarul posterior al aparatului
dioptric. 3) M. cristaliniana, sau de indice, datorita afectarii indicelui
de refractie al *cristalinului. 4) M. de curbura, consednta a curburii
exagerate a "corneei. 5) M. pro-fesionala, constitutionals),
agravata prin practicarea unei profe-sii care solicita efort de
acomodare. 6) M. de refractie, prin cresterea refringentei umorilor
oculare. M. este 'in majoritatea cazurilor ereditara, dar poate fi si
dobandita. Se descriu M. evolutive si stafionare, care pot fi: mid, cu
valori de 1-3 *diop-trii (D), mijiocii, 3-6 D, man, peste 6D si *m.
maligne.
MIOPIE FORTE / myopie forte / malignant myopia. Sin.:
miopie maligna (v.).
MIOPIE MALIGNA / myopie maligne / malignant myopia.
Varietate de *m. axiala, cu valori de peste 10 dioptrii, con-siderata
o adevarata boala a ochiului, evolutiva prin alungirea diametrului
antero-posterior al ochiului tot timpul vietii, cu le-ziuni
degenerative corioretiniene si cu *stafilom posterior. Sin.:
miopie forte.
MIOPIE SPATIALA / myopie spatiale / space myopia. Tulburare
de *acomodare In cazul zborului la altitudine mare, cand campul
vizual este lipsit de orice reper.
MIOPLASTIE, s. f. / myoplastie, s. f. / myoplasty. {Gjr. mys,
myos = mufcfii; plaslos = wod-elat, lie. la plassem = a forma, a
modeia.} 1) Procedeu operator utilizat In cura radicala a
*hemiei crurale, care consta In utilizarea unui lambou muscular din
muschii vedni unui orificiu care trebuie refacut. 2) Ter-men utilizat
si cu sensul de plastie, refacere chirurgicala a unui muschi.
MIOPLEGIE FAMILIALA / myoplegie familiale / Westphal's
disease. {Cjr. mys, myos = mufcfti; plege ^ lovitwa., iat.
familiaris = al casei, de familio, de. la familia = familio., casa.}
Sin.: boala Westphal (v.).
MIORAFIE, s. f. / myonraphie, s. f. / myorrhaphy. [Gr. mys,
myos = mufchi; rhaphe = sutura.] *Sutura musculara.
MIORELAXANT, adj., s. n. / myorelaxant, -e, adj., s. m. / muscle
relaxant, neui-omuscular blocking agent. [Gjr. mys, myos =
mufcfd; (at. relaxare = a s[a6i,] (Medicament) care provoaca
relaxarea muschilor scheletid si diminueaza *tonusul muscular
inniband contractura. In functie de locul de actiune exista m.
centrale care actioneaza la nivelul SNC si m. peri-fence numite si
curarizante sau blocante neuromusculare. 'in a doua categorie se
disting trei grupe In functie de meca-nismul de actiune: m.
nedepolarizante sau antidepolarizante, m. depolarizante
acetilcolinomimetice si m. cu mecanism de actiune mixt
depolarizant/nedepolarizant.
MIOREZOLUTIV, adj., s. n. / myoresolutif, -ive, adj., s. m. /
muscle relaxant. [Gr. mys, myos = muschi, [at. resolutus, de la
resolvere = a de.de.ga, a e-tyfica.] Sin.: miorelaxant (v.).
MIOSARCOM, s. n. / myosarcome, s. m. / myosarcoma. [Gr.
mvs, myos = rn.ufc.hi, sarx, sarkos = carne; -omo.] Termen
generic pentru neoplasmele dezvoltate din tesutui muscular neted
("te/om/osarcom) sau striat ("rabdomiosarcom].
MIOSCLEROZA, s. f. / myosclerose, s. f. / myosclerosis. [Gr.
mys, myos = mufchi; sk]erosis = intdrirti de. la skleros = tare.,
dw.} *Scleroza tesutului muscular, de obicei conse-cutiva unui
proces inflamator cronic.
628

MIOZITA
MIOSPASM, s. n. / myospasme, s. m. / myospasm. [Qr. my,,
myos = mufchi, spasmos = contracfie.] *Spasm muscular.
MIOSTENOMETRU, s. n. / myosthenometre, s. m. / myosthenometer. [<^T. mys, myos = rn.Ufc.hr, sthenos = forfa, pu.
tere, mc-tron = masurd.] Instrument pentru masurarea puterii de
contractie a diferitelor grupe musculare.
MIOTIC, adj., s. n. / myotique, miotlque, adj., s. m. / miotic
drug. [Cfr. meion = mai mic, sau myein = a. mchide., a divi}
Despre medicamentele care, pe cale locala sau generala, determina contractia pupilei (*mioza). Termenul desemneaza Indeosebi solutiile utilizate In instilatii la nivelul ochiului, adica
*colirurile m.
MIOTOM, s. n. / myotome, s. m. / myotome. [Gfr. mys, myos =
miifcfii; tomos = tdiat, secfionat, de. la temnein = a taia.} 1)
Instrument pentru sectionare si disectie musculara. 2) Parte a
unei 'somite care se diferentiaza de muschii scheletid. 3) Grup
muscular inervat de un singur nerv spinal.
MIOTOMIE, s. f. / myotomie, s. f. / myotomy. [Cfr. mys, mvos =
miifcM; tome = taiere., secfitine., de la temnein = a taia,}
Sectiune sau disectie a unui muschi sau a tesutului muscular.
MIOTONIE, s. f. / myotonie, s. f. / myotonia. [Qr. mys, myos =
nwfcfu; tonos = tensiune.] Anomalie a contractiei musculare
voluntare caracterizata printr-o decontractie anormal de lenta. M.
este consecinta unor contractii musculare involuntare, indolore si
lent regresive care urmeaza unor contractii voluntare normale (m.
spontana) sau unor contractii idiomusculare (m. provocata}. M.
reprezinta un semn clinic In unele *distrofii musculare, Indeosebi
In *boala Steinert, denumita si m. atrofica sau miopatie atrofica cu
miotonie, si In *boala Thomsen. Clinic, prezenta m. poate fi pusa
In evidenta daca i se cere pacientului sa efectueze o miscare
voluntara, de ex. strange-rea pumnului. Se va constata ca
pacientui nu poate executa o relaxare brusca a pumnului.
MIOTONIE ATROFICA / myotonie atrophique / atrofic myotonia. Sin.: boala Steinert (v.).
MIOTONIE CONGENITALA / myotonie congenitale / myotonia
congenita. Sin.: boala Thomsen (v.).
MIOTUBUL, s. m. / myotubule, s. m. / myotubule. [Gr. mys,
myos == miifciti; [at. tubvlus, dim. de la lubus = tub.} *Fibra
musculara dezvoltata, cu nudeu localizat mai frecvent central,
decat periferic.
MIOZA, s. f. / myosis, s. m. / miosis. \Cjr. meiosis = micforare,
de (a meion = niai mic, sou myein = a incfiide., a. dipi.}
Contractie a *pupilei, fiziologica si tranzitorie (reactie la lun-iina)
sau patologica si fixa (paralizie simpatica a muschiu-lui dilatator al
*irisului sau contractie a sfincterului irisului prin iritatie
parasimpatica). Ant.: midriaza.
MIOZINA, s. f. / myosine, s. f. / myosin. [Cfr. mys, myos =
mufcfiii -ina.} *Globulina (cu greutate moleculara 450 kDa) care
este unui din constituentii prindpati ai *miofibrilelor, for-mand
discurile A.
j
MIOZITA, s. f. / myosite, s. f. / myositis. [^r. mys, myos =%
mufcfii; -ita.} Inflamatie a tesutului muscular striat, relativ rara, '
eel putin In formele cu expresie majora. Cauze: infectioase, cele
mai frecvente (stafilococi, streptococi, gonococi, germeni
anaerobi), *boli autoimune, *colagenoze, secundara unor cancere (bronsic, mamar). Varietati principale: 1) Dennatomiosta '
(v.). 2) M. osifianta, remaniere a tesutului muscular striat aso- |
data cu proliferare fibroblastica si *metaplazii osoase, care pot j
Simula un proces neoplazic. 3) M. proliferanta, hiperplazie j
pseudoneoplazica a Invelisului conjunctiv al muschiului striat. j 4)
M. recidivanta, v. boala Mac Letchie-Aikens. 5) Polimiozital (v.).
"

MIRINGITA
MIRINGITA, s. f. / myringite, s. f. / myringitis. [Lot. myringa =
mem6rana, timpan, din gr. meninx, -ingos == memfirand foarte
fina; -ita.} Inflamatie a *timpanului.
MIRINGOPLASTIE, s. f. / myringoplastie, s. f. / myringoplasty. [Lot. myringa = mem6rana, timpan, din gr. meninx,
-mgos = memfirana foarte. find; gr. plastos ^ modeiat, de la,
plassein = a forma, a modeCa.} Refacerea chirurgicala a membranei timpanului, In cazul perforatiei acesteia. V. si timpanoplastie.
MIRINGOTOMIE, s. f. / myringotomie, s. f. / myringotomy.
[Lat. myringa = memfirana., timpan, din gr. meninx, -ingos =
mem6rana foarte finil; gr. tome = taiere, secfiune, de. la.
temnein = a taia.] Procedeu chirurgical care consta In incizia
'timpanului.
MIROS, s. n. / odorat, s. m. / sense of smell, osphresis. [St.
mirosati = a irdrosi.} Sin.: odorat (v.).
MISCIBIL, adj. I miscible, adj. / miscible. [Lat. miscere = a
amesteca.] Despre o substanta care se amesteca usor cu alte
substante.
MISOFOBIE, s. f. / misophobie, s. f. / misophobia. {Cjr. misein = a uri; phobos = frica.} Fobia de murdarie, de a se murdari
prin atingerea obiectelor.
MISOGINIE, s. f. / misogynie, s. f. / misogyny. [Cjr. misein = a
wi'i syne, gynaikos = femeie.] Repulsie morbida fata de sexul
feminin si de tot ce se refera la acesta.
MISONEISM, s. n. / misoneisme, s. m. / misoneism. [Cjr.
misein = a uri; neos = nou; -ism.] Opozitie si aversiune fata de
ideile noi, de noutate In general. Conservatorism.
MISCARE, s. f. / mouvement, s. m. / movement. Schimbarea
pozitiei unui corp, In raport cu un alt corp sau cu un sistem de
referinta. Tipuri de m. normale cu referire la organism:
1) M. activa, efectuata voluntar de catre un subiect. 2) M. pa-siva,
imprimata de o forta exterioara organismului.
MISCARI COREOATETOZICE / mouvements choreoathetosiques / choreoathetoid movements. Miscari involuntare In
care se asociaza caracteristicile miscarilor din *coree cu cele din
'atetoza. M. c. apar Indeosebi In cursul unor leziuni ale
"talamusului.
MITACISM, s. n. / mytacisme, s. m. / mytacism. {Cjr. mytakismos = mitacism.] Defect de pronuntie constand In substituirea sunetelor m, b, p cu alte sunete.
MITHRIDATISM, s. n. / mithridatisme, s. m. / mithridatism.
[Mithridates, regde 'Butus-utui, 132-63 i3-b:, care. or fi dobandit rezistenfa in acest mod; -ism.} Obisnuinta, imunitate la unele
substante toxice dobandita prin ingestia de doze pro-gresiv
crescande ale substantei respective.
MITIGARE, s. f. / mitigation, s. f. / mitigation. [Lat. miti-gare =
a calma, a potoCi] Atenuarea semnelor unei boli infectioase In
primele zile prin administrare de gamaglobuline, ser de
convalescent sau antibiotice.
MITILISM, s. n. / mytilisme, s. m. / mytilotoxism. [Cjr. myti-los
= scoica; -ism.] Intoxicatie cu scoici care contin 'mitilotoxina.
MITILITOXINA, s. f. / mytilitoxine, s. f. / mytilotoxin. [Cjr.
mytilos = scoica; toxikon = otravd pentru varfut sclgefiCor, de (a
toxon = sageata; -inc.] Var.: mitilotoxina. Sin.: saxitoxina
(v.).
MITILOTOXINA. Var. pentru mitilitoxina (v.).
MITOCONDRIE, s. f. / mitochondrie, s. f. / mitochondrion, pi.
mitochondria. [Qr. mitos = ata., fir; khondrion = grawu.-[tt,]
Organit citoplasmatic In forma de bastonas, cu o lungime ce
variaza de la 1 la 4 um, prezent In dtoplasma tuturor celulelor cu
exceptia bacteriilor, algelor albastre si a unor celule Inalt
spedalizate (ex.: hematiile mamiferelor). M. sunt compuse dintrun dublu sistem membranar. Membrana internS

MIXEDEM
prezinta o serie de creste care delimiteaza un spatiu (camera
interna) unde se afla, Intr-o matrice semifluida, proteine (enzime), lipide si acizi nucleici. M. joaca rolul de centrala energetica a celulei, Indeosebi datorita faptului ca la acest nivel se
desfasoara procesele de 'fosforilare oxidativa. M. sunt orga-nite
cu *genom propriu, In mare masura diferit de genomul celular.
Fiecare din cele cateva sute de mitocondrii prezente In
dtoplasma celulelor somatice confine 2-10 molecule circu-lare de
ADN dublu catenae, alcatuite din cate 16569 perechi de
nucleotide. Deoarece *mutatiile ADN mitocondrial conduc,
invariabil, la scaderea productiei de energie, In ultimii ani s-a
conturat vertiginos capitolul *patologiei mitocondriale.
MITOCONDRIAL, adj. / mitochondrial, adj. / mitochondrial.
[Cjr. mitos = af.o, fir; khondrion = yanuid.] Apartinand de, sau
In legatura cu "mitocondria.
MITOCONDROPATII, s. f. pi. / mitochondropathies, pathologic
mitochondriale / mitochondrial pathology. [L/r. mitos = afo,
fir; khondrion = granula; pathos = fioaia.} Sin.: patolo-gie
mitocondriala (v.).
MITOGEN, adj. / mitogene, adj. / mitogen. [Gjr. mitos = afo, fir,
mitoza., gennan = a produce.} Despre o substanta, un agent
care promoveaza proliferarea anumitor celule si induce "mitoza.
Ex.: anumite teethe sunt m., *concanavalina A provocand
proliferarea *limfodtelor.
MITOGENIC, adj. / mitog6nique, adj. / mitogenic. [Cjr. mitos =
atd, fir, mitozd; gennan = a produce.] Sin.: mitogen (v.).
MITOMANIE, s. f. / mythomanie, s. f. / mythomania. {Cjr.
mythos = mit, (egenda; mania = nebunie.} Tendinta morbida
spre minduna si fabulatie.
MITOTIC, adj. / mitotique, adj. / mitotic. {Cjr. mitos = ata, fir,
mitoza.] Care se refera la *mitoza. Ex.: indice m. V. ?i mitogen.
MITOZA, s. f. / mitose, s. f. / mitosis. [Cfr. mitos = afOi fir;
-ozd.] Diviziune celulara non-reductionista In urma careia ce-lula
mama diploida se duplica, rezultand doua celule fiice iden-tice In
continut cu aceasta, deci tot diploide (cu 2n cromo-zomi). M.
asigura Inmultirea celulelor, cresterea si diferentierea individuala,
precum si continuitatea genotipului. Termenul de m. desemneaza
modul de diviziune a celulelor somatice, In timp ce *meioza
reprezinta diviziunea celulelor reproducatoa-re (*gameti).
Procesele diviziunii mitotice pot fi grupate In cind faze: "interfaza,
*profaza, 'metafaza, *anafaza si *telofaza.
MITOZOM, s. m. / mitosome, s. m. / mitosome. [Cjr. mitos =
ata, fir, mitozd; soma, -atos = corp.] Corp citoplasmatic rezultat
din resturile 'fusului mitozelor precedente.
MITRAL, adj., s. m. / mitral, -ale, -aux, adj., s. m. / mitral. [Lat.
mitra = mitra.] 1) Care se aseamana ca forma cu o mitra. 2)
Care apartine "valvulei mitrale sau bicuspide sau se refera la o
alterare functionala ori structuralS a acestei valvule. Ex.: stenoza
m., suflu m. 3) Un subject care sufera de o afectiune cu originea
la nivelul valvulei mitrale.
MITRALITA, s. f. / mitralite, s. f. / mitralitis. [Lat. mitra = mitra;
-iIn.] Inflamatie a orificiului mitral al inimii si a apara-tului sau
valvular, In general de origine reumatismala.
MITRALIZARE, s. f. / mitralisation, s. f. / mitralization. [Lat.
mitra = mitra.] Modificarea configuratiei radiologice a inimii In
'insuficienta aortica, In momentui adaugarii unei *insufidente
mitrale functionate, cu dilatare consecutiva a atriului drept si a
vaselor pulmonare.
MIXEDEM, s. n. / myxoedeme, s. m. / myx(o)edema. \Cfr. myxa
= mucus; oidema, -atos = umfidturil, de [a oidein = a crefte m
voCum.} Insuficienta tiroidiana severa prin: 1) Deficit de
producere a hormonilor tiroidieni. 2) Rezistenta tisulara (a
receptorilor) la actiunea acestor hormoni. 3) Perturbarea conversiei T^ In T^. In primul caz poate fi vorba de: disgenezia
629

MIXEDEM CIRCUMSCRIS

. sau agenezia tiroidiana (m. tireopriv congenital); m. tireopriv ;

dobandit (prin tiroidectomie, tratament cu radioiod sau idiopa(tic); m. central (de cauza hipofizara, prin absenta sau scaderea
secretiei de TSH); m. congenital cu gusa prin defect enzimatic
(defect de transport al iodului, defect de organificare, defect de
cuplare a iodotiroxinelor sau defect al dehalogenarii iodotiroxinelor). Tabloul clinic al m. este dependent de momentui
aparitiei bolii. Astfel, m. congenital se manifests prin nanism
dizarmonic, cu fades caracteristic (nas trilobat, anomalii den-tare,
tegumente palid-cianotice, infiltrate) si cretinism. M. juve-nil este
tot dizarmonic, dar moderat, asocial cu deficit intelec-tual, Insa
fara cretinism. In m. adultului simptomatologia include: cordul
mixedematos (cardiomegalie, scaderea efectelor inotrope si
cronotrope,
uneori
angina
pectorala
si
modificari
electrocardiografice); tegumente infiltrate (prin acumularea de
mucopolizaharide, de acid hialuronic si de condroitin sulfat B In
derm), hiperkeratoza; constipatie prin hipomotilitate intesti-nala;
bradipsihie, bradilalie, somnolenta etc.
MIXEDEM CIRCUMSCRIS / myxoedeme circonscrit / preti-bial
myx(o)edema. *Mucinoza cutanata drcumscrisa care apare
Indeosebi In cursul unui tratament antitiroidian In *boala
Basedow si este localizata de obicei In treimea inferioara a
gambelor, de unde si denumirea de m. pretibial. La acest nivel,
mudnoza are forma unei placi infiltrante circumscrise, uneori cu
zone nodulare sau cu aspect de *elefantiazis.
MIXEDEM LOCALIZAT / myxoedeme localise / Milroy's
myx(o)edema. Sin.: boala Milroy (v.).
MIXEDEM PRETIBIAL / myxoedeme pretibial / pretibial
myx(o)edema. Sin.: mixedem drcumscris (v.).
MIXOCONDROM, s. n. / myxochondron, -drome, s. m. /
myxochondroma. [Cfr. myxa = mucus; khondros = cartiiaj;
oma.} "Condrom cu stroma asemanatoare tesutului "mezenchimal primitiv.
MIXOM, s. n. / myxome, s. m. / myxoma. [Cjr. myxa = mucus;
-oma.] Denumire generica pentru formatiunile tumorale formate
din tesut mucos, initial denumite tumori coloide sau gelatiniforme
datorita aspectului lor (aspect macroscopic si con-sistenta
gelatinoasa, prin proliferarea celulelor conjunctive ne-diferentiate,
de tip embrionar, incluse In substanta fundamen-tala bogata In
mucus). M. sunt de regula recidivante.
MIXOMATOZA, s. f. / myxomatose, s. f. / myxomatosis. \Cjr.
myxa = mucus; -oma; -ozo.] 1) Dezvoltarea de 'mixoame
multiple. 2) Degenerare mixomatoasa.
MIXOREE, s. f. / myxorhee, s. f. / myxorrh(o)ea. [Qr. myxa =
mucus; rhoia = curgere, dt ia rhein = a cwge..} Scurgere
abundenta de 'mucus.
MIXOSARCOM, s. n. / myxosarcome, s. m. / myxosarcoma.
{CjT. myxa = mwus, sarx, sarkos = came.; -oma.] *Sarcom care
contine si tesut caracteristic *mixomului.
MIXOVIROZE, s. f. pi. / myxoviroses, s. f. pi. / myxovirus
diseases. [Qr. myxa = mucus; (at. virus = venin, otrava,
-ozo.] Tmbolnaviri provocate la om de grupul de virusuri
*Mixovirus: *gripa, *parainfluenza, 'parotidita epidemics, *ruje-ola,
alte boli respiratorii.
MIXTURA, s. f. / mixture, s. f. / mixture. [Lat. mixture = amestec,
de [a miscere = a amesteca.] *Potiune cu compozitie complexa,
rezultata din combinarea de medicamente diferite si ingrediente
(edulcorante si aromatizante). M. rezulta prin ames-tecarea unor
fluide cu alte fluide, sau cu solide, ori prin sus-pensia unui solid In
lichid si este destinata admnistrarii per os.
MIYAGAWANELLA / Miyagawanella / Miyagawanella. [Yonefi
Miyagawa, fiacterwtog japonez, 1885-1959.} Sin.- Chlamydia (v.).
MIZANTROPIE, s. f. / misanthropic, s. f. / misanthropia,
misanthropy. [Cjr. misein = fl urf, onthropos = om.} Repulsie
morbida fata de oameni.
630

MOBILITATE
MMS / MMS / MMS. [Afirw. engL: Mini Mental State.] Scara
standardizata, utilizata frecvent pentru evaluarea defidtelor cognitive Indeosebi In *dementa si In *confuzia mentala. MMS
permite evaluarea In 10-15 minute a memoriei, atentiei, limbajului, capacitatii de calcul si a praxiilor constructive ale unui
pacient.
MNEMASTENIE, s. f. / mnemasthenie, s. f. / mnemasthenia.
[Cjr. mneme = memorie., de [a mnasthai = a-fi aminti;
astheneia = staCJiciune, de [a a - priv., stheaos = for^H, m-ten.}
Scaderea capacitatii de memorizare. MNEMA, s. f. / mneme, s.
f. / mnema. [Cjr. mneme = nu.morie, de [a mnasthai = a-fi aminti] Sin.: engrama (v.).
MNEMONICA, s. f. / mnemonique, s. f. / mnemonics. [Qr.
mnemonikos = referitor la memorie/ de ia mnasthai = a-fi
aminti.} Ameliorarea *memoriei prin metode sau tehnici spe-dale.
MNEZIC, adj. / mnesique, adj. / mnemic. [Qr. mnasthai =
a-fi aminti.] Relativ la 'memorie. MOARTE, s. f. / mort, s. f. /
death. [Lat. mors, -rtis = mow-te.] Incetarea permanenta a
functiilor vitale ale unui organism, urmata de modificari cadaverice
ale tesuturilor si ale organelor. Din punct de vedere medicolegal au
fost propuse drept cri-terii Incetarea ireversibila: 1) a functiei
cerebrale; 2) a functio-narii spontane a sistemului respirator; 3) a
functiei spontane a sistemului drculator. In prezent, prelevarea de
organe de la cadavre In vederea *transplanlarii a impus instituirea
unor criterii riguroase de stabilire a *mortii cerebrale. V. In continuare. V. si eutanasie.
MOARTE APARENTA / mort apparente / apparent death.
Sin.: letargie (v.).
MOARTE CEREBRALA / mort c6rebrale / brain death. Stare de
inconstienta totala caracterizata prin: 1) absenta respiratiei
spontane care nu poate fi mentinuta decat artificial, cu apara-tura
adecvata; 2) abolirea tuturor *reflexelor, cu absenta ori-carei reactii
la stimuli; 3) hipotonie musculara cu absenta ori-carei activitati
spontane; 4) *midriaza fixa; 5) *electroencefalo-grama cu traseu
plat (izoelectrica) timp de 30 de minute. Daca aceste tulburari apar
In absenta hipotermiei sau a unor into-xicatii cu substante ce
deprima activitatea SNC se poate con-stata m. c. In prezent se
recomanda Inlocuirea termenului de "coma depasita cu m c., In
conditiile mentionate mai sus, impuse medico-legal si In cazul cand
o serie de organe recoltate de la cadavru sunt utilizate pentru
*transplantare.
MOARTE NATURALA ' mort naturelle / natural death. Deces
consecutiv evolutiei p evizibile a unei boli.
MOARTE SUBITA / mort subite / sudden death. Deces
neasteptat, survenit a un subject care aparent se afla Intr-o ;
stare buna de sana-ate. In majoritatea cazurilor, m. s. are o cauza
cardiaca: caruiopatie ischemica acuta, tulburari de ritm (Indeosebi
fibrilatie ventriculara), valvulopatii aortice etc. Alte cauze:
hemoragie cerebromeningiana, embolie pulmonara, rup-tura de
anevrism, disectie aortica, hemoragie digestiva, soc anafilactic etc.
MOARTE SUBITA A SUGARULUI / mort subite du nouns-son /
sudden infant death. Deces brutal al unui sugar, in plina
sanatate. Survine In timpul somnului si este o cauza importanta de
mortalitate neonatala. Autopsia este negativa, iar cauzele m. s. nu
sunt cunoscute.
MOASA, s. f. / sage-femme, s. f. / midwife, pi. midwives.
[Aifianeza moshe = varsta.} Profesie cu traditie In medicina, cu
statut clar In unele tari (la noi In tara, In trecut). M. este calificata
pentru Ingrijirea femeilor In timpul sardnii, nasterii (travaliului) si
dupa nastere.
MOBILITATE, s. f. / mobilite, s. f. / mobility. [Lat. mobili-tas,
-atis = moBititate., de Ca mobilis = mo6il fi movere = a|

MOBILIZARE
mifca,} 1) Proprietatea de a se misca. 2) Marime care caracterizeaza miscarea unei particule si este egala cu viteza acelei
particule sub actiunea unei forte egale cu unitatea. Tipuri de m. cu
semnificatie medicala: a) m. articulara anor-mala depaseste
amplitudinea normala sau permite miscari pe care articulatia
respectiva nu Ie are; apare In luxatii, diformitati congenitale sau
leziuni ale ligamentelor si muschilor; b) m. osoasa anonnala,
semn obiectiv de certitudine 'in fracturile complete, In care
fragmentele sunt mobile unul pe altui; c) m. simfizelor, In sarcina,
m. crescuta a oaselor bazinului unite prin simfize.
MOBILIZARE, s. f. / mobilisation, s. f. / mobilization. [Lat.
mohUis = mobil, de [a movere = a mifca,} 1) Cu referire la
articulatii: miscare pasiva, In general repetata, a unei articu-latii
sau a unui ansamblu de articulatii, cu prevenirea oricarei miscari
bruste sau fortate. M. este efectuata, de obicei, de
kineziterapeut. 2) Procesul prin care se realizeaza mobilitatea
unor structuri fixe pentru ca acestea sa devina accesibile unui
procedeu operator. 3) Eliberarea In circulatia sanguina a unor
substante stocate In organism.
MODEL, s. n. / module, s. m. / model, [fr. modele, de. Ca itai.
modello, din [at. modulus = masura,] Sistem teoretic sau
material cu ajutorul caruia pot fi studiate indirect propri-etatile si
transformarile altui sistem, mai complex, cu care primul sistem
(sistemul model) prezinta analogii. In functie de scop, m. pot fi:
euhstice (de cercetare, de ex. un m. experimental), practice (ex.:
*rinichiul artificial) si didactice. In raport cu procedeele de
elaborare se disting m. analoge structurale (In care exista o
analogie de structura a m. cu sitemul mo-delat, ca In cazul
*bionicii) si m. analoge functionate (In care m. reproduce doar
caracteristid functionate ale sistemului modelat, frecvent, In
medicina, un mecanism de tip ciberne-tic - "feed-back, ca In
cazul dispozitivelor 'pace-maker). In medicina si biologie sunt
deosebit de utile m. biologice: ani-male de laborator (m.
biologice naturale - animale care repro-duc boli ale omului si m.
biologice artificiale - animale supuse unor experimente), culturi
de celule sau de tesuturi. Alte m. sunt reprezentari ale unor
structuri moleculare. Ex.: m. "moza-icului fluid, dubia elice ADN.
MODELARE, s. f. / modelage, s. m. / modelling. [Tr. modeler =
a modda, de. la itai. modello, din [at. modulus = masura.]
Operatiunea de realizare a unui model. Conventional cuprinde
Irei etape: 1) Simplificarea si esentializarea structurii sau
fenomenului modelat. 2) Realizarea modelului prin aceeasi
forma de miscare a materiei sau printr-o forma diferita de original. 3) Utilizarea modelului In cercetare sau In practica.
MODUL, s. m. / module, s. m. / modulus. [Lot. modulus.. dim.
de. [a modus = masura, cadenfa.} 1) Marime caracteri-zata
statistic printr-o frecventa mai mare Intr-o suita de valori
inregistrate. 2) V. vector (2).
MODULATOR, adj. / modulateur, -trice, adj. / modulator. [Lat.
modulator, -oris = ce[ care. moduUaza, de [a modular! = a
ritma, a modulo, fi modulus, dim. de. (a modus = masura,
cadInta,} Care determina variatia unui proces, a unui efect, care
produce o *modulatie.
MODULATORI Al CANALELOR DE POTASIU / modulateurs
des canaux potassique / potassium channel modulators. V.
canal de potasiu.
MODULATIE, s. f. / modulation, s. f. / modulation. [Lat.
modulatio, -onis = cadenfa, moduiare, de la modular! = a
ritma, a modulo fi modulus, dim. de la modus = masura,
cadenta.] Modificarea sau alterarea functiei sau a caracteristicilor unui raspuns determinata de stimuli sau de modificari
chimice si fizice ale mediului.

MOLAR
MODULATIE DE AMPLITUD1NE / modulation d'amplitude /
amplitude modulation. Codajul unui stimul de catre un 'receptor senzorial, efectuat prin variatia de amplitudine a raspunsului In functie de intensitatea stimularii. Intr-o celula receptoare, la nivelul 'situsului de transductie, stimulul este codifi-cat
prin variatia frecventei de generare a potentialelor de membrana,
care se modifies proportional cu intensitatea sti-mulului. V. si
modulatie de frecventa.
MODULATIE DE FRECVENTA / modulation de frequence /
frequency modulation. Codajul unui stimul sau mesaj ner-vos
prin frecventa potentialului de actiune si nu prin variatia
amplitudinii acestuia. V. si modulatie de amplitudine.
MOFETA, s. f. / mofette, s. f. / mofette. [Itai. moffetta =
i^Haiafie. fetidd, de. la muffa = mucegai.] Sursa de gaze ivita la
suprafata solului sub forma unei emanatii uscate, In special de
bioxid de carbon. M. sunt utilizate In tratamentui bol-navilor prin
cura externa carbogazoasa, dar care nu pot fi expusi la bai (In
ulceratii, gangrene) sau nu suporta presiunea mecanica a apei
din baie (insuficienta respiratorie sau car-diaca).
MOGIFONIE, s. f. / mogiphonie, s. f. / mogiphonia. [C,r. mogis
= cu dificuCtate; phone = voce.} Tulburare a 'fonatiei la care
sunt expuse persoanele cu profesii care impun efort vocal. M.
consta In impotenta vocala crescanda, Insotita de o senzatie de
constrictie la nivelul gatului, care apare In cursul vorbirii. M.
coincide cu relaxarea "corzilor vocale.
MOGIGRAFIE, s. f. / mogigraphie, s. f. / mogigraphia. [Qr.
mogis = cu dificuhate, graphem = a scrio.} Sin.: crampa scriitorului (v.).
MOGILALIE, s. f. / mogilalie, s. f. / mogilalia. [Cfr. mogis = cu
dificultate.; lalia = vor6m, de la laleia = a vor6i.] Imposibilitatea
de a articula unele silabe.
MOJAR, s. n. / mortier, s. m. / mortar. ['Magli. mozsar = piuiita.
pentru pisat.} Vas de sticia, portelan sau metal, cu fundul
emisferic, In care se amesteca, prin frecare, sau se zdrobesc
diferite substante.
MOL, s. m. / mole, s. f. / mol. [Mo/ = vrescwtarea de [a
moleculS-gram, din [at. moles = masa infonna,} Unitate de
masura In SI a cantitatii de substanta. M., cu simbolul mol,
reprezinta cantitatea de substanta, exprimata In grame, numeric
egala cu masa moleculara relativa a substantei date. Ex.:
un m. de apa are 18 g, deoarece masa molecuiara relativa a apei
este 18 u. Cea mai importanta caracteristica a m. este ca el
confine, indiferent de natura substantei, acelasi numar de
molecule, denumit numarul lui Avogadro. Ca urmare, expri-mand
concentratiile diferitelor molecule din organism In m. (sau fractiuni
de m.) se cunoaste exact numarul de particule (molecule).
Aceasta exprimare, recomandata In SI, este avan-tajoasa
deoarece permite o apreciere cantitativa a reactiilor biochimice
din organism. Sin. desuet: molecula-gram.
MOLAL, s. m. / molal, s. m. / molal. [Mo/ = prescurtarea de la
molecula-gram, din [at. moles = masa. informa.} Unitate de
*molalitate, reprezentand un *mol de substanta In 1 000 g de
solvent.
MOLALITATE, s. f. / molalite, s. f. / molality. [Mol = prescurtarea de. la molecula-gram, din [at. moles = masa informa.]
Numarul de *moli de solvit pe kilogram de solvent. Obs.: m. se
refera la masa solventului, iar *molaritatea la volumul so-lutiei.
MOLAR, adj., s. m. / molaire, adj., s. m. / molar. NA: dens
molaris (1). [1) Lat. molaris = masea; 2) Mol = prescurtarea de
(a molecula-gram, din [at. moles = masa informa 3) Lat. moles
= masa informa, sou [at. mola = piatra di moara, avor-ton.\ 1)
Masea. V. dinte, formula dentara. 2) Care se raporteaza la un
*mol. Ex.: solu(ie m., concentrate m. 3) Cu referire la *mola
hidatiforma.
631

MOLARITATE
MOLARITATE, s. f. / molarit6, s. f. / molarity. [Mol = pr&scurtarea de [a molecula-gram, din Int. mo]es = masti informal
Concentratia unei solutii exprimata In *moli pe litru de solutie. In
solutiile foarte diluate, m. si "molalitatea sunt echiva-lente. Sin.:
concentratie molara.
MOLA, s. f. / m61e, s. f. / mole. [Lat. moles = masii informs, sail.
[at. mola = viatra de moara, avorton.} Termen generic prin care
este denumita o masa carnoasa sau tumorala for-mata In uter din
cauza degenerescentei sau dezvoltarii anor-male a *oului uman
fertilizat. M. se caracterizeaza macroscopic prin transformarea
veziculara a "vilozitatilor coriale, iar microscopic prin hiperplazia
si distrofia *trofoblastului, ca si prin disparitia vascularizatiei
vilozitatilor. Aceste procese antreneaza moartea precoce a
embrionului. Desi, In general, m. este benigna, uneori are o
evolutie maligna, catre *corioepiteliom, tumora maligna cu
tendinta mare la *metastazare. Clasic se disting doua tipuri
prindpale de m.: 1) M. hidatiforma sau veziculara caracterizata
prin degenerescenta chistica a vilozitatilor coriale, cu aspect
macroscopic de ciorchine de strugure. Sin.:
coriom benign. 2) M. hidatiforma disecanta In care compo-nentele
m. patrund In peretele uterin, determinand hemoragie, care
impune histerectomia.
MOLA HIDATIFORMA / m61e hydatiforme / hydatidiform
mole. V. mola.
MOLECULA, s. f. / molecule, s. f. / molecule. ['Dim. Cat. moles
= masa informal Cea mai mica parte dintr-o substanta chimica ce
pastreaza, izolata fiind, proprietatile substantei respective. M. este
alcatuita din una, doua sau mai multe specii de atomi reuniti prin
legaturi chimice, al caror numar este constant pentru o anumita
substanta. Dezagregarea m. In atomii componenti determina
pierderea proprietatilor acesteia.
MOLECULA ANTISENS / molecule antisens / antisense molecule. Sin.: oligonucleotid antisens (v.).
MOLECULA-GRAM, s. f. / molecule-gramme, s. f. / grammolecule. ['Dim. (at. moles = masa informd; gramma = greu-tate
mica, din gr. gramma = Cite-To, caracter.] Sin. desuet pentru mol
(v.).
MOLECULA VECTOARE / molecule vectrice / carrier molecule,
carriere substance. Denumire generica pentru mole-culele care
sunt utilizate pentru transportui si concentrarea unui izotop
radioactiv la nivelul structurilor (organelor, tesu-turilor) investigate
prin *scintigrafie. In prealabil, m. v. este radiomarcata. Ex.: pentru
efectuarea unei *scintigrame osoase se utilizeaza *difosfonati
marcati cu """'Technetiu care se fi-xeaza specific la nivelul
tesutului osos. Prin urmare, m. v. pentru a fi utila trebuie sa se
fixeze specific la nivelul struc-turii investigate.
MOLECULE DE ADEZIUNE CELULARA / molecules d'adh6sion cellulaire / cell adhesion molecules. Denumire gene-rala
pentru un grup extrem de numeros de molecule (facand parte din
cinci *superfamilii) si Tmpartite In doua clase dis-tincte: 1) Ca^dependente, din care fac parte *caderinele, *integrinele si
*selectinele. 2) Ca^-independente, desemnate frecvent prin
acronimul CAM (din engl.: Cell Adhesion Molecules). V. CAM.
MOLECULE DE ADEZIUNE CELULARA VASCULARA 1 / molecules d'adhesion cellulaire vasculaire 1 / vascular cell
adhesion molecules 1, VCAM-1. *M. de a. c. esentiale pentru
procesele care implies adeziunea leucocitelor la endoteliul
vascular: migrarea leucocitelor In placile Peyer, mediata de
aderarea integrinei 4 la m. de a. c. v. 1; adeziunea leucocitelor la
peretele vascular In procesul de aterogeneza; procese vasculitice;
interactiunea celulelor T cu endoteliul In procesul de fibroza din
sclerodermie (proces medial de IL-D ?i
632

MONITORIZARE
INFa, care indue exprimarea m. de a. c. v. 1 pe suprafata
celulelor endoteliale). Celulele infectate cu HIV sj macrofagele
activate indue exprimarea m. de a. c. v. 1 pe endoteliul vascular
cerebral. Abrev.: VCAM-1.
MOLECULE DE ADEZIUNE ENDOTELIU-LEUCOCIT 1 /
molecules d'adhesion endothelium-leucocyte 1 / endothelium-leukocyte adhesion molecules 1, ELAM-1. Grup de
molecule constituit din patru familii: selectine, integrine, superfamilia imunoglobuline si familia de proteine legate de cartilaj. M.
de a. e.-l. 1 sunt implicate In procesele patologice din meningita
bacteriana, adeziunea polimorfonuclearelor neutrofile la
endoteliu In bolile infectioase si In sindroamele vasculitice.
Abrev.: ELAM-1.
MOLET, s. n. / mollet, s. m. / calf. NA: sura. [fr. molfet, din [at.
mollis = moaie..} Partea carnoasa si proeminenta a gambei,
formata din muschiul triceps sural.
MOLGRAMOSTIMA, s. f. / molgramostime, s. f. / mol.
gramostim. "Factor de cre?tere uman *recombinant care stimuleaza proliferarea ?i diferentierea precursorilor granulocitelor,
monocitelor ?i limfocitelor T.
MOLLUSCUM / molluscum / molluscum. [Lat. molluscus =
nwlicel, dim. de. [a mollis = moaie..} Termen general pentru o
serie de tumori benigne, unele semanand cu o molusca (ca
forma ?i consistenta). M. contagiosum, v.
MOLLUSCUM CONTAGIOSUM / molluscum contagiosum /
molluscum contagiosum. Afectiune cutanata contagioasa si
inoculabila, de etiologie virala (un virus apartinand familiei
"Poxvirus). Se caracterizeaza prin prezenta unor papule albrozate, ombilicate central, cu localizare faciala (la nivelul
pleoapelor), pe torace ?i In regiunea anogenitala. Sin.: boala
Bateman.
MONGOLISM, s. n. / mongolisme, s. m. / mongolism. [Mongol
= meml}ni at grupuiui eInic nativ din Asia (datoritS aspectu[ui
fef:ei); -ism.] Sin. (nerecomandat) pentru sindrom Down (v.).
MONGOLOID, s. m. / mongolo'fde, s. m. / mongoloid. [Mongol
= me.m6m. ai grupuiui eInic nativ din Asia (daUnti aspectului
fetei); gr. eidos = forma.] Subject afectat de *mon-golism.
MONILIAZA, s. f. / moniliase, s. f. I moniliasis. [Lat. momie,
-is =- coder; -aza.] Var.: monilioza. Sin.: candidoza (v.).
MONILIOZA. Var. pentru moniliaza (v.).
MONILIFORM, adj. / moniliforme, adj. / moniliform. [Lat.
monile, -is = coKer; forma = forma.] Despre un canal, un
cordon sau o alta formatiune anatomica care seamana cu un
sirag de matanii sau cu un colier, prin Ingustarile repetate pe
care Ie prezinta.
MONITOR, s. n. / moniteur, s. m. / monitor. [Lat. monitor,
-oris = eel care. amintefte., mentor, de ia monere = a awri-za.}
Dispozitiv electronic destinat supravegherii automatizate a
pacientilor In unitatile de terapie intensiva sau de reanimare
cardiaca. M. Inregistreaza (vizualizeaza) electrocardiograma,
presiunile vasculare, ritmul respirator etc., declansand totodata o
alarma luminoasa si sonora cand valorile parametrilor urmariti se
situeaza In afara intervalelor de variatie fixate de medic. V. si
monitorizare.
MONITORIZARE, s. f. / monitorage, s. m., telesurveillance, s.
f. / monitoring. [Lat. monitor, -oris = eel care. aminttftt, mentor,
de ia monere = a averti^a.] Ansamblu de tehnici utilizate In
reanimare, terapie intensiva si In obstetrica (precum si, In
general, In cazul pacientilor cu probleme cardiorespira-torii)
constand In supravegherea, In mod continuu, a unor parametri
fiziologici ?i, uneori, biochimici cu ajutorul dispozi-tivelor denumite
*monitoare. M. In obstetrica are ca scop

MONOAMINA

supravegherea ritmului cardiac al fatului, ca ?i a intensitatii si

frecventei contractiilor uterine ale mamei. M. cea mai com-plexa
se efectueaza In reanimare, cand este posibila, si ade-sea
necesara, supravegherea a numerosi parametri, pentru
majoritatea functiilor organismului: frecventa si regularitatea
batailor cardiace, presiunea arteriala si venoasa, debitui cardiac,
frecventa respiratorie, oxigenarea, cantitatea de bioxid de carbon
expirata,
electroencefalograma,
presiunea
intracraniana,
temperatura corporala, ca si concentratia In sange a unor substante, Indeosebi glucoza. In sistemele de m. complexe, o serie
de parametri sunt vizualizati m timp real pe un ecran sau sunt
Inregistrati. In unele sisteme de m. se adapteaza automat si
Jerapia necesara corectarii parametrilor alterati.
MONOAMINA, s. f. / monoamine, s. f. / monoamine. {Gjr.
monos = singur; ammoniakon = sore de. amoniu, gdsita m
apropie.re.a templului lui Jupiter Amman din Libia, -ind.]
Denumire generica pentru grupul de amine cuprinzand *serotonina si *catecolaminele ("dopamina, *adrenalina, *noradrenalina). In ansamblu, m. exercita la nivelul sistemului nervos central un rol fiziologic de reglare a tonusului emotional si inte-grare
a fenomenelor vietii vegetative si ale vietii de relatie.
MONOAMINOXIDAZA, s. f. / monoamine oxydase / monoamine oxidase. [Qr. monos = singw; ammoniakon = sore de
amoniu., gasita in apropierea tempiuiui lui Jupite.1 Amman din
Libia; -ina; oxys =- acm, o.ygen; -ozo.] Termen generic ce
desemneaza grupul de enzime care catalizeaza 'dezarni-narea
oxidativa a *monoaminelor si, ca urmare, te inactiveaza. M.-o.
sunt prezente In cea mai mare parte a tesuturilor ani-male
(Indeosebi In ficat si rinichi). Exista doua tipuri majore:
m.-o. A (MAO A), care catalizeaza selectiv *noradrenalina si
serotonina, si m.-o. B (MAO B), care catalizeaza selectiv
feniletilamina si *triptamina. Ambele tipuri catalizeaza *dopaminele. Abrev.: MAO.
MONOARTRITA, s. f. / monoarthrite, s. f. / monoarthritis. [Cjr.
monos = singw; arthron = articuCafie, -itd.] Artropatie care
afecteaza Indeosebi cotui sau genunchiul la mai multi ani dupa
o fractura.
MONOBLAST, s. n. / monoblaste, s. m. / monoblast. [(yr.
monos = singw; blastos = germen.} Prima celula precursoare a
*seriei monocitare, din care la maturatie rezulta promono-citul.
M. prezinta o *cromatina cu structura fina, iar *nucleolii sunt, de
regula, vizibili. In mod normal nu este observat In maduva sau In
sangele periferic, dar poate aparea In leucemia monocitara. V. si
monocit.
MONOBLEPSIE, s. f. / monoblepsie, s. f. / monoblepsia. [QT.
monos = singw; blepsis = ve.de.ri, vas.] 1) Tulburare a ve-derii
In care capacitatea de perceptie vizuala a unui ochi este net
superioara fata de cea a celuilalt ochi. 2) Forma de *dal-tonism
In care subiectui percepe doar o singura culoare.
MONOCATENAR, adj. / monocatenaire, adj. / single stranded.
[GT. monos = singw; int. catenarius = le-gat m iani:, de la
cutenare = a widntui si catena = [anf:.] Despre o *macromolecula care poseda un singur lant. Ex.: ADN m.
MONOCIT, s. n. / monocyte, s. m. / monocyte. [QT. monos =
singur, kytos = celuhL} Cel mai mare tip de "leucocit, cu
diametrul de 20-25 pm, cu citoplasma usor bazofila, continand
granulatii fine azurofile si un nucleu reniform voluminos. M.
reprezinta pana la maximum 8% din numarul leucocitelor.
Precursor imediat al numeroaselor tipuri de *macrofage, m.
poseda, ca si acestea, o capacitate fagocitara si proprietatea de
aderenS la suprafete umede. M. secreta *citokine. V. si
tab. const. hematol. MONOCITAR, adj. / monocytaire, adj. /
monocytlc. [Qr.
monos = singur; kytos = cdulcl.} Care se Insoteste de *monocitoza. Ex.: angina m.

MONOGAMIE
MONOCITOID, adj. / monocytoTde, adj. / monocytoid. [Cfr.
monos = singur; kytos = cduld; eidos = forma.} Care este
asemanator *monodtului.
MONOCITOZA, s. f. / monocytose, s. f. / monocytosis. [Qr.
monos = singur; kytos = cefuCd; -ozo.] 1) Numarul de *monocite circulante, normal circa 500/mm 3. 2) Prin extensie, cres-terea
numarului de monocite peste 12% din leucocite (peste 1
500/mm3). Se observa, tranzitoriu, In bolile acute, Indeosebi In
febra tifoida, endocarditele infectioase, febrele eruptive, In unele
afectiuni cronice (paludism, febra recurenta etc.) si In unele forme
de leucemii. V. si mononucleoza infectioasa.
MONOCITOZA ACUTA / monocytose aigue / infectious
mononucleosis. Sin.: mononucleoza infectioasa (v.).
MONOCLONAL, adj. / monoclonal, -ale, -aux, adj. / monoclonal. [t^r. monos = singur; klon = middies, iastar.} Care
provine dintr-un singur *clon celular. Ex.: 'anticorp m., *imunoglobulina m., *gamapatie m.
MONOCROMATIC, adj. / monochromatique, adj. / monochromatic. \Cfr. monos = singur; khroma, -atos = cuhare.] Care
este de o singura culoare. Ex.: radiatie m., lumina m.
MONOCULAR, adj. / monoculaire, adj. / monocular, unio-cular.
[Qr. monos = singur; int. ocularis = de. ochi, lie. la. oculus =
ochi.\ 1) Care rezulta din utilizarea unui singur ochi. Ex.: vedere
m. 2) Despre un sistem optic prevazut cu un singur ocular. Ex.:
microscop m.
MONODACTIL, adj., s. n. / monodactyle, adj., s. m. / monodactylous. [(^r. monos = singur; daktylos = de.get.} 1) Care
prezinta un singur deget la nivelul piciorului. 2) Picior cu un singur
deget, stare normala la unele animale. V. si mono-dactilie.
MONODACTILIE, s. f. / monodactylisme, s. m. / mono-dactylia.
{Cjr. monos = singur; daktylos = de.ge.t} Anomalie caracterizata
prin prezenta unui singur deget la mana sau la picior. Sin.:
monodactil.
MONODACTILISM, s. n. / monodactylisme, m. / monodactylism. {Qr. monos = singur; daktylos = deget, -ism.} Sin.:
monodactilie (v.).
MONOFAGIE, s. f. / monophagie, s. f. / monophagia. \<^r.
monos = singur; phagein = a m&nca.} Mod de nutritie bazat pe
un singur fel de hrana
MONOFAZIC, adj. / monophasique, adj. / monophasic. [(yr.
monos = singur; phasis - apare.nfa, rctstlri.tui unei stele, de. to.
phainein = a aparea,} Aspect al unei Inregistrari grafice caracterizat prin prezenta unei singure faze (pozitiva sau negati-va).
MONOFAZIE, s. f. / morophasie, s. T. / monophasia. [Qr. monos
= singur; phasis -- vorfim.} Tulburare a vorbirii In care bolnavul
repeta mereu un singur sunet, un cuvant sau o propozitie.
MONOFTALM, adj., s. m. / monophtaime, adj., s. m. /
monophthalmus. \Qr. monos = singur; ophthalmos = ocni}
(Persoana) care nu poseda decat un singur ochi, sau la care doar
un ochi este functional.
MONOFTALMIE, s. f. / monophtalmie, s. f. / monophthalmia.
[Cfr. monos = singur; ophthalmos = oclu.} Absenta congeni-tala
a unui ochi, spre deosebire de *anoftalmie, care Inseamna
absenta congenitala a ambilor ochi.
MONOGAMIE, s. f. / monogamie, s. f. / monogamy. [Qr. monos
= singur; gamos = casitorie.] 1) Forma de casatorie cea mai
raspandita: barbatui are o singura sotie, femeia are un singur sot.
In majoritatea tarilor lumii, m. este stipulata prin lege, bigamia
(contractarea a doua casatorii paralele) fiind sanctionata prin
lege. V. si poligamie. 2) Stare a unei plante unisexuate.
633

MONOGEN
MONOGEN, adj. / monogene, adj. / monogen. [Gr. monos =
singur; gennan = a produce.} 1) Element chimic monovalent
care se combina Intr-o singura proportie. 2) *Antiser produs prin
utilizarea unui singur antigen.
MONOGENEZA, s. f. / monogenese, s. f. / monogenesis. [Gr.
monos = singw; genesis = producere, de. la gennan = a
produce..} 1) Producerea unui singur descendent, de sex feminin
sau masculin. 2) Denumire data generatiei directe In care
indivizii se reproduc In acelasi mod, sexuat sau asexu-at, spre
deosebire de *digeneza. 3) Teorie conform careia toate
organismele vii se dezvolta dintr-o singura celula. 4) Uneori
termenul este utilizat ca sin. pentru reproducere asexuata.
MONOGENIC, adj. / monogenique, adj. / monogenic. [Gr.
monos = singur; genos = mom, unnaf, ge-nerafie. sau gennan
= a produce..} Care se refera la o singura *gena; care depinde
sau este influentat de o singura gena.
MONOKINA, s. f. / monokine, s. f. / monokine. [Gr. monos =
singur; (kytos = celula); kinein = a misca; -inn.} Substantial
asemanatoare "limfokinei, secretata de "monodte si de
*macrofage.
MONOMANIE, s. f. / monomanie, s. f. / monomania. [Gr.
monos = singw; mania = ne6unie..] Afectare mentala caracterizata prin distorsiunea proceselor de gandire cu referire la un
singur subiect sau la o singura idee. Se manifesta, In general,
sub forma unui *delir partial exprimat printr-o pasiune exaltata si
expansiva (*erotomanie, *piromanie) sau *fobii va-riate, *obsesii
diferite, de fiecare data unice. Sin.: delir partial.
MONOMELIC, adj. / monomelique, adj. / monomelic. [Gr.
monos = singur; melos = e.J^tre.imtate., nu.m6ru.} Care se
refera la un singur rnembru.
MONOMELIE, s. f. / monomelie, s. f. / monomelia. [Gr. monos
= singur; melos = e.Jftre.mita.te., me-mfiru.} *Ectromelie totala a
unui singur membru inferior.
MONOMER, adj., s. m. / monomero, adj., s. m. / monomer. [Gr.
monos = singur; meros = parte.] Veriga de baza a unui polimer.
Ex.: In cazul macromoleculelor proteice, m. sunt aminoacizii, iar
'in cazul acizilor nucleici, nucleotizii.
MONOMIOZITA, s. f. / monomyosite, s. f. / monomyositis. [Gr.
monos = singur; mys, myos = muscfiv, -ita.] Inflamatia unui
muschi izolat. Termenul este utilizat Indeosebi pentru "miozita cu
caracter recidivant a muschiului biceps brahial.
MONONEVRITA, s. f. / mononevrite, s. f. / mononeuritis. [Gr.
monos = singur; neuron = nerv; -ita.] Afectarea izolata a unui
nerv periferic, Indeosebi In caz de paralizie *troncu-lara a unui
membru.
MONONUCLEAR, adj., s. n. / mononucleaire, adj., s. m. /
mononuclear. [Gr. monos = singur; [at. nucleus = sdm6ure,
nucteu.} 1) Care nu are decat un singur nucleu. 2) Celula
sanguina care nu poseda decat un singur nucleu nesegmen-tat
(In opozitie cu granulocitele denumite polinucleare, care, de fapt,
au tot un singur nucleu, care este polilobular, v. poli-nuclear).
"Monocitele si *limfocitele sunt m.
MONONUCLEOTID, s. n. / mononucleotide, s. m. / mononucleotide. [Gr. monos = singur; [at. nucleus = sdm6ure., nude.u.} V. nucleotid.
MONONUCLEOZA, s. f. / mononucleose, s. f. / mononucleosis. [Gr. monos = singur; [at. nucleus = samfiure, nuc[e.u;
-ozd.] Cresterea numarului de leucocite "mononucleare In
sange.
MONONUCLEOZA INFECTIOASA / mononucleose infectieuse /
infectious rnononucleosis, glandular fever. Boala infecti-oasa
acuta, relativ putin contagioasa, determinata de *virusul EpsteinBarr, a carui poarta de intrare este orofaringiana sau
634

MONOZAHARIDE
sanguina. Celulele tinta sunt *limfodtele B cu receptori de
membrana pentru acest virus. Boala infecteaza Indeosebi adultii
tineri si este definita prin criterii clinice (febra, angina, adenopatii,
splenomegalie), hematologice (leucodtoza cu mono-nucleoza
intensa si limfocite atipice) si serologice (anticorpi heterofili si/sau
anticorpi specifici fata de virusul Epstein-Barr, care pot fi
evidentiati prin *reactia Paul-Bunnel-Hanganutiu). Sin.: angina
monocitara, boala logodnidlor, boala sarutului pre-lungit, boala
Pfeiffer, febra ganglionara, monocitoza acuta.
MONOPLEGIE, s. f. / monoplegie, s. f. / monoplegia. [Gr.
monos = singur; plege = toritura.} Paralizie limitata la un singur
membru.
MONOPODIE, s. f. / monopodie, s. f. / monopodia. [Gr. monos
= singur; pous, podos = picwr.] Tip de *simelie ca-racterizat prin
existenta unui singur picior median.
MONORHIDIE, s. f. / monorchidie, s. f. / monorchidism. [Gr.
monos = singur; orkhis, -idos = testicu[.] Absenta congeni-tala
a unui testicul. V. si anorhidie.
MONOSIMPTOMATIC, adj. / monosymptomatique, adj. /
monosymptomatic. [Gr. monos = singur; symptoma, -atos =
ceea ce. survine impreuna, de. la syn = unpre-una, piptein = a
veni.] Care se manifesta printr-un singur 'simptom.
MONOSINAPTIC, adj. / monosynaptique, adj. / monosynap-tic.
[Gr. monos = singur; synopsis = punct de. [egaturil, lit la syn =
tmpreuna, hapsis = unire. si haptein = a prindt, a atasa.] Care
se refera la o singura *sinapsa. Ex.: 'reflex m.
MONOSOMIE, s. f. / monosomie, s. f. / monosomy. [Gr. monos
= singur; soma, -atos = Corp.] Boala determinata de absenta
unui cromozom dintr-o pereche, toti ceilaiti cromozo-mi fiind
normali, dispusi In perechi. Anomalia poate afecta perechea de
cromozomi sexuali sau gonozomi. Acesta este cazul
*sindromului Turner. Alteori, este alterata o pereche de
cromozomi somatid sau autozomi.
MONOSOMIE PARTIALA / monosomie partielle / partial
monosomy. Stare rezultata In urma pierderii unui fragment de
cromozom. Ex.: In 'sindromul LeIe-Penrose se produce deletia
bratului lung al cromozomului 13.
MONOSPORIOZA, s. f. / monosporiose, s. f. / monosporio-sis.
[Gr. monos = singur; spora = samdnf.a, de [a sperein = a
insdmanta; -ozd.] Boala In general cutaneomucoasa, determinata de duperci din genul Monosporium.

MONOTERAPIE, s. f. / monotherapie, s. f. / monotherapy. [Gr.

monos = singur; therapeia = tratame.nt, de la them-peuein = a
ingnji.} Tratament bazat pe un singur medicament sau pe o
singura tehnica.
MONOTERMIE, s. f. / monothermie, s. f. / monothermia. [Gr.
monos = singur; therme = caldura.] Anomalie de termoreglare
constand In mentinerea neschimbata a temperaturii In tot cursul
zilei.
MONOVALENT, adj. / monovalent, -e, adj. / monovalent. [Gr.
monos = singur; [at. valens, -ntis = tare, viguros, de [a voters =
a vaiora.} 1) Care poseda o singura "valenta. 2) Despre un ser
terapeutic sau vaccin cu specificitate pentru un singur antigen
sau care actioneaza specific asupra unei singure su^e
microbiene.
MONOXID DE AZOT / monoxyde d'azot / nitric oxide. [Gr.
monos = singur; oxys = acm, oxygen; a - priv.; zoe = viafS.[
Sin.: oxid nitric (v.).
MONOXID DE CARBON / oxyde de charbon / carbon
monoxide. [Gr. monos = singur; oxys = acru, o^gin; Int. carbo,
-onis = carBune.] Sin.: oxid de carbon (v.).
MONOZAHARIDE, s. n. pi. / monosaccharides, s. m. pi. I
monosaccharides. [Gr. monos = singw; lot. saccharum, gr.
sakkharon = zandr.] Sin.: oze (v.).

MONOZIGOT
MONOZIGOT, adj. / monozygote, adj. / monozygotic. [Qr.
monos = singur; zygotos = (egat impreuna, die. la zygor = eu
mtsc.} Despre gemenii identici care provin din acelasi ovul
fecundat, dintr-un *ou unic, avand 'placenta comuna. Se dis-ting:
1) M. dicorionic sau diamniotic, care caracterizeaza gemenii
adevarati, cand oul initial s-a divizat foarte precoce, In prima zi a
*fecundatiei, si, ca urmare, cele doua oua rezul-tate din
scindarea oului initial se implanteaza ca la *dizigoti, rezultand
doua placente distincte, fiecare avand un *corion si un *amnios
propriu. 2) M. heteroalelic, caracteristica a geme-nilor adevarati
care prezinta anomalii ale genelor din cromo-zomii proprii, fiind
deosebiti prin *alele diferite. 3) M. hetero-cahot, caracteristica a
gemenilor adevarati care, desi proveniti dintr-un singur ou, nu au
cromozomii identici. 4) M. monoco-rionic si diamniotic se refers
la gemenii adevarati care au In comun o placenta si un corion,
dar fiecare are amniosul propriu, cei doi sad amniotici fiind
separati printr-un *cloazon. 5) M. monocorionic si monoamniotic,
atunci cand gemenii adevarati care au In comun o singura
placenta, un singur corion si un singur amnios; In consecinta,
gemenii sunt situati In acelasi sac amniotic. V. si geaman. Sin.:
univitelin.
MONSTRL), s. m. / monstre, s. m. / monster. [Lot. men-strum =
welfare.] Fat cu o forma aberanta fata de normal, cu malformatii
congenitale multiple, de regula incapabil sa-si reali-zeze funcpe
vitale. M. dubli se numesc siamezi; uneori acestia
supravietuiesc.
MONSTRUOZITATE, s. f. / monstmosit6, s. f. / monstrosity.
[Lilt. monstrositas, -atis = monstruozitate, de [a monstrum =
ardtare.} Diformitate congenitala majora.
MONTURA, s. f. / montage, s. m. / mounting, [fr. moatwe =
monturd, din [at. pop. montare = a urea, de la moas, -ntis =
munte.] Parte dintr-un sistem In care se fixeaza o piesa. M. de
proba este rama de ochelari pentru lentilele corectoare.
MORAXELLA CATARRHALIS / Moraxella catarrhalis / Moraxella catarrhalis. (Victor Morax, oftalmotog francez, medic [a }
{6pitauJ(_ de 'Paris, 1866-1935; Cat. catarrhus = guturai, de la
gr. kata = m jos, rheia = a. curge.} Specie de coci aer-obi Gramnegativi si oxidazo-pozitivi din genul Moraxella (Branhamella),
genul Neisseriaceae, componenta a florei banale a
nazofaringelui uman. Este cauza ocazionala de otita medie,
sinuzita si infectie bronhopulmonara. Sin. vechi, In ordine
cronologica: Micrococcus catarrhalis, Neisseria catarrhalis,
Branhamella catarrhalis.
MORBID, adj. / morbide, adj. / morbid. [Lot. morbidus =
fiohilvicws, de (a morbiis = boala.} Care indica o stare
bolnavidoasa, care tine de o boala; nesanatos din punct de
vedere fizic, psihic sau moral. Ex.: proces m., teama m.
MORBIDITATE, s. f. / morbidite, s. f. / morbidity. [Lat. morbillus = 6oindvicios, de [a morbus = boats,} 1) Caracterul a ceea
ce este *morbid; *predispozitie la Tmbolnavire. 2) Indicator al
starii de sanatate, rezultat din raportui dintre numarul bolnavilor
si Intreaga populatie dintr-un anumit teritoriu, Intr-o anumita
perioada de timp. De obicei, numarul de cazuri de boala se
raporteaza la 100000 de locuitori. M. genera/a cu-prinde toate
cazurile noi de Tmbolnavire aparute Intr-o populatie. M. specifics
se calculeaza dupa anumite criterii, eel mai adesea pentru o
anumita boala sau un grup de boli si pe grupe de varsta. V.
incidents si prevalenta.
MORBILIFORM, adj. / morbiiliforme, adj. / morbilliform. [Lat.
m&waia morbilli = rujeoCa, de la morbus = SJoaCa, forma =
forma.} Element tegumentar care seamana cu eel specific
eruptiei cutanate din 'rujeola. Ex.: eritem (rush) m.
MORBILLIVIRUS / Morbillivirus / Morbillivirus. [Lot. medieval-d
morbilli = nyw[d, de [a morbus = fioaia, virus = ve-nin,

MORFOGENEZA
otrava.} Gen de virusuri ARN care apartine familiei Paramyxoviridae.
MORB POTT / mal de Pott / Pott's disease. [Lot. morbus =
fioolo, Sir Percival Pott, cfwwg mgtez,, 1714-1788.} Tu-berculoza
vertebrala, *spondilodiscita tuberculoasa cu afectarea corpilor
vertebrali, care determina 'gibozitate (prin tasarea dis-tructiva a
vertebrelor afectate). In cazurile grave se poate complica cu
"paraplegic.
MORBUS, s. n. / morbus, s. m. / morbus. [Lot. morbus = boola.\
Boala; In genera] se asodaza cu un nume propriu sau cu un
caracter esential al afectiunii. Ex.: m. nauticus - 1-811 de mare; m.
coxae senilis - coxartroza.
MORDEX, s. n. / mordex, s. m. / mordex. [Lot. mordax, -acis =
care miifca, de la mordere = a mufca,} Raporturi de ocluzie
interdentara Intre arcada superioara si cea inferioara atunci cand
gura este Inchisa. M. apertus: ocluzie deschisa interincisivi.
MORFEA, s. f. / morphee, s. f. / morphea. [^r. morphe = forma.]
Leziune din *sclerodermia In plad, unica sau multipla,
caracterizata printr-o pata eritematoasa a carei extensie este
marcata de o zona periferica violacee, pe cand centrul sau este
alb sidefiu, scleros si atrofic.
MORFEIC, adj. / morpheique, adj. / morpheic. [CfT. Morpheos =
ze,ul soinnuiw-.} Care are loc In timpul somnului.
MORFINA, s. f. / morphine, s. f. / morphine. [Gr. Morpheos =
zenC somnului (datorita actiunii soporifice a drogului); -ind.]
Principalul si eel mai activ alcaloid al opiului, 6,71-),gNOa. Se
prezinta ca o pulbere alba, solubila In solutii acide si bazice, fiind
utilizata sub forma de saruri: clorhidrat sau sulfat. Actiu-nea
farmacologica a m., complexa, se exprima In esenta la nivelul
SNC. Chiar In doze foarte mid (5-10 mg), m. exercita o usoara
actiune analgezica, Insotita de euforie prin depri-marea cortexului
cerebral si favorizeaza somnul. La doze mari, provoaca un somn
comatos si, frecvent, o depresie a centrilor respiratori bulbari. De
aceea, utilizarea terapeutica a m. este . limitata la cazurile grave,
Indeosebi In sindroamele dureroase care nu raspund la alte
analgezice. S-a demonstrat existenta m. endogene, denumite
*endorfine. V. si morfinism, morfino-manie.
MORFINISM, s. n. / morphinisme, s. m. / morphinism. [Qr.
Morpheos = z,wl somnuiui (datorita. actiunii soporifice a
drogului); -ina; -ism.\ Stare patologica determinata de con-sumul
cronic sau excesiv de *morfina. M. apare si In sewa-jul la morfina.
V. si morfinomanie.
MORFINOMANIE, s. f. / morphinomanie, s. f. / morphino-mania.
[Cjr. Morpheos = zeuC somnuCui (datoritd actiunii soporifice- a
drogului); -ina; mania = ne6uTiie.] *Toxicomanie la *morfina.
MORFINOMIMETIC, adj. / morphinomimetique, adj. / morphinlike. [<^r. Morpheos = zeui somnului (datoritd acfitinu. soporifice
a drogului); -ina; mimetikos = care imitd, de Ca mimeisthai = a
imita.] Care exercita o actiune asemanatoare cu cea a *morfinei.
Ex.: medicament m.
MORFOGEN, adj. / morphogene, adj. / morphogenic. [Qr.
morphe = forma; gennaa = a product.} Factor difuzibil, prezent,
probabil, Indeosebi In 'embriogeneza, capabil sa sus-cite
raspunsuri celulare diferite In functie de un gradient de
concentratie. Singura substanta de acest tip identificata pana In
prezent la vertebrate este *acidul retinoic, care se fixeaza pe
receptorii nucleari legati la ADN. Unul din ei, codificat prin gena
nap, este implicat In hepatocardnomul indus prin virusul
*hepatitei virale B (HBV).
MORFOGENEZA, s. f. / morphogenese, s. f. / morphoge-nesis.
[r. morphe = forma; genesis = producere, de la gen-nan = a
produce.] Proces care survine In dezvoltarea orga835

MORFOGNOZIE
nismelor pluricelulare, In cursul caruia celulele *diferentiate se
organizeaza In structuri multicelulare complexe si dobandesc o
forma specifica (tesuturi si organe) adaptata diferitelor functii.
Derularea m., care se efectueaza In paralel si independent de diferentierea celulara, se afla sub control genetic.
MORFOGNOZIE, s. f. / morphognosie, s. f. / morphognosia.
[Cfr. morphe = formd; gnosis = percepere, cunoaftere, de [a
gnonai = a cunoafte.} Capacitatea unui subiect de a re-cunoaste,
prin intermediul simtului tactil, forma obiectelor.
MORFOGRAFIE, s. f. / morphographie, s. f. / morphogra-phy.
[Qr. morphe = formii; graphein = fl scrie.] Clasificarea
organismelor In functie de forma si de structura.
MORFOLOGIE, s. f. / morphologic, s. f. / morphology. [Cjr.
morphe = forma; logos = ftiin^O,} 1) Studiul si descrierea formei
exterioare a organismelor vii (animale sau vegetale) si a
organelor acestora. Include anatomia, histologia, embriolo-gia
comparata. 2) Prin extensie, aspectui macroscopic al
organismelor sau al diferitelor organe.
MORFOMETRIE, s. f. / morphometrie, s. f. / morphometry. [CfT.
morphe = forma; metroa = masurd.} Masurarea formelor
organismelor.
MORFOTIP, s. n. / morphotype, s. m. / morphotype. [Qr.
morphe = forma, typos = tip.} Categorie In care este dasi-ficat
un individ In functie de caracteristicile sale morfologice
macroscopice.
MORGAN, s. m. / Morgan, s. m. / Morgan. [TAomos H. Morgan,
genetician american, 1866-1945.] Unitate de masura a distantei
dintre genele aceluiasi cromozom, exprimand pro-centajul de
"crossing-over pentru fiecare meioza. M. este o unitate foarte
mare, lungimea totala a Intregului genom uman fiind de 30 M, de
aceea se utilizeaza In mod curent sub-multiplul centimorgan. Un
M. corespunde, In prima aproximatie, la 10 perechi de baze
ADN.
MORGANELLA / Morganella / Morganella. [Harry de Riemer
Morgan, bactenolog engiez, Londra, 1S63-1831.} Gen de bacili
mobili din familia Proteeae, Intalnit In fecalele umane si ale altor
mamifere. M. morganii, singura specie a genului, este un microb
patogen oportunist care poate produce infectii de tract urinar si,
secundar, infectii ale tractului respirator, san-gelui si plagilor.
MORGA, s. f. / morgue, s. f. / morgue, [fr. morgue.] 1) Cla-dire
destinata pastrarii cadavrelor. 2) Incapere In care se fac
autopsiile.
MORTAL, adj. / mortel, -elle, adj. / mortal. [Lot. mortalis =
muritor, de. la mors, -rtis = moarte.} Sin.: letal (v.).
MORTALITATE, s. f. / mortality s. f. / mortality. [Lot. mortal itas,
-atis = pieire, de [a mors, -rtis = moarte.} In dice rezultat din
raportarea numarului de decese dintr-o populatie la totalul
populatiei respective, pentru o anumita perioada de timp, de
obicei un an. Se disting: 1) M. genera/a se exprima prin numarul
de decese la 1 000 de locuitori, m. prin anumite boli, prin
raportarea la 100000 de locuitori. 2) M. materna, ,,decesul unei
femei survenit In cursul sarcinii sau Intr-un interval de 42 de zile
de la sfarsitui sarcinii" (QMS). 3) M. infan-tila, numarul de copii
decedati In cursul primului an de viata raportat la numarul total de
copii nascuti vii. 4) M. natala sau mortinatalitatea este numarul de
copii nascuti morti raportat la totalitatea nasterilor. 5) M.
neonatala, numarul de copii decedati In prima lun de la nastere
raportat la numarul de copii nascuti vii. 6) M. perinatala, numarul
de copii nascuti morti sau decedati In primele sase zile de viata
raportat la totalitatea nasterilor.
MORTIFICARE, s. f. / mortification, s. f. / mortification. [Lat.
mortificare = a face sa moara ceva, de [a mors, -rtis = moarte;
ficare, derivat de la facere = fl face.} Pierderea
636

MOYAMOYA
functiilor unui tesut sau organ (*necroza) din cauza unui pro ces
septic sau ca urmare a Intreruperii irigatiei sanguine si teritoriul
respectiv. M. pulpara, necroza pulpei dentare.
MORTINATALITATE, s. f. / mortinatalite, s. f. / mortinatali ty.
[Lat. mors, -rtis = moarte; natalis = refe.ritor [a naftert de. Ca
aatus = ndscut.} 1) Proportia nasterilor de copii morti V. si
mortalitate. 2) Mortalitate In uter Intr-o gestatie cu durat. peste 6
luni (In unele tari).
MORULA, s. f. / morula, s. f. / morula. [Lat. morum = duda
-u/d.j Denumire a *oului pe cale de a se segmenta, cane
cavitatea de segmentare nu este sau este putin formata. Est<
primul stadiu de segmentare a oului fecundat (aspectui une
mure) Inainte de a trece In stadiul de "blastula.
MORVA, s. f. / morve, s. f. / glanders, [fr. morve, din [at
morbus = BoaCo; morva era prin e\ceienta o boala. a caiuiu
- dupa Littre.] Boala infectioasa extrem de contagioasa si ade
sea mortala, cauzata de bacilul Malleomyces mallei. Apare
Indeosebi la animale (cai, catari), dar poate fi transmisa si Ic om.
Se manifesta prin afectarea cailor respiratorii sau nodo-zitati si
abcese cutanate. Pop.: rapciuga.
MOSTRA, s. f. / echantillon, s. m. / sample. [f{eogr. mostiv =
mostro.} Sin.: esantion (v.).
MOTILINA, s. f. / motiline, s. f. / motilin. [Lot. motus =
mifcare., de [a movere = fl mifca, sou motitare = a se agita,
-1210.] Polipeptid alcatuit din 22 de aminoacizi, secretat la om
doar de celulele EC, ale mucoasei duodenale. Gena oodanta a
precursorului, alcatuit din 115 aminoacizi, se afla pe cromozomul 6. M. actioneaza asupra motridtatii esofagului inferior
si, mai slab, asupra celei intestinale.
MOTILITATE, s. f. / motilite, s. f. / motility. [Lat. motus =
mifcare, de [a movere = fl mifca, sou motitare = a se agita.} 1)
Capacitate de miscare. 2) Ansamblu de miscari proprii unui
sistem (ex.: 777. viscerala) sau unui organ (ex.: m. gasfrica, m.
oculara). 3) M. supleata, miscari produse de grupele muscu-lare
vecine muschilor paralizati si destinata sa remedieze in parte
inactivitatea acestora.
MOTIVATIE, s. f. / motivation, s. f. / motivation. [Lot. mo-tivus
= mofiVt, de [a movere = fl nifca,] Ansamblul factorilor
constienti sau/si inconstienti care determina un act, o conduita.
MOTONEURON, s. m. / motoneurone, s. m. / motoneuron.
[Lat. motor, -oris = ce[ care pune m mifcare., de [a movers = fl
mifca; gr. neuron = new.} Celula nervoasa cu functie motorie.
Sin.: neuron motor.
MOTOR, adj., s. n. / moteur, -trice, adj., s. m. / motor. [Lal.
motor, -oris = ce( care pune in mifcare, de [a movere = a
mifca,} 1) Care determina miscarea, care contribuie la efectuarea sa sau se refera la miscare: nerv m., tulburare m., fibre
m. 2) Aparat care produce o energie mecanica.
MOTRICITATE, s. f. / motricit6, s. f. / motricity. [Lat. motor, |
-oris = cei care pune in mifcare, de la movere = a myca]
Proprietate pe care o poseda centrii nervosi de a declansi
contractia musculara.
MOXA, s. f. / moxa, s. m. / moxa. \Jap. moe kusa = win care
arde.} Bastonas sau sfera mica dintr-o substanta corn bustibila
care se depune In anumite puncte ale corpului pentru
producerea unei cauterizari. V. si moxibustie.
MOXIBUSTIE, s. f. / moxibustion, s. f. / moxibustion. yq moe
kusa = iarbd care arde.; [at. bustum = rug, sou corn hustus,
de ia comburere = fl arde.} Procedeu terapeutic prao ticat Inca
din Antichitate In Extremul Orient, constand in apt carea In
anumite puncte ale corpului a unei substante (*moxa) care dupa
aprindere arde lent.
MOYAMOYA, s. f. / moyamoya, s. m. / moyamoya. [fat
moyamoya = cefos, vag; denumirea vine de la aspectui hu mat,
aUi fum de fyara' fi se refera. ia imaginue fn wnA

MOZAIC
observate. la uyiminare.a jundutui de. odti} Sin.: boaia moyamoya (v.).
MOZAIC, s. n. / mosa'ique, s. m. / mosaic, [ltd. mosaico, dm
[at. musivum = Cucrare. in mosaic, lie. la gr. mouseios =
rtferitor la M'uze.] 1) Anomalie a repartitiei cromozomilor survenita In anumite celule, dupa fecundatie. Ca urmare, organismul contine celule al caror *cariotip este diferit de eel al
ansamblului celulelor. In m. pot exista una sau mai multe subpopulatii celulare diferite genetic. Frecvent, o populatie celu-lara
este normala si alta contine un cromozom defect. Ex.:
'sindroamele Down si Turner. 2) Aspect al mucoasei colului uterin
observat colposcopic: suprafete poligonale sau ovale, albgalbene, sunt separate de dungi rosietice. 3) Denumire generica
data unor viroze vegetale: m. tutunului, m. tomatelor.
MOZAIC FLUID / mosaique fluid / fluid mosaic. Denumirea
modelului molecular prin care sunt reprezentate actualmente
biomembranele: *dublul strat lipidic In care se afla incluse integral, sau la suprafata acestuia, proteinele care, datorita *fluiditatii membranei, prezinta un grad de mobilitate.
MUCILAGIU, s. n. / mucilage, s. m. / mucilage. [Lot. mucilago, -ginis, de. la mucus = mucus.] 1) Solutie coloidala apoasa
vascoasa de macromolecule naturale sau de sinteza, obtinuta
prin Tmbibarea cu apa sau prin extractie directa dintr-un produs vegetal. 2) Policeramid care are In compozitie heteropoliholozide, la care se adauga sau nu acizi uronici. Policeramidele au masa moleculara de 5.10 4-106 Da si caracter acid
(cand contin acizi ceronici) sau bazic. Prin absorbtie de apa Tsi
maresc considerabil volumul, de unde utilizarea lor ca substante
farmaceutice auxiliare. Exerdta un efect de stimu-lare a
peristaltismului intestinal si laxativ usor.
MUCINA, s. f. / mucine, s. f. / mucin. [Lat. mucus = mucus;
inc.] *Glicoproteina azotata prezenta In secretiilor glandelor
mucoase, bogata In fucoza (fucomudna} sau In acid sialic
(sialomucina). M. nu sunt hidrolizabile prin enzime proteolitice si,
de aceea, asigura o protectie eficienta a mucoaselor, Indeo-sebi
a color digestive.
MUCINOZA, s. f. / mucinose, s. f. / mucinosis. [Lat. mucus =
mucus; -iaa; -oza.} Infiltratie cutanata determinate! de acumularea de "mucina compusa Indeosebi din *mucopolizaharide
acide, care pot fi identificate cu ajutorul unor coloranti spe-ciali
(albastru de toluidina, mucicarmin). Se disting: 1) M. fo-cala,
nodul cu m. dermica. 2) M. foliculara. 3) M. papuloasa se
caracterizeaza printr-o infiltratie mucinoasa a dermului care
conduce la formarea de papule diseminate si printr-un aspect
scleros al pielii; In sange este detectata, de regula, o *imunoglobulina monoclonala.
MUCINOZA FOLICULARA / mucinose folliculaire / tollicular
mucinosis. Boala a *foliculului pilos In care se produce o inflamatie cu infiltratie electiva de *mucina. Se observa Indeosebi
la adultui tanar, generand arii de *alopede, iar la nivelul fetei si
gatului placi rosietice sau papule foliculare.
MUCOASA, s. f. / muqueuse, s. f. / mucous membrane. NA:
tunica mucosa. [fr. muqueuse, din [at. mucosus = mucos, it la
mucus = mucus.] Membrana formata din epiteliu cilin-dric sau
pavimentos care captuseste peretele intern al cavita-tilor
naturale si al organelor cavitare.
MUCOASA PITUITARA / muqueuse pituitaire / mucous
membrane of nose, schneiderian membrane. NA: membrana mucosi nasi (regio olfactoria). V. pituitar.
MUCOCEL, s. n. / mucocele, s. f. / mucocele. [Lat. mucus =
mucus; gr. kele = tumora, fiemie..] Formatiune chistica al carei
continut este alcatuit din mucus. V. mucocel apendicu-lar si
mucocel lacrimal.
MUCOCEL APENDICULAR / mucocele appendiculaire /
mucocele of the appendix. Pseudotumora a apendicelui ca-

MUCORMICOZA
racterizata prin acumularea de mucus In lumenul apendicelui. Se
deosebesc doua tipuri de m. a.: prin hiperplazia epiteliu-lui
glandular si prin obstructia lumenului apendicular.
MUCOCEL LACRIMAL / mucocele lacrymale / lacrimal mucocele. Dilatatie a sacului lacrimal prin acumulare de sub-stanta
galbuie vascoasa, ca urmare a obstructiei canalului
lacrimonazal. Local se observa o tumefactie rece (neinflamatorie) circumscrisa, de forma ovoidala.
MUCOID, adj. / mucoide, adj. / mucoid, mucinoid. [Lat. mucus
= mucus; gr. eidos = forma.] Care se aseamana cu *mucina sau
a carui structura aminteste pe cea a unei mucoase.
MUCOLIPIDOZA, s. f. / mucolipidose, s. f. / mucolipidosis.
[Lat. mucus = mucus; gr. Hpos = grOsime.; -oza.] Boala metabolica ereditara caracterizata prin acumularea, In viscere si In
celulele mezenchimatoase, de mucopolizaharide acide si de
glicolipide. Au fost descrise mai multe m., toate fiind asemanatoare prin semnele clinice cu *boala Hurler, de care se
deosebesc prin absenta secretiei urinare de mucopolizaharide.
M. apartine bolilor lizozomale. In categoria m. sunt incluse:
m. tip I sau sialidoza tip I (v.); m. tip II (prin deficit al unei hidrolaze
acide, prin lipsa unui reziduu fosfomanozil); m. tip H I sau
polidistrofia pseudo-Hurler (acelasi defect ca si In cazul m. tip II,
dar incomplet manifestat); *manozidoza; *fuco-zidoza.
MUCOLITIC, adj., s. n. / mucolytique, adj., s. m. / mucolytic.
[Lot. mucus = mucus; gr. lytikos = core distruge,, de. la lyein =
a distruge..] Substanta cu actiune litica asupra mucusului bronsic
(*tripsina, *alfachimotripsina).
MUCOPOLIZAHARIDE, s. n., pi. / mucopolysaccharides, s. m.,
pi. / mucopolysaccharides. [Lat. mucus = mucus; gr. polys =
multt'i [at. saccharum, gr. sakkharon = zafiar.] Sin.:
glicozaminoglicani (v.).
MUCOPOLIZAHARIDOZA, s. f. / mucopolysaccharidose, s. f. /
mucopolysaccharidosis. [Lat. mucus = mucus; gr. polys =
multi; [at. saccharum, gr. sakkharon = zafillr; -oza.] Grup de
boli genetice secundare unor defecte ale metabolismului
mucopolizaharidelor. Se produc: modificari scheletice, Intarziere
mintala, tulburari viscerale s. a. Exista mai multe tipuri: tipul I,
prin deficit de a-L-iduronidaza, cu variante, 1-H (*boala Hurler),
/-S ('sindrom Scheie), 1-H/S (forma intermediara Intre 1-H si 1S); tipul II ('sindrom Hunter); tipul III (*boala Sanfilippo); tipul IV
(*boala Morquio); tipul V (sindrom Scheie, devenita, In prezent,
dupa o nomenclatura noua, 1-S); tipul VI (*sindrom MaroteauxLamy); tipul VII (sindrom Dyggve-Melchior-Clausen).
MUCOPOLIZAHARIDURIE, s. f. / mucopolysaccharidurie, s.
f. / mucopolysacchariduria. [Lat. mucus = mucus; gr. polys =
miiCti; [at. saccharum, gr. sakkharon = zaiiar; gr. ouron =
urind.] Prezenta mucopolizaharidelor (*proteoglicani) In urina. In
mod normal, se elimina mucopolizaharidele acide, a caror
cantitate nu trebuie sa depaseasca 10 mg/l la copil si 5 mg/l la
adult. V. si mucopolizaharidoza.
MUCOPROTEINA, s. f. / mucoprot6ine, s. f. / mucoprotein.
[Lat. mucus = mucus; gr. protos = primul; -ina] Compus prezent
In tesuturile de conexiune si suport, alcatuit din mucopolizaharide reunite cu grupari prostetice. Este relativ rezis-tenta
la denaturare.
MUCORMICOZA, s. f. / mucormycose, s. f. / mucormyco-sis.
[Lat. mucor, -oris = mucezea[d, mazgd; gr. mykes, myke-tos =
ciuperca; -oza.} Infestarea organismului cu o ciuperca din familia
Phycomycetes: Mucor, Absidia, Rhizopus. Survine, In general, la
un diabetic In addocetoza. M. poate provoca tromboze vasculare
extensive, cu deces In cateva zile, une-ori coma hemiplegica.

637

MUCOVISC1DOZA
MUCOVISC1DOZA, s. f. / mucoviscidose, s. f. / mucoviscidosis. [Lat. mucus = mucus; viscum = c[e.i; -oza.] Afectiune
familiala (frecventa, circa 1 caz la 2 000 de nasteri) cu transmitere autozomal recesiva, caracterizata printr-o disfunctie gene, ralizata a glandelor exocrine si, secundar, prin cresterea viscozitatii secretiilor mucoase (bronsice si digestive) si de o concentratie crescuta de sodiu si dor In sudoare. Evolueaza cu
fibroza chistica a pancreasului si plamanilor. Se traduce, de la
nastere, prin scaune abundente, grasoase (prin insuficienta de
enzime pancreatice), uneori ocluzie intestinala brutala la nounascut (prin ileus meconial), infectii respiratorii (favorizate de
bronsiectazii). Diagnosticul este facilitat de dozarea sodiu-lul si
clorului In transpiratie, a caror concentratie este foarte crescuta
In aceasta boala (sodiu peste 80 mEq/l, iar clorul peste 60
mEq/l). M. se afla In relatie cu mutatiile genei CFTR [cystic
fibrosis transmembrane regulator), la nivelul careia au fost
identificate peste 500 de mutatii. Aceasta gena, continand 24 de
exoni, este situata pe cromozomul 7 si codifica o pro-teina de
168 RDa, alcatuita din 1 480 de aminoacizi si de-numita cystic
fibrose transmembrane conductance regulator. Proteina este
localizata In principal In plasmalema polului apical al celulelor
epiteliilor
glandulare,
Indeosebi
a
celulelor
seroase
traheobronsice. Aceasta molecula formeaza un canal ionic
permeabil pentru Cr si ATP, iar anumite mutatii ale genei
determina alterarea sa si, implicit, afectarea functiilor sale. Cea
mai frecventa mutatie (60% din cazuri) consta In deletia unui
triplet de baze In exonul 10 al genei, ceea ce conduce la
pierderea fenilalaninei din pozitia 508 a lantului polipeptidic al
proteinei. Este posibila detectarea directa pre-natala, iar terapia
genica a m. este avansata. Sin.: boala fibrochistica a
pancreasului, fibroza chistica.
MUCOZITATE, s. f. / mucosite, s. f. / mucosity. [Lot. muco-sus
= mucos, de. la mucus = mucus.] Aglomerare de substanta
vascoasa si filanta care acopera unele mucoase. M. sunt formate
Indeosebi din "mucus, la care se adauga celule des-cuamate,
microbi si pulberi.
MUCUS, s. n. / mucus, s. m. / mucus. [Lot. mucus = mucus}
Substanta secretata de celulele caliciforme sau celulele
glandulare ale glandelor mucoase. Este constituit In principal din
"mucina, care Ti da aspectui filant, si contine apa, saruri, celule
descuamate si leucocite. M. este insolubil In alcool si eter, solubil
In apa si fara reac(ie de culoare. Are rol protector al mucoaselor.
MUGUET, s. n. / muguet, s. m. / thrush, white mouth,
moniliasis. [fr. muguet = [acramioara.; ite.num.it astfel datorita
aspe-ctuCui situ alb ca at fiorii de [acramioara.] Varietate de
*candidoza bucala localizata la nivelul limbii, fetei interne a
obrajilor, palatului moale si buzelor. Se traduce prin formarea de
mid conglomerate albe, cremoase, care uneori se reunesc In
placi, devenind galbui. Aceste conglomerate rezulta prin
dezvoltarea ciupercii "Candida albicans Indeosebi la sugari, dupa
tratament cu antibiotice si la bolnavi casectid. Sin. pop.:
margaritarel.
MUGUR, s. m. / bourgeon, s. m. / bud. [fl6anezil mugu]! =
mugur.] 1) Excrescenta tisulara, formata In special din tesut
conjunctiv. V. si mugur carnos. 2) Termen generic pentru
formatiuni embrionare primitive din care se vor diferentia
formatiuni mai evoluate. Ex.: *m. facial.
MUGUR CARNOS / bourgeon charnu / granulation tissue.
Formatiune exuberanta, granuloasa, rosie, moale, uneori
sangeranda, alcatuita din tesut conjunctiv si caracteristica cicatrizarilor 'per secundam. Mas:, burjeon (frantuzism nerecomandat).
MUGUR FACIAL / bourgeon facial / facial bud. Formatiune
embrionara care va determina modelarea fetei embrionului.
638

MUNCA
MUGURI GUSTATIVI / bourgeons du gout / taste buds, gustatory buds. NA: caliculi gustatorius. Formatiuni apartinand
organului gustativ. Sunt prezente la nivelul papilelor caliciforme
linguale, versantului intern al valului palatin, epiglotei si peretelui
posterior al faringelui. M. g. sunt situati intraepitelial si prezinta
superior orifidul de deschidere al canalului gustativ.
MULAJ, s. n. / moulage, s. m. / casting, molding, [fr. mou-lage,
dm. [at. modulus, dim. de. [a modus = masura.] Re-producerea
formei unei regiuni anatomice prin aplicarea unei paste sau a
unor fese gipsate.
MULTIFACTORIAL, adj. / multifactoriel, -elle, adj. / multifactorial. \Lat. multus = mult; factor, -oris = autor, creator, eel
ce face,, de, la facere = a face.] Care se afla In relatie cu mai
multe elemente constitutive, cu mai multe cauze, depin-zand de
acestea.
MULTIGESTA, adj., s. f. / multigeste, adj., s. f. / multi-gravida.
[Lot. multus = mult, gesture = a purta o sarcina.'\ (Femeie) a
carei *sarcina a fost precedata de una sau mai multe sardni. V. si
multipara.
MULTILOCULAR, adj. / multiloculaire, adj. / multilocular. [Lat.
muJtus = mult, loculus, dim. de la locus = toe.} Care este
alcatuit din mai multe compartimente. Ex.: chist m. Sin:
plurilocular. Ant.: unilocular.
MULTIMEDIA / multimedia / multimedia. [Lat. multus = mult,
medius = situat la mijCoc.] Folosirea computerului pentru
prezentarea de text, grafica, videomateriale, animatie si sunet
Intr-o forma integrata. Adeseori prezentarea este interactiva,
utilizatorul avand posibilitatea sa obtina anumite informatii suplimentare In legatura cu oricare dintre subiectele marcate corespunzator. In prezent, mediul de stocare eel mai folosit pentru |
aplicatiile multimedia este CD-ROM-ul.
'
MULTINEVRITA, s. f. / multinevrite, s. f. / disseminated neuritis. [Lat. multus = mult; gr. neuron = nerv; -ita.} Sindrom clinic
care consta In afectarea mai multor nervi periferici dis-tincti
situati adesea In regiuni departate unele de altele. M. este, ded,
suma mai multor *mononevrite si, ca urmare, chiar cand sunt
extensive m. raman asimetrice. Se manifesta prin dureri, paralizii
si atrofii ale muschilor corespondenti. V. si polinevrita.
MULTIPARA, adj., s. f. / multipare, adj., s. f. / multipara. [Lat.
multus = mult; parere = a nafte.] (Femeie) care a avut doua sau
mai multe sardni din care au rezultat fetusi viabili.
MULTIPLET, s. m. / multiplet, s. m. / multiplet. [Lat. multus =
nuk; gr. ploos = indoire., pCiere.; eidos = forma,] 1) Suc-cesiune
de 'potentiate de actiune grupate la intervale mid de (imp. 2)
Termen din *spectrometrie desemnand o linie spec-trala care la o
rezolutie mai mare formeaza mai multe linii spectrale fine.
MULTIVALENT, adj. / multivalent, -e, adj. / multivalent. [Lat.
multus = mult; valens, -ntis = tare, viguros, de. la valere = a
avea fortd, a fi tare.] 1) Care se combina cu trei sau mai multi
atomi monovalenti. 2) Care are mai multe functii active i In
organism,
j
MUMIFICARE, s. f. / momification, s. f. / mummification. [J?r.'
moumiya = mumie., de [a mourn = ce-ara; [at. ficare, dtrivat de
[a facere = a face..} 1) 'Gangrena uscata. 2) Transformare
conservatoare a cadavrului In regiuni cu climat cald si uscat. 3)
M. fatului, transformarea survenita la un fat mort In lunile a Ill-a a IV-a de viata intrauterina, daca oul nu s-a infec-tat. Var.:
mumifiere.
;
MUMIPJERE. Var. pentru mumificare (v.).
|
MUNCA, s. f. / travail, s. m. / work. [S[. monka = muMiS,'' de. (a
monciti = a munci.] 1) Activitate constienta, intelectu-

MUNTELE LUI VENUS

ala sau fizica, a omului concentrata asupra unui anumit scop, in
esenta, producere sau creare de valori. 2) Activitate profesionala, efectuata cu regularitate si remunerata.
MUNTELE LUI VENUS / mont de Venus / mons veneris. NA:
mons pubis. [Lat. mons, -ntis = munte/ Venus, -eris = zeifa
fm.muse.fii [a romani.} Proeminenta mediana larga, acoperita cu
par, situata Inaintea *vulvei. Se continua infero-posterior cu
*labiile mari. Uneori, se utilizeaza aceeasi denu-mire pentru
*eminenta tenara a palmei. Sin.: penil.
MUPIROCINA, s. f. / mupirocine, s. f. / mupirocin. (DCI) Sin.:
acid pseudomonic (v.).
MURIN, adj. / murin, -e, adj. / murine. [Lat. mm, muris =
foarece.] Care provine de la sobolan sau de la soarece; re-lativ
la aceste animate. Ex.: antigen m., tifos m.
MURMUR, s. n. / murmure, s. m. / murmur. [Lat. murmur,
tins = murmur] Zgomot usor, continuu, asemanator celui pro-dus
de un expir cu gura deschisa, ascultat la nivelul inimii, plamanilor
sau vaselor sanguine.
MURMUR VEZICULAR / murmure vesiculaire / vesicular
breathing. Zgomot duice, aspirativ, perceput normal la auscultatia pulmonara; corespunde vibratiilor alveolelor pulmonare
destinse de aer In timpul inspirului.
MUSCA / Musca / Musca. [Lat. musca = musca.] Gen de
insecte, cuprinzand M. domestica, vector mecanic al unor
germeni patogeni variati. Larvele dezvoltate In tesuturi sau
cavitati determina miaze.
MUSCA TE-TE / mouche tse-tse / tse-tse fly. Specie din genul
'Glossina care transmite *tripanosomiazele.
MUSCARINA, s. f. / muscarine, s. f. / muscarine. [Lat. muscarius = re.fm.tOT la. muste, de [a musca = mused; -ina.]
Alcaloid toxic din Amanita muscaria. Are actiune *parasimpatomimetica, interceptand specific unul din tipurile de recep-tori
colinergici de pe membrana structurilor vegetative efectorii
(muschi netezi, miocard, glande). V. receptor colinergic si muscarinic.
MUSCARINIC, adj. / muscarinique, adj. / muscarinic action.
[Lat. muscaiius = referitor la. mufte., de la musca = musca,]
Care exercita o actiune farmacologica analoga *muscarinei:
diminuarea frecventei cardiace, dilatarea arteriolelor, scaderea
presiunii arteriale, contractia muschilor netezi intestinali si bronsici, cresterea secretiilor. EfectuI este rezultatui interactiunii cu
receptori muscarinici si este asemanator celui obtinut In ur-ma
stimularii postganglionare a *parasimpaticului.
MUSCULARIS MUCOSAE / muscularis mucosae / muscularis mucosae. NA: lamina muscularis mucosae. [Lat. musculus = muscHi; mucosus = mucos, de. la mucus = mucus.]
Lama subtire de celule musculare netede care delimiteaza 'in
profunzime mucoasa tubului digestiv. M. m. este frecvent dispusa In doua straturi, unul circular si altui longitudinal.
MUSCULOASA, s. f. / musculeuse, s. f. / muscularis. NA:
tunica muscularis. [Lat. musculosus = musc-ulos, dt la musculus = muschi.] Strat de fibre musculare care asigura mobilitatea sau motilitatea unui organ.
MUSCULOCUTANAT, adj. / musculo-cutane, -e, adj. / musculo-cutaneous. [Lat. muscwus = muscHi; cutis = pide.} Care
se distribuie, se ramifica la nivelul muschilor si al pielii. Ex.:
nervii m. din plexul brahial.
MUSCULOTROP, adj. / musculotrope, adj. / musculotropic.
[Lat. musculus = mufchi; gr. trope = mtoarce.re., de la trepein
= a intoarce.] Despre o substanta care modifica *tonusul si
contractilitatea musculara sau se fixeaza In tesutui muscular.
MUSCATURA, s. f. / morsure, s. f. / bite. Plaga contuza produsa cu dintii, cu strivire, smulgere tisulara si urma dintilor.

M. ARTICULAR AL GENUCHIULUI
MUSCHI, s. m. / muscles, s. m. / muscle. NA: musculus, pi.
musculi. [Lat. musculus = mufefii.] Organ format din tesut
conjunctiv contractil. Se disting: 1) M. netezi, aibi, invo-luntari sau
m. ai vietii vegetative, situati la nivelul viscerelor sau In peretii
diferitelor conducte. 2) M. striati, rosii, voluntari sau m. ai vietii de
relatie. 1) M. netezi pot fi: a) m. multiu-nitan, In care fiecare fibra
actioneaza complet independent fata de celelalte, fiind adesea
inervati de o singura terminatie ner-voasa (ca In cazul m. striati).
Ex.: m. circulari ai ochiului, ai irisului, m. piloerector (care provoaca
erectia parului); b) m:
netezi monounitari sau m. netezi viscerali, In care fibrele musculare
se contracta Tmpreuna, ca si cum ar fi o singura uni-tate; acesti m.
se gasesc In peretii viscerelor (intestin, cai bili-are, uretere, uter,
vase sanguine). 2) M. striati indud m. scheletid si miocardul. M.
scheletici sunt formati din fibre musculare (alcatuite din *miofibrile),
Invelite la exterior de o *sar-colema. Ei reprezinta circa 40% din
masa organismului (iar m. netezi si miocardul reprezinta 10%).
Miocardul sau *m. cardiac este un m. de tip particular, cu miofibrile
tipice.. V. si actina, contractie musculara, miofibrila, miozina.
M. ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC AL MAlNIl / muscle
abducteur du petit doigt / abductor muscle of little finger. V.
tab. anat. - muschi.
M. ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC AL PICIORULU! / muscle
abducteur du petit orteil / abductor muscle of little toe. V. tab.
anat. - muschi.
M. ABDUCTOR AL HALUCELUI / muscle abducteur du gros
orteil / abductor muscle of great toe. V. tab. anat. - muschi.
M. ABDUCTOR LUNG AL POLICELUI / muscle long abducteur
du pouce / long abductor muscle of thumb. V. tab. anat. muschi.
M. ABDUCTOR SCURT AL POLICELUI / muscle court abducteur
du pouce / short abductor muscle of thumb. V. tab. anat. muschi.
M. ADDUCTOR AL HALUCELUI / muscle adducteur du gros
orteil / adductor muscle of great toe. V. tab. anat. - muschi.
M. ADDUCTOR AL POLICELUI / muscle adducteur du pouce /
adductor muscle of thumb. V. tab. anat. - muschi.
M. ADDUCTOR LUNG / muscle moyen adducteur / long
adductor muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ADDUCTOR MARE / muscle grand adducteur / great
adductor muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ADDUCTOR MIC (v. m. adductor lung). V tab anat. -muschi.
M. ADDUCTOR MIJLOCIU (v. m. adductor lung). V. tab anat. muschi.
M. ADDUCTOR SCURT / muscle petit adducteur / short
adductor muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ANCONEU / muscle ancon6 / anconeus muscle. V. tab. anat.
- muschi.
M. ANGULAR (v. m. ridicator al scapulei). V. tab. anat. -muschi.
M. ANTITRAGUS / muscle de I'antitragus / muscle of antltragus. V. tab. anat. - muschi.
M. ARIEPIGLOTIC / muscle aryteno-epiglottique / aryepiglot-tic
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ARITENOID OBLIC / muscle interarytenoidien oblique /
oblique aritenoid muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ARITENOID TRANSVERS / muscle interarytenoidien transverse / transverse aritenoid muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ARTICULAR AL COTULUI / muscle articulaire du coude /
articular muscle of elbow. V. tab. anat. - muschi.
M. ARTICULAR AL GENUCHIULUI / muscle sous-crural /*
articular muscle of knee. V. tab. anat. - muschi.

639

M. AURICULAR ANTERIOR
M. AURICULAR ANTERIOR / muscle auriculaire anterieur /
anterior auricular muscle. V. tab. anat. - muschi. M.
AURICULAR POSTERIOR / muscle auriculaire pcsterieur
/ posterior auricular muscle. V. tab. anat. - muschi. M.
AURICULAR SUPERIOR / muscle auriculaire superieur /
superior auricular muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. BARBIEI / muscle de la houppe du menton / chin muscle.
V. tab. anat. - muschi.
M. BICEPS BRAHIAL / muscle biceps brachial / biceps
muscle of arm. V. tab. anat. - muschi.
M. BICEPS FEMURAL / muscle biceps crural / biceps muscle
of thigh. V. tab. anat. - muschi.
M. BRAHIAL / muscle brachial ant6rieur / brachial muscle.
V. tab. anat. - muschi.
M. BRAHIORADIAL / muscle humero-stylo-radial / brachioradial
muscle.
V.
tab.
anat.
muschi.
M.
BRONHOESOFAGIAN / muscle broncho-oesophagieri /
bronchoesophageal muscle. V. tab. anat. - muschi. M.
BUCCINATOR / muscle buccinateur / buccinator muscle.
V. tab. anat. - muschi.
M. BULBOCAVERNOS / muscle bulbo-caverneux / bulbocavernous muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. BULBOSPONGIOS / muscle bulbo-cavemeux / bulbocavernous muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. CANIN (v. m. ridicator al unghiului gurii). V. tab. anat. muschi.
M. CERATOCRICOID / muscle cerato-pharyngien / ceratocricoid muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. CILIAR / muscle ciliaire / ciliary muscle. V. tab. anat. muschi.
M. CIOCANULUI (v. m. tensor al timpanului). V. tab. anat. muschi.
M. COCCIGIAN / muscle ischio-coccygien / coccygeal muscle. V.
tab. anat. - muschi.
M. COMPLEX (v. m. semispinal al capulul). V. tab. anat. muschi.
M. COMPLEX MIC (v. m. dorsal lung al capului). V. tab.
anat. - muschi.
M. CONDROGLOS / muscle chondro-glosse / chondroglossus muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. CONSTRICTOR INFERIOR AL FARINGELUI / muscle constricteur inferieur du pharynx / inferior constrictor muscle
of pharynx. V. tab. anat. - muschi.
M. CONSTRICTOR MIJLOCIU AL FARINGELUI / muscle constricteur moyen du pharynx / middle constrictor muscle
of pharynx. V. tab. anat. - muschi.
M. CONSTRICTOR SUPERIOR AL FARINGELUI / muscle
constricteur superieur du pharynx / superior constrictor
muscle of pharynx. V. tab. anat. - muschi.
M. CORACOBRAHIAL / muscle coraco-brachial / coracobrachial muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. CREMASTER / muscle cremaster / cremaster muscle. V.
tab. anat. - muschi.
M. CRICOARITENOIDIAN LATERAL / muscle cricoarytenoidien lateral / lateral cricoarytenoid muscle. V. tab. anat. muschi.
M. CRICOARITENOIDIAN POSTERIOR / muscle cricoaryteno'ldien posterieur / posterior cricoarytenoid muscle. V.
tab. anat. - muschi.
M. CRICOTIROIDIAN / muscle cricothyroidien / cricothyroid
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. CROITOR / muscle couturier / sartorius muscle. V. tab.
anat. - muschi.
M. CVADRICEPS AL COAPSEI / muscle quadriceps crural
/ quadriceps muscle of thigh. V. tab. anat. - muschi.
640

M.DREPT POSTERIOR MARE AL CAPULUI

M. DELTOID / muscle deltoide / deltoid muscle. V. tab anat
- muschi. M. DEPRESOR AL BUZEI INFERIOARE / muscle
can-6 du
menton / depressor muscle of lower lip. V. tab. anat. muschi.
M. DEPRESOR AL SEPTULUI NAZAL / muscle myrtiforme
/ depressor muscle of septum. V. tab. anat. - muschi.
M, DEPRESOR AL SPRANCENEI / muscle abaisseur du
sourcil / superciliary depressor muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. DEPRESOR AL UNGHIULUI GURU / muscle triangulaire
des levres / depressor muscle of angle of mouth. V. tab.
anat. - muschi.
M. DETRUSOR AL VEZICII / muscle vesical / bladder wall
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. DIAFRAGM / diaphragme / diaphragm. V. tab. anat. muschi. M. DIGASTRIC / muscle digastrique / digastric
muscle. V.
tab. anat. - muschi.
M. DILATATOR PUPILAR / muscle dilatateur de la pupille /
dilator muscle of pupil. V. tab. anat. - muschi.
M. DINTAT ANTERIOR / muscle grand dentele / lacunar ligament. V. tab. anat. - muschi.
M. DINTAT POSTERIOR INFERIOR / muscle petit dentele
posterieur et inferieur / inferior posterior serratus muscle.
V. tab. anat. - muschi.
M. DINTAT POSTERIOR SUPERIOR / muscle petit dentele
posterieur et sup6rieur / superior posterior serratus muscle.
V. tab. anat. - muschi.
M. DORSAL LUNG / muscle sacro-spinal de He.ile / longis.
simus muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. DORSAL LUNG AL CAPULUI / muscle petit complexus
/ longissimus muscle of head. V. tab. anat. - muschi.
M. DORSAL LUNG AL GATULUI / muscle transversaire du
cou / longissimus muscle of neck. V. tab. anat. - muschi.
M. DORSAL LUNG AL TORACELUI / muscle long dorsal /
longissimus muscle of back. V. tab. anat. - muschi.
M. DORSAL MARE / muscle grand dorsal / latissimus dors!
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. DREPT AL ABDOMENULUI / muscle grand droit de I'abdomen / rectus muscle of abdomen. V. tab. anat. - muschi.
M. DREPT AL COAPSEI / muscle droit anterieur de la
cuisse / rectus muscle of thigh. V. tab. anat. muschi
M. DREPT ANTERIOR AL CAPULUI / muscle petit droit
anterieur de la tete / anterior rectus muscle of head. V.
tab. anat. - muschi.
M. DREPT INFERIOR AL GLOBULUI OCULAR / muscle droit
inferieur de I'oeil / inferior rectus muscle. V. tab. anat. muschi.
M. DREPT INTERN (v. m. gracilis). V. tab. anat. - muschi
M. DREPT LATERAL AL CAPULUI / muscle droit lateral de
la tete / lateral rectus muscle of head. V. tab. anat.
muschi.
M. DREPT LATERAL AL GLOBULUI OCULAR / muscle droit1
externe de I'oeil / lateral rectus muscle. V. tab. anat.
muschi.
M. DREPT MEDIAL AL GLOBULUI OCULAR / muscle droit
interne de I'oeil / medial rectus muscle. V. tab. anat. -j
muschi.
M. DREPT POSTERIOR MARE AL CAPULUI / muscle grand
droit posterieur de la tete / greater posterior rectus mus- |
cle of head. V. tab. anat. - muschi.

M. DREPT POSTERIOR MIC AL CAPULUI

M. DREPT POSTERIOR MIC AL CAPULUI / muscle petit
droit posterieur de la tete / smaller posterior rectus muscle
of head. V. tab. anat. - muschi.
M. DREPT SUPERIOR AL GLOBULUI OCULAR / muscle
droit superieur de I'oeil / superior rectus muscle. V. tab.
anat. - muschi.
M. EPICRANIAL / muscle epicranien d'Albinus / epicranial
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ERECTOR SPINAL / masse commune sacro-lombaire /
erector muscle of spine. Sin.: masa comuna sacrolombara.
V. tab. anat. - muschi.
M. EXTENSOR AL DEGETELOR / muscle extenseur commun des doigts / extensor muscle of fingers. V. tab. anat.
- muschi. M. EXTENSOR AL DEGETULUI MIC / muscle
extenseur
propre du petit doigt / extensor muscle of little finger. V.
tab. anat. - muschi. M. EXTENSOR AL INDEXULUI / muscle
extenseur propre
de I'index / extensor muscle of little finger. V. tab. anat.
- muschi.
M. EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR / muscle extenseur
commun des orteils / long extensor muscle of toes. V. tab.
anat. - muschi.
M. EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI / muscle extenseur
propre du gros orteil / long extensor muscle of great toe. V. tab.
anat. - muschi.
M. EXTENSOR LUNG AL POLICELUI / muscle long extenseur
du pouce / long extensor muscle of thumb. V. tab. anat. muschi.
M. EXTENSOR RADIAL LUNG AL CARPULUI / muscle premier radial externe / long radial extensor muscle of wrist. V.
tab. anat. - muschi.
M. EXTENSOR RADIAL SCURT AL CARPULUI / muscle
deuxieme radial externe / short radial extensor muscle of
wrist. V. tab. anat. - muschi.
M. EXTENSOR SCURT AL DEGETELOR / muscle pedieux /
short extensor muscle of toes. V. tab. anat. - muschi.
M. EXTENSOR SCURT AL HALUCELUI / muscle court extenseur du gros orteil / short extensor muscle of great toe. V.
tab. anat. - muschi.
M. EXTENSOR SCURT AL POLICELUI / muscle court extenseur du pouce / short extensor muscle of thumb. V. tab.
anat. - muschi.
M. EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI / muscle cubital
posterieur / ulnar extensor muscle of wrist. V. tab. anat.
- muschi. M. FARINGOSTAFILIN (v. m. palatofaringian). V.
tab. anat. muschi.
M. FESIER MARE (v. m. gluteu mare). V. tab. anat. - muschi.
M. FESIER MIC (v. m. gluteu mic). V. tab. anat. - muschi.
M. FESIER MIJLOCIU (v. m. gluteu mijiociu). V tab. anat. muschi.
M. FLEXORILOR AL DEGETELOR / muscle flechisseur
commun des orteils / long flexor muscle of toes. V. tab.
anat. - muschi.
M. FLEXOR LUNG AL HALUCELUI / muscle long flechisseur
propre du gros orteil / long flexor muscle of thumb. V.
tab. anat. - muschi.
M. FLEXOR LUNG AL POLICELUI / muscle long flechisseur
propre du pouce / long flexor muscle of thumb. V. tab.
anat. - muschi.

M. ILIOPSOAS
M. FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR / muscle flechisseur
commun profond des doigts / deep flexor muscle of finger.
V. tab. anat. - muschi.
M. FLEXOR RADIAL AL CARPULUI / muscle grand palmaire /
radial flexor muscle wrist. V. tab. anat. - muschi.
M. FLEXOR SCURT AL DEGETELOR / muscle court flechisseur plantaire / short flexor muscle of toes. V. tab. anat. muschi.
M. FLEXOR SCURT AL DEGETULUI MIC AL MAINII / muscle
court flechisseur du petit doigt / short flexor muscle of little
finger. V. tab. anat. - muschi.
M. FLEXOR SCURT AL HALUCELUI / muscle court flechisseur du gros orteil / short flexor muscle of great toe. V.
tab. anat. - muschi.
M. FLEXOR SCURT AL POLICELUI / muscle court flechisseur
du pouce / short flexor muscle of thumb. V. tab. anat. muschi.
M. FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR / muscle flechisseur commun superficiel des doigts / superficial flexor
muscle of fingers. V. tab. anat. - muschi.
M. FLEXOR ULNAR AL CARPULUI / muscle cubital anterieur / ulnar flexor muscle of wrist. V. tab. anat. - muschi.
M. FRONTAL (v. m. occipitofrontal). V. tab. anat. - muschi.
M. GAMBIER ANTERIOR (v. m. tibial anterior). V tab. anat.
- muschi.
M. GAMBIER POSTERIOR (v. m. tibial posterior). V. tab. anat. muschi.
M. GASTROCNEMIAN / muscles jumeaux de la Jambe, muscles
gastrocnemiens / gastrocnemius muscle. V. tab. anat.
- muschi.
M. GEMEN INFERIOR / muscle jumeau inferieur / inferior
gemellus muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. GEMEN SUPERIOR / muscle jumeau superieur / superior
gemellus muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. GENIOGLOS / muscle genio-glosse / genioglossus muscle.
V. tab. anat. - muschi.
M. GENIOHIOIDIAN / muscle geniohyo'idien / geniohyoid
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. GLUTEU MARE / muscle grand fessier / greater gluteal
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. GLUTEU MIC / muscle petit fesier / lesser gluteal muscle. V.
tab. anat. - muschi.
M. GLUTEU MIJLOCIU / muscle moyen fessier / middle gluteal
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. GRACILIS / muscle droit interne de la cuisse / gracilis
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. HIOGLOS / muscle hyoglosse / hyoglossus muscle. V. tab.
anat. - muschi.
M. ILIAC / muscle iliaque / iliac muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ILIOCOCCIGIAN / muscle ilio-coccygien / iliococcygeal
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ILIOCOSTAL / muscle ilio-costal / iliocostal muscle. V. tab.
anat. - muschi.
M. ILIOCOSTAL CERVICAL / muscle iliocostal cervical / ilio-costal
muscle of neck. V. tab. anat. - muschi.
M. ILIOCOSTAL LOMBAR / muscle ilio-costal lombaire /
sacrolumbalis muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ILIOCOSTAL TORACIC / muscle ilio-costal dorsal / ilio-costal
muscle of back. V. tab. anat. - muschi.
M. ILIOPSOAS / muscle psoas-iliaque / iliopsoas muscle. V.
tab. anat. - muschi.
641

M. INCIZURII HELIXULUI
M. INCIZURII HELIXULUI / muscle de la grandc incisurc de
Santorini / muscle of incisure of helix. V. tab. anat. muschi.
M. INFRASPINOS / muscle sous-epineux / infra-spinous
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ISCHIOCAVERNOS / muscle ischio-cavemeux / ischiocavernous muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. LONGITUDINAL INFERIOR AL LIMBII / muscle lingual
inferieur / inferior lingual muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. LONGITUDINAL SUPERIOR AL LIMBII / muscle lingual
superieur / superficial lingual muscle. V. tab. anat. muschi.
M. LUNG AL CAPULUI / muscle grand droit anterieur de
la tete / long muscle of head. V. tab. anat. - muschi. M. LUNG
AL GATULUI / muscle long du cou / long muscle of neck. V.
tab. anat. - muschi.
M. MARE AL HELIXULUI / grand muscle de I'helix / longer
muscle of helix. V. tab. anat. muschi
. M. MASETER / muscle masseter / masseter muscle. V. tab.
anat. - muschi.
M. MIC AL HELIXULUI / petit muscle de I'helix / smaller
muscle of helix. V. tab. anat. - muschi.
M. MILOHIOIDIAN / muscle mylo-hyoidien / mylo-hyoid muscle.
V. tab. anat. - muschi.
M. MIRTIFORM (v. m. depresor al septului nazal). V. tab.
anat. - muschi.
M. NAZAL / muscle transverse du nez / nazal muscle. V.
tab. anat. - muschi.
M. OBLIC AL PAVILIONULUI URECHII / muscle oblique du
pavillion / oblique muscle of auricle. V. tab. anat. - muschi.
M. OBLIC EXTERN AL ABDOMENULUI / muscle grand
oblique de I'abdomen / external oblique muscle of
abdomen. V. tab. anat. - muschi.
M. OBLIC INFERIOR AL CAPULUI / muscle grand oblique
de la tete / inferior oblique muscle of head. V. tab. anat.
- muschi.
M. OBLIC INFERIOR AL GLOBULUI OCULAR / muscle petit
oblique de I'ceil / inferior oblique muscle. V. tab. anat. muschi.
M. OBLIC INTERN AL ABDOMENULUI / muscle petit oblique
de I'abdomen / internal oblique muscle of abdomen. V.
tab. anat. - muschi.
M. OBLIC SUPERIOR AL CAPULUI / muscle petit oblique
de la tete / superior oblique muscle of head. V. tab. anat.
- muschi.
M. OBLIC SUPERIOR AL GLOBULUI OCULAR / muscle grand
oblique de I'oeil / superior oblique muscle. V. tab. anat. muschi.
M. OBTURATOR EXTERN / muscle obturateur externe /
external obturator muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. OBTURATOR INTERN / muscle obturateur interne / internal
obturator muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. OCCIPITAL (v. m. occipitofrontal). V. tab. anat. - muschi.
M. OCCIPITOFRONTAL / muscle occipito-frontal / occipitofrontal muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. OMOHIOIDIAN / muscle omo-hyo'idien / omo-hyoid muscle. V.
tab. anat. - muschi.
M. OPOZANT AL DEGETULUI MIC AL MAINII / muscle
opposant du petit doigt / opposing muscle of little finger. V.
tab. anat. - muschi.
M. OPOZANT AL POLICELUI / muscle opposant du pouce /
opposer muscle of the thumb. V. tab. anat. - muschi.
M. ORBICULAR AL GURU / muscle orbiculaire des levres /
orbicular muscle of mouth. V. tab. anat. - muschi.
642

M. PSOAS MIC
M. ORBICULAR AL OCHIULU1 / muscle orbiculaire des
paupieres / orbicular muscle of eye. V. tab. anat. - muschi.
M. ORBICULAR AL PLEOAPELOR (v. m. orbicular al ochiului). V. tab. anat. - muschi.
M. PALATOFARINGIAN / muscle pharyngo-staphylin /
palatopharyngeal muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PALATOGLOS / muscle palato-glosse / palatoglossus
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PALMAR LUNG / muscle petit palmaire / long palmar muscle.
V. tab. anat. - muschi.
M. PALMAR SCURT / muscle palmaire cutane / short palmar
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PATRAT AL COAPSEI / muscle carr6 crural / quadrate
muscle of thigh. V. tab. anat. - muschi.
M. PATRAT AL LOMBELOR / muscle carr6 des lombes /
quadrate lumbar muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PATRAT AL PLANTEI / muscle accessoire du long
flechisseur commun des orteils / quadrate muscle of sole. V.
tab. anat. - muschi.
M. PECTINEU / muscle pectine / pectineal muscle. V. tab. anat.
- muschi.
M. PECTORAL MARE / muscle grand pectoral / greater pectoral muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PECTORAL MIC / muscle petit pectoral / smaller pectoral
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PERISTAFILIN EXTERN (v. m. tensor al valului palatin). V.
tab. anat. - muschi.
M. PERISTAFILIN INTERN (v. m. ridicator al valului palatin). V.
tab. anat. - muschi.
M. PERONIER ANTERIOR / muscle p6rdnier ant6rieur / third
peroneal muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PERONIER LUNG / muscle long peronier lateral / long
peroneal muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PERONIER SCURT / muscle court peronier lateral / short
peroneal muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PIELOS AL GATULUI / muscle peaucier du cou / platys-ma. V.
tab. anat. - muschi.
M. PIRAMIDAL (AL ABDOMENULUI) / muscle pyramidal de
I'abdomen / pyramidal muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PIRAMIDAL AL NASULU1 / muscle pyramidal du nez
( procerus muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PIRAMIDAL AL PAVILIONULUI URECHII / muscle pyramidal
du pavilion / pyramidal muscle of auricle. V. tab. anat. muschi.
M. PIRIFORM / muscle pyramidal du bassin / pirifonn mus- ' cle.
V. tab. anat. - muschi.
M. PLANTAR (SUBTIRE) / muscle plantaire grele / plantar
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PLEUROESOFAGIAN / muscle pleuro-cesophagien I
pleuroesophageal muscle. V. tab. anal. - muschi.
M. POPLITEU / muscle poplite / popliteal muscle. V. tab. anat. muschi.
M. PRONATOR PATRAT / muscle carr6 pronateur / quadrate
pronator muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PRONATOR ROTUND / muscle rond pronateur / round
pronator muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PSOAS ILIAC (v. m. iliopsoas). V. tab. anat. - muschi
M. PSOAS MARE / muscle psoas / greater psoas muscle, V.
i
tab. anat. - muschi.
,
M. PSOAS MIC / muscle petit psoas / smaller psoas muscle.
V. tab. anat. - muschi.

M. PRONATOR PATRAT
M. PTERIGOIDIAN LATERAL / muscle pterygoidien exteme /
lateral pterygoid muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PTERIGOIDIAN MEDIAL / muscle pterygoidien interne /
medial pterygoid muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PUBOCOCCIGIAN / muscle pubococcygien / pubococ-cygeal
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PUBOPROSTATIC / muscle puboprostatique / pubopro-static
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. PUBORECTAL / muscle puborectal / puborectal muscle. V.
tab. anat. - muschi.
M. PUBOVAGINAL / muscle pubovaginal / pubovaginal muscle.
V. tab. anat. - muschi.
M. PUBOVEZICAL / muscle pubovesical / pubovesical muscle. V.
tab. anat. - muschi.
M. RECTOCOCIGIAN / muscle rectococcygien / rectococ-cygeus
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. RECTOURETRAL / muscle rectouretral / rectoureInral
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. RECTOUTERIN / muscle rectout6rin / rectouterine muscle. V.
tab. anat. - muschi.
M. RECTOVEZICAL / muscle rectovesical / rectovesical muscle.
V. tab. anat. - muschi.
M. RIDICATOR AL BUZEI SUPERIOARE / muscle 61evateur
propre de la levre superieure / levator muscle of upper lip. V.
tab. anat. - muschi.
M. RIDICATOR AL BUZEI SUPERIOARE Sl AL ARIPII NASULUI / muscle elevateur commun de la levre superieure et de
I'aile du nez / levator muscle of upper lip and nasal wing, V. tab.
anat. - muschi.
M. RIDICATOR AL GLANDEI TIROIDE / muscle elevateur du
corps thyroide / levator muscle of thyroid gland. V. tab. anat. muschi.
M. RIDICATOR AL PLEOAPEI SUPERIOARE / muscle rele-veur
de la paupiere superieure / levator muscle of upper eyelid. V.
tab. anat. - muschi.
M. RIDICATOR AL PROSTATEl / muscle releveur de la
prostate / levator muscle of prostate. V. tab. anat. - muschi.
M. RIDICATOR AL SCAPULEI / muscle angulaire de I'omoplate / levator muscle of scapula. V. tab. anat. - muschi.
M. RIDICATOR AL UNGHIULUI GURII / muscle canin / levator
muscle of angle of mouth. V. tab. anat. - muschi.
M. RIDICATOR AL VALULUI PALATIN / muscle peristaphylin
interne / levator muscle of palatine velum. V. tab. anat. -muschi.
M. RIDICATOR ANAL / muscle releveur de I'anus / elevator
muscle of anus. V. tab. anat. - muschi.
M. RIZORIUS / muscle risorius de Santorini / risorius muscle. V.
tab. anat. - muschi.
M. ROMBOID MARE / muscle grand rhomboide / greater
rhomboid muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ROMBOID MIC / muscle petit rhomboide / lesser rhomboid
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ROTUND MARE / muscle grand rond / teres major muscle.
V. tab. anat. - muschi.
M. ROTUND MIC / muscle petit rond / teres minor muscle. V.
tab. anat. - muschi.
M. SACROCOCCIGIAN DORSAL / muscle sacrococcygien
posterieur / posterior sacrococcygeal muscle. V. tab. anat. muschi.
M. SACROCOCCIGIAN VENTRAL / muscle sacrococcygien
anterieur / anterior sacrococcygeal muscle. V. tab. anat.
-muschi.
M. SACROSPINAL / muscles spinaux / erector muscle of
spine. V. tab. anat. - muschi.

M. STERNOCLEIDOMASTOIDIAN
M. SALPINGOFARINGIAN / muscle salpingopharyngien /'
salpingopharyngeal muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. SCALEN ANTERIOR / muscle scalene ant6rieur / anterior
scalene muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. SCALEN MIC / muscle petit scalene d'Albinus et Winslow /
smallest scalene muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. SCALEN MIJLOCIU / muscle scalene moyen / middle scalene
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. SCALEN POSTERIOR / muscle scalene posterieur / posterior
scalene muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. SCARITEI / muscle de l'6trier / stapedius muscle. V. tab.
anat. - muschi.
M. SEMIMEMBRANOS / muscle demi-membraneux / semimembranous muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. SEMISPINAL AL CAPULUI / muscle grand complexus 1
semispinal muscle of head. V. tab muschi.
M. SEMISPINAL AL GATULUI / muscle demi-epineux de la nuque
/ semispinal muscle of neck. V. tab. anat. - muschi.
M. SEMISPINAL AL TORACELUI / muscle demi-epineux du dos /
semispinal muscle of thorax. V. tab. anat. - muschi.
M. SEMITENDINOS / muscle demi-tendineux / semitendinous
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. SFINCTER AL AMPULEI HEPATOPANCREATICE / sphincter
d'Oddi / sphincter muscle of ampula. V. tab. anat. - muschi.
M. SFINCTER AL CANALULUI COLEDOC / sphincter du
choledoque / sphincter muscle of bile duct. V. tab. anat.
- muschi.
M. SFINCTER EXTERN AL ANUSULUI / sphincter externe
de I'anus / external sphincter muscle of anus. V. tab
muschi.
M. SFINCTER INTERN AL ANUSLUI / sphincter interne du
canal anal / internal sphincter muscle of anus. V. tab.
anat. - muschi.
M. SFINCTER AL PUPILEI / sphincter irien / sphincter muscle of
pupil. V. tab. anat. - muschi.
M. SFINCTER AL URETREI / sphincter externe de l-uretre /
sphincter muscle of urethra. V. tab. anat. - muschi.
M. SFINCTER AL VEZICII URINARE / sphincter vesical /
sphincter muscle of urinary bladder. V. tab. anat. - muschi.
M. SFINCTER PILORIC / sphincter pylorique / sphincter
muscle of pylorus. V. tab. anat. - muschi.
M. SOLEAR / muscle soleaire / soleus muscle. V. tab. anat.
- muschi.
M. SPINAL / muscle epineux / spinal muscle. V. tab. anat.
- muschi.
M. SPINAL AL CAPULUI / muscle 6pineux du cou / spinal
muscle of head. V. tab. anat. - muschi.
M. SPINAL AL GATULUI / muscle epineux de la nuque ./
spinal muscle of neck. V. tab. anat. - muschi.
M. SPINAL AL TORACELUI / muscle epineux du dos /
spinal muscle of back. V. tab. anat. - muschi.
M. SPLENIUS AL CAPULUI / muscle splenius de la tete /
splenius muscle of back. V. tab. anat. - muschi.
M. SPLENIUS AL GATULUI / muscle splenius du cou / splenius
muscle of neck. V. tab. anat. - muschi.
M. SPRANCENOS / muscle sourcilier / superciliary corrugator muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. STERNAL / muscle presternal / sternal muscle. V. tab.
anat. - muschi.
M. STERNOCLEIDOMASTOIDIAN / muscle sterno-cleido-mastoidien / sternocleiodomastoid muscle. V. tab. anat; muschi.
643

M. STERNOHIOIDIAN
M. STERNOHIOIDIAN / muscle sterno-cleido-hyo-dien / sternohyoid muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. STERNOTIROIDIAN / muscle sterno-thyroidien / sternothyroid muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. STILOFARINGIAN / muscle stylo-pharyngien / stylopharyngeus muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. STILOGLOS / muscle stylo-glosse / sty'--glossus muscle. V.
tab. anat. - muschi.
M. STILOHIOIDIAN / muscle stylo-hyoidien / stylohyoid muscle.
V. tab. anat. - muschi.
M. SUBCLAVICULAR / muscle sous-clavier / subclavius muscle.
V. tab. anat. - muschi.
M. SUBSCAPULAR / muscle sous-scapulaire / subscapular
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. SUPINATOR / muscle court supinateur / supinator muscle. V.
tab. anat. - muschi.
M. SUPINATOR LUNG (v. m. brahioradial). V. tab. anat. -muschi.
M. SUPINATOR SCURT (v. m. supinator). V. tab. anat. -muschi.
M. SUPRASPINOS / muscle sus-epineux / supra-spinous muscle.
V. tab. anat. - muschi.
M. SUSPENSOR / ligament suspenseur de I'angle duodenojejunal / suspensor muscle of duodenum. V. tab. anat. -muschi.
M. TARSAL INFERIOR / muscle palpebral inferieur / inferior tarsal
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. TARSAL SUPERIOR / muscle palpebral superieur / superior
tarsal muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. TEMPORAL / muscle temporal / temporal muscle. V. tab.
anat. - muschi.
M. TEMPOROPARIETAL / muscle temporo-parietal / ternporoparietal muscle. V tab. anat. - muschi.
M. TENSOR AL FASCIEI LATA / muscle tenseur du fascia lata /
tensor muscle of fascia lata. V. tab. anat. - muschi.
M. TENSOR AL TIMPANULUI / muscle du marteau / tensor
muscle of tympanum. V. tab. anat. - muschi.
M. TENSOR AL VALULUI PALATIN / muscle peristaphylin externe
/ tensor muscle of palatine velum. V. tab. anat. -muschi.
M. TIBIAL ANTERIOR / muscle jambier anterieur / anterior tibial
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. TIBIAL POSTERIOR / muscle jambier posterieur / posterior
tibial muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. TIROARITENOIDIAN / muscle thyro-arytenoidien propre-ment
dit / thyroarytenoid muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. TIROEPIGLOTIC / muscle thyro-epiglottique / thyroepiglo-ttic
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. TIROHIOIDIAN / muscle thyro-hyoidien / thyrohyoid mut-cle. V.
tab. anat. - muschi.
M. TRAGUSULUI / muscle du tragus / muscle of tragus. V. tab.
anat. - muschi.
M. TRAHEAL / muscle trachea! / tracheal muscle. V. tab. anat. muschi.
M. TRANSVERS / muscle transverse de I'abdomen / trans-vers
muscle of abdomen. V. tab. anat. - muschi.
M. TRANSVERS AL BARBIEI / muscle de la houppe du menton /
transverse muscle of chin. V. tab. anat. - muschi.
M. TRANSVERS AL LIMBII / muscle transverse de la langue /
transverse muscle of tongue. V. tab. anat. - muschi.
M. TRANSVERS AL PAVILIONULUI URECHII / muscle transverse du pavilion / transverse muscle of auricle. V. tab. anat. muschi.
644

MM. INTEROSOSI DORSALI Al PICIORULUI

M. TRANSVERS AL TORACELUI / muscle triangulaire du sternum
/ transverse muscle of thorax. V. tab. anat. -muschi.
M. TRANSVERS PROFUND AL PERINEULUI / muscle transverse
profond du p6rinee / deep transverse muscle of perineum. V. tab.
anat. - muschi.
M. TRANSVERS SUPERFICIAL AL PERINEULUI / muscle
transverse superficiel du perinee / superficial transverse muscle
of perineum. V. tab. anat. - muschi.
M. TRANSVERSOSPINOS / muscle transversaire epineux /
transversospinal muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. TRAPEZ / muscle trapeze / trapezium muscle. V. tab. anat. muschi.
M. TRICEPS AL BRATULUI / muscle triceps brachial / triceps
muscle of arm. V. tab. anat. - muschi.
M. TRICEPS SURAL / muscle triceps sural / triceps muscle of calf.
V. tab. anat. - muschi.
M. TRIUNGHIULAR AL GURII (v. m. depresor al unghiului gurii).
V. tab. anat. - muschi.
M. UVULEI / muscle palato-staphylin / muscle of uvula. V. tab.
anat. - muschi.
M. VAST INTERMEDIAR / muscle crural / intermediate great
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. VAST LATERAL / muscle vaste externe du meinbre inferieur /
lateral great muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. VAST MEDIAL / muscle vaste interne du membre inferieur /
medial great muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. VERTICAL AL LIMBII / muscle vertical de la langue / vertical
muscle of tongue. V. tab. anat - muschi.
M. VOCAL / muscle thyro-aryteno'idien inferieur / vocal
muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ZIGOMATIC MARE / muscle grand zygomatique / greater
zygomatic muscle. V. tab. anat. - muschi.
M. ZIGOMATIC MIC / muscle petit zygomatique / lesser
zygomatic muscle. V. tab. anat. - muschi.
MM. ERECTORI Al FIRULUI DE PAR / muscles 6rrecteurs des
poils / errector muscles of hair. V. tab. anat. - muschi.
MM. GATULUI / muscles du cou / cervical muscles. V. tab.
anat. - muschi.
MM. GEMENI (MEDIAL Sl LATERALI / muscles jumeaux externe
et interne / gastrocnemius medial and lateral muscles. V. tab.
anat. - muschi.
MM. GLOBULUI OCULAR / muscles de 1'orbite / ocular
muscles. V. tab. anat. - muschi.
MM. INCISIVI Al BUZEI INFERIOARE / muscle incis'rf inferieur /
inferior incisive bundle of origin of orbicular muscle of
mouth. V. tab. anat. - muschi.
,
MM. INCISIVI Al BUZEI SUPERIOARE / muscle incisif superieur /
superior incisive bundle of origin of orbicular muscle of mouth. V.
tab. anat. - muschi.
MM. INTERCOSTALI EXTERN! / muscles inter-costaux externes /
external intercostal muscles. V. tab. anat. muschi.
MM. INTERCOSTALI INTERNI / muscles inter-costaux moyeitt| /
internal intercostal muscles. V. tab anat. - muschi.
MM. INTERCOSTALI INTIMI / muscles inter-costaux internei /
innermost intercostal muscle. V. tab. anat. - musch
MM. INTEROSOSI DORSALI Al MAINII / muscles interos dorsaux
de la main / dorsal interosseous muscle. V anat. - muschi.
MM. INTEROSOSI DORSALI Al PICIORULUI / muscles in;
osseux dorsaux du pied / dorsal interosseous musle. V,
.tab. anat. - muschi.

MM. INTEROSOSI PALMARI

MM. INTEROSOSI PALMARI / muscles interosseux
palmaires / palmar interosseous muscles. V. tab. anat. muschi.
MM. INTEROSOSI PLANTARI / muscles interosseux plantaires / plantar interosseous muscle. V. tab. anat. - muschi.
MM. INTERSPINOSI / muscles interepineux / interspinal
muscles. V. tab. anat. - muschi.
MM. INTERTRANSVERSARI / muscles intertransversaires /
intertransverse muscles. V. tab. anat. - muschi.
MM. LOMBRICALI Al MAINII / muscles lombricaux de la
main / lumbrical muscles of hand. V. tab. anat. - muschi.
MM. LOMBRICALI Al PICIORULUI / muscles lombricaux du
pied / lumbrical muscles of foot. V. tab. anat. - muschi.
MM. MULTIFIZI / muscles multifides / multifidus muscle. V.
tab. anat. - muschi.
MM. OSCIOARELOR AUDITIVE / muscles moteurs des osselets / muscles of tympanic cavity. V. tab. anat. - muschi.
MM. PAPILARI / muscles papilaires / papilary muscles. V. tab.
anat. - muschi.
MM. PECTINATI / muscles pectlnes / pectinate muscles. V.
tab. anat. - muschi.
MM. RIDICATORI Al COASTELOR / muscles surcostaux /
levator muscles of ribs. V. tab. anat. - muschi.
MM. ROTATOR! / muscles rotateurs du dos / rotator muscles.
V. tab. anat. - muschi.
MM. SUBCOSTALI / muscles souscostaux / subcostal muscles. V. tab. anat. - muschi.
MUSETEL, s. m. / camomille, s. f. / horse gowan. Planta din
specia MaIn'caria chamomilla sau Anthemis nobilis (m. roman),
ale carei flori uscate sunt utilizate In infuzie ca antialgic, contra
colicilor, iar local pentru efectui usor antiseptic.
MUSTE ZBURATOARE / mouches volantes / muscae volitantes. Sin.: miodesopsie (v.).
MUTAGEN, adj. / mutagene, adj. / mutagen. [Lot. mutare = a
scfiimBa; gr. gennan = a produce..] Referitor la orice agent sau
factor capabil sa provoace o *mutatie genica 'in cadrul unei
specii. Principalii agenti m. sunt unele substante chimice si o
serie de factori fizici, Indeosebi radiatiile ionizante.
MUTAGENEZA, s. f. / mutagenese, s. f. / mutagenesis. [Lat.
mutare = a scfiimfiaf gr. genesis = producere, de. la gennan =
a produce..] Procesul de producere a unei *mutatii genetice sau
genice.
MUTAGENEZA DIRIJATA / mutagenese dirigee / site specific
mutagenesis. Introducerea unei mutatii precise Intr-un fragment
de ADN clonat, urmata de reinsertia secventei mu-tante In celula
originala In locul ADN-ului original.
MUTAGENEZA INSERTIONALA / mutagenese par insertion /
insertion mutagenesis. Introducerea de mutatii Intr-o secventa
de ADN, clonata sau nu, prin insertia unui fragment de ADN
strain. Aceasta operatie este eel mai frecvent efectuata in vim
prin insertia unui element transpozabil (v. transpozon) care
permite reperarea genei mutante.
MUTAGENICITATE, s. f, / mutagenicit6, s. f. / mutagenicity.
[Lat. mutare = a scHimSa, gr. gennan = a produce.] Puterea de
a dedansa o 'mutatie.
MUTANT, adj. / mutant, -e, adj. / mutant. [Lat. mutare = a
scfilmfia.} Gena, caracter, individ sau populatie care au sufe-rit o
'mutatie.
MUTATIE, s. f. / mutation, s. f. / mutation. [Lat. mutatio, -onis =
schimb, lit la mutare = a scfiimlJa.] Modificare a mate-rialului
genetic (ADN) al celulei (sau consecintele acestei modificari la
nivelul unui organism), care este produsa printr-un proces
genetic normal, survenind spontan, sau este provocata de diversi
agenti *mutageni. M. poate afecta o fractiune de

MUTILARE
gena [m. punctuala), una sau mai multe gene (m. genetica) sau
chiar un segment voluminos al unui cromozom (m. seg-mentara
sau cromozomica). Daca m. survine 'in timpul *meio-zei (al
dezvollarii *gametilor) si nu este letala sau nu afecteaza
reproducerea, ea se transmite generatiilor urmatoare. M. tutu-ror
celorlalte celule (m. somatice) nu se transmit ereditar.
MUTATIE CONDITIONALA / mutation conditionelle / conditional mutation. M. care nu se exprima decat In anumite conditii.
In anumite conditii de mediu (permisive) nu are nici o consecinta
evidenta, iar In alte conditii de mediu (restrictive) antreneaza
aparitia unui fenotip anormal. In acest grup intra mutatiile
sensibile la temperatura. La microorganisme, sensibilitatea la
temperatura este determinata de o "mutatie cu sens gresit.
Substituirea unui singur aminoacid modifica ter-mostabilitatea
structurii tertiare si cuaternare a proteinei si, implicit, la
temperaturi restrictive, duce la pierderea activitatii biologice a
acesteia.
MUTATIE CONSTITUTIVE / mutation constitutive / constitutive
mutation. M. care aboleste reglarea normala a unei gene,
facand ca exprimarea acesteia sa devina independenta de
conditiile de mediu.
MUTATIE DINAMICA / mutation dynamique / dynamic mutation. Denumire pentru o clasa noua (1991) de alterari ale ADN,
care, spre deosebire de m. ,,clasice" permanente, pre-zinta o
instabilitate. M. d. sunt reprezentate de cresteri ale numarului de
repetari trinucleotidice (*codon) situate 7n proxi-mitatea sau chiar
7n interiorul *genelor de structura. Ca urmare a diviziunilor
succesive ale celulelor purtatoare, numarul de copii ale unitatilor
trinucleotidice creste, iar instabilitatea m. d. creste. Daca s-a
depasit un anumit numar critic de repetari, instabilitatea devine
manifesta si se accentueaza pe masura extinderii acestora. Sub
pragul critic, variatiile numarului de repetari trinucleotidice
genereaza *polimorfisme ADN benigne, pana la abolirea
acestora, cu instalarea unor fenomene pato-logice. Pana la
dobandirea patogenicitatii, alterarile a caror ca-racteristica este
doar instabilitatea sunt denumite premutatii. Au fost identificate
mai multe boli induse de m. d., printre care:
*ataxia Friedreich, *boala Huntington, *amiotrofia bulbospinaia
progresiva (*amiotrofie), 'sindromul X fragil, *boala Steinert.
MUTATIE NON-SENS / mutation non-sense / nonsense
mutation. M. care Inlocuieste un *codon specific unui aminoacid
cu un *codon nonsens.
MUTATIE POLARA / mutation polaire / polar mutation. *M. nonsens localizata Intr-unul dintre primii cistroni ai unui ope-ron, care
provoaca oprirea transcriptiei.
MUTATIE PUNCTIFORMA / mutation ponctuelle / point mutation. M. care afecteaza o singura baza azotata (substitutie, aditie
sau deletie). Se disting doua clase de mutatii puncti-forme: unele
modifica un singur codon, altele decaleaza
*cadrul de lectura. Acest tip de mutatie este reversibil.
MUTATIE CU SENS GRESIT / mutation faux-sense / mis-sense
mutation. M. care Inlocuieste un 'codon specific unui aminoacid,
cu un codon specific altui aminoacid.
MUTATIE SILENTIOASA / mutation silencieuse / silent mutation. M. care nu determina nici o modificare aparenta a produsului genei mutante.
MUTATIE SOMATICA / mutation somatique / somatic mutation.
M. care afecteaza doar celulele negerminale.
MUTATIE SUPRESIVA / mutation suppresive / suppresor
mutation. M. care, asociata altei m., anuleaza efectele fenotipice
ale acesteia din urma.
MUTILARE, s. f. / mutilation, s. f. / mutilation. [Lat. muti-laiio,
-onis = mutilare, de. [a mutilare = fl scfiitodi.} Pierdere partiala
sau completa a unui membru, a unui segment de
645

MUTISM
membru, a unui organ extern (ex.: nas, urecne, testicul) si, In
general, a unei parti anatomice.
MUTISM, s. n. / mutisme, s. m. / mutism. \Lat. mutus = tdcut,
mut; -ism.] Tulburare psihica manifestata prin tacere In cazul
unor subiecti care nu prezinta leziuni organice plauzi-bile sa
afecteze *fonatia. M. poate aparea In starile delirante (Indeosebi
In *delirul de persecute), In accesele melancolice, In
'schizofrenie sau In crizele isterice. Uneori m. este simu-lat. In
unele cazuri se impune diferentierea sa de *afazia Broca.
MUTISM AKINETIC / mutisme akinetique / akinetic mutism.
Sindrom caracterizat prin m., inertie completa, absenta miscarilor voluntare si sugerate (cu exceptia celor ale ochilor) si
disparitia aparenta a sentimentelor. Se Intalneste In cazul leziunilor lobilor frontali sau al hidrocefaliei acute produsa prin-tr-o
tumora localizata la nivelul ventriculului al treilea.
MUTITATE, s. f. / mutit, s. f. / dumbness. [Lot. mutus = tacut,
mat.] Absenta limbajului prin leziuni ale centrilor vor-birii sau ale
organelor fonatiei si receptiei semnalelor sonore. V.
surdomutitate si audimutitate.
MUTON, s. m. / muton, s. m. / muton. [Lat. mutare = fl
scfiimba.} Cea mai mica unitate a unui cromozom a carei alterare poate duce la aparitia unei "mutatii.
MUZICOTERAPIE, s. f. / musicotherapie, s. f. / musicotherapy. [Lat. musica, gr. mousike = muzicd; gr. therapeia =
tra.tame.nt, lie. la therapeuein == a ingriji.} Termen nerecomandat sin. cu meloterapie (v.).
MYASTHENIA GRAVIS / myasthenia gravis / myasthenia
gravis. Tip de "n-iiastenie caracterizata prin astenie musculara
marcata, accentuata la efort fizic, evoluand In pusee. Afec-teaza
Indeosebi musculatura motrice a ochiului, muschii mas-ticatori,
rnuschii faringelui si laringelui si ulterior musculatura

646

MYXOVIRUS
spinala. Evolutia este letala prin afectare bulbara. Etiopatogenia
implica blocarea jonctiunilor neuromusculare prin mecanism
autoimun (autoanticorpi antireceptori colinergici) si, posibil,
anomalii morfologice ale membrane! post-sinaptice. Sin.: boala
Erb-Goldflam, sindrom Erb.
MYCOBACTERIACEAE / Mycobacteriaceae / Mycobacteriaceae. [Cfr. mykes, myketos = duperc-ii; bakterion, dim. de. [a
bakteria = doston.} Familie bacteriana ce apartine ordinu-lui
Actynomycetalis si cuprinde genul *Mycobacterium.
MYCOBACTERIUM / Mycobacterium / Mycobacterium. {Cfr.
mykes, myketos = duperco.; bakterion, dim. de. la bakteria =
boston.] Gen bacterian din familia *Mycobacteriaceae, alca-tuit
din bacili Gram-pozitivi, aerobi, imobili, care uneori formea-za
structuri filamentoase. Unele specii ale acestui gen sunt
patogene pentru om si animate: M. leprae (bacilul Hansen)
determina *lepra, M. tuberculosis (bacilul Koch) provoaca
tuberculoza la om. M. bovis genereaza tuberculoza la bovine si,
de asemenea, poate infecta plamanii, articulatiile si intes-tinele
la om, iar M. avium - tuberculoza aviana (a pasarilor). 0 serie de
bacterii din genul M. sunt saprofite.
MYCOPLASMA / Mycoplasma / Mycoplasma. {Cjr. mykes,
myketos = duperco., plasma = o6iect moddai.} Gen de microorganisme din familia Mycoplasmataceae, incluzand 15 specii cu
tropism pleuropneumonic. M. pneumoniae este cauza pneumoniei atipice primare.
MYXOVIRUS / myxovirus / myxovirus. [^r. myxa = mucus;
[at. virus = venin, otrava.] Grup de virusuri ARN, avand simetrie
elicoidala si Inconjurate de o capsula. Sunt divizate In doua
subgrupe: subgrupa I, care cuprinde trei virusuri gri-pale {M.
influenzas A, B si C), si subgrupa II, care cuprinde virusul
*parotiditei epidemice, al "rujeolei si un virus respon-sabil de
infec(ii respiratorii.