Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate,
terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai
apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine.
Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial,
terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a
ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor
lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina
magica, aparuta in prima editie la Casa coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este
excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o
are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia
autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de
Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566);
"In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse
urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de
vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31).
Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau
circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de
observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din
aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o
nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara.
"
.
Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii
medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni.
Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi
anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile
doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar.
Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rqrezinta o
consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la
impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa,
uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa
disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea.
Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau
dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor
termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste
aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.
1201
aboala, s. f.
abuba,s. f.
epilepsie
abces dentar alveolar
aburit, adj.
acreala Tn stomac
acrum, s. n.
adapat, s, n.
adancituri, s. f. pi.
aer Tn stomac
afumat, adj.
hiperaciditate gastrica
afte bucale
intoxicatie
orbite
aerofagie
ametit, turmentat, beat
agambala, s. f.
epilepsie
aghezmuit, adj.
aiurare, s. f.
(a-1) roade (ustura, seca) la ficati
beat
delir
a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala)
albeata, s. f.
albire a parului
albitura, s. f.
albul ochiului
albus, s. n.
alifie, s. f.
(a) aligni, vb.
alte-alea
epilepsie
altoi, s. n.
alunica, s. f.
vaccin
nev pigmentar, efelide
alunita, s. f.
alunjeala, s. f.
ameteala, s. f.
amorteala, s. f.
vertij
insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului
anevoie, s. f.
anghina, s. f.
apa,s. f.
epilepsie
1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita
1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie
apa alba
apa la plamani
leucom
pleurezie, hidrotorax
apa neagra
glaucom
apasare,s.f.
1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita
pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului)
aplecate, s. f. pi.
apostima, s. f.
v. aplecare
furuncul
aprindere, s. f.
aprinderea camasii creierului
1) inflamatie; 2) febra
meningita
aprindere la plamani
apucat, s. m.
apucatura, s. f.
eclampsie
1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie
1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte
fierbinte; 2) a avea febra
argint, s. m.
sifilis
1202
babita, s. f.
babiti, s. f. pi.
babon,s. n.
bai, s. n.
bai la inima
baiul eel rau
bale, s. f. pi.
balonare, s. f.
bata-i
barbia urechii
bataie de soare
batai de inima
batai de piept
batatura, s. f.
basica, s. f.
basica (cea) rea
baiguiata, s. f.
bataiala, s. f.
belitura, s. f.
beregata, s. f.
besica, s. f.
beteag, adj.
betegeala, s. f.
(a) betegi, vb.
betejeala, s. f.
(a) beteji, vb.
betesug, s. n.
betie, s. f.
blanda, s. f.
mercur
1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg
antrax
1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis
1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica
1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie,
iponondrie
boli de piele
dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar
v. asma
angina difterica
polihidroza
polihidroza
a transpira
transpiratie
eschila
1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara
isterie
frau lingual
stare de somn superficial sau de semiveghe
gastroenterita la copil
tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare
adenita
boala a unui organ
boala cardiaca
epilepsie
saliva, hipersalivatie . .
meteorism
epilepsie
iobul urechii
insolatie
palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca
palpitatii "
calozitate, clavus
1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura
pustula maligna, carbune
delir
tremor
excoriatie
laringe, parte a gatului unde se afla laringele
v. basica
1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat
infirmitate
v. beteji
v. betegeala
1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se
frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic
boala, infirmitate, invaliditate
alcoolism
papula, urticarie
1203
urticarie
epilepsie
tuberculoza
blenoragie
epilepsie
ciuma
1) epilepsie; 2) turbare (rar)
diaree
epilepsie
sifilis
epilepsie
hemoroizi
afta
ciuma
1) febra tifoida; 2) epilepsie
ascita, anasarea, hidropizie
encefalita
congestie pulmonara
nebunie
erizipel
boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie
1) nebunie; 2) turbare
atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic
pelagra
1) nebunie; 2) turbare
epilepsie
rahitism
epilepsie
dizenterie
sifilis
amigdalita
febra tifoida
obezitate
1) epilepsie; 2) orice boala incurabila
angina difterica
scorbut
boala Basedow-Graves
boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie
apoplexie
reumatism
boala contagioasa
boala venerica, sifilis
febra tifoida
tifos
febra tifoida
prolaps vaginal
eclampsie
febra tifoida
boala contagioasa
boala ereditara
astm
boala ereditara
boala ereditara
nebunie'
1) deochi; 2) trahom
tuberculoza
boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie
dermatoza
tuberculoza
tuberculoza
cancer
boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie
febra tifoida
melancolie
tuberculoza pulmonara
epilepsie
boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie
epilepsie
apoplexie
lumbago
turbare .
tifos
boala contagioasa
1) epilepsie; 2) tremuratura
tuberculoza pulmonara
paralizie
boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie
diabet
glob ocular
statura
1) scabie; 2) sifilis
plamani
alienatie mentala
1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie
v. boleazna
v. boleazna
nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte
amigdalita, angina difterica
a fi bolnav
(despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat
voma
testicul
1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice
diminuate (prin Tmbatranire)
1) hernie; 2) stare determinata de senilitate
1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete)
erizipel
1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4)
umflatura
ranula
diminutiv pentru "broasca
pelagra
osteita falangiana
variola
1) varice ulceroase; 2) variola
rujeola
nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul,
abces, ulceratii
enterita
antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel
v. buba neagra
v. buba neagra
amigdalita
1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil
varice ulcerate
pesta
furuncul, abces, ulceratie
1205
furuncul necolectat
abcese, ulceratii
abcese, ulceratii
v. bubulite
fesa
v. buduhala
1) tuse convulsiva; 2) coriza
edem facial
v.buhan
delir
glob ocular
capsula medicamentoasa
furuncul aparut pe fata sau pe corp
ombilic
varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II
stomac
pelagra
cahia, s. f.
caiarlac, s. n.
came, s. f.
casa copilului
cataroi, s. n.
cacarae, s. f.
cadere (a unui organ), s. f.
caderea muschilor
caderea ranzei
caimaceala, s. f.
calcare mtr-un loc rau
calcatura, s. f.
calcai, s. n.
caldura, s. f.
camasa creierului
camasa inimii
capatana, s. f.
capiala, s. f.
carbune, s. n.
catei, s. m. pi.
catei de turba
carcel, s. m.
carcin, s. m.
cartite, s. f. pi.
ceacar, adj.
ceas rau
ceas slab
ceata (pe ochi), s. f.
eel pierit
cele de vant
cere, s. n.
cerul gurii
cesvarta, s. f.
1206
acnee
rotula
fisura .
cerebel
tumora
1) angina difterica; 2) laringita striduloasa
hematurie
echimoza epidurala
diaree
hernie
1) crampe abdominale; 2) constipatie
purgatie
epistaxis
lumbago, dureri lombare
1) impetigo; 2) tricofitie
junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)
dalac, s. n.
dalac la inima
dambia, s. f.
damblageala, s. f.
damla, s. f.
dans, s. n.
dartra crustoasa
dat, s. n., de dat
daturi, s. n. pi.
dansele, s. f. pi., de dansele
debra, s. f.
deochi, s. n.
deochetura, s. f.
(a)deochea, vb.
descuiet, s. n.
desnodarea vintrelor
deselare, s. f.
din vant
diochi, s. n.
doftor, s. m.
domolitor, s. n.
dor, s. n.
dos,s.n.
dospire, s. f.
dropica, s. f.
dropica la cap
duca-se-n pietre
duca-se pe pustiu
duhan,s. n.
duhoare, s. f.
durere de cap
1208
durere abdominala
amigdalita, faringita
durere de gat, torticolis
odontalgie
durere de stomac
colici intestinale, crampe abdominale
lumbago
1) extenuare fizica; 2) reumatism
conjunctivita
colica abdominala
reumatism
epidepsie, s. f.
esuflare, s.f.
F
epilepsie
dispnee de efort
facere, s.f.
faica, s. f.
faliuca, s. i.
fapt, s. m.
fScatura, s. f.
facut, s. n.
falcarita, s. f.
farnait, s. n.
femeie grea
fierbinteala, s. f.
fiere, s. f.
fiertura, s. f.
fior, s. m.
flecuit, adj.
flescait, adj.
floare de pucioasa
flori albe
fluierul piciorului
foale, s. f. pi.
foe, s. n.
foe viu
fonfait, adj.
fornait, adj.
nastere
maxilar (obraz)
suferinta, durere
eczema
eczema
eczema
1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica
cu vorbire nazalizata
gravida
febra
bila
decoct
1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa
fara putere
fara putere
sulf
leucoree
tibia
abdomen
febra
1) zona zoster; 2) erizipel
cu vorbire nazalizata
v. fonfait
durere toracica
pneumonie
lumbago
dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive
durere lancinanta
lumbago
durere de stomac
1209
gance,s.f.
gaura urechii
gaura la plamani
galbinare, s. f.
galbineala, s. f.
gaselnita, s. f.
gavane, s. f. pi.
gafaiala, s. f.
gafaire, s. f.
gajiala, s. f.
gaica, s. f.
gaici, s. f. pi.
galma, s. f.
(a se) gamfa, vb.
gangavire, s. f.
gat stramb
gatlej, s. n.
gatuire, s. f.
gheb, s. n.
ghib, s. n.
ghindura, s. f.
ghior, s. m.
ghiorait, s. n.
gigiochi, s. n.
giunghi, s. n.
gogoasa, s. f.
(a) govi, vb.
1210
boala
conduct auditiv extern
tuberculoza cazeoasa pulmonara
icter
paloare
epilepsie
orbite
dispnee de efort
dispnee de efort
boala de gat, disfonie
v. motroaca
1) amigdalita; 2) angina difterica
amigdalita
a (se) umfla
balbaiala
torticolis
laringe
strangulare
1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism
v. gheb
ganglion
durere prin cap, prin masele
borborism
v. deochi
junghi
glob ocular
a nu manca din cauza bolii
post
gravela, s. f.
greabanul gatului
greata, s. f.
litiaza
ceafa
indigestie
greutate la ranza
greutate la stomac
grumaz, s. n.
gurar, s. m.
gusarnita, s. f.
indigestie
indigestie
gat
afte bucale
1) trismus; 2) parotidita epidemica
gusa, s.f.
gutter, s. m.
gutunar, s. n.
guturai, s. n.
catar (oculonazal)
ti ! !
haboala, s. f.
hap,s. n.
harca, s. f.
(a) harcai, vb.
hectica, s. f.
heptica, s. f.
hibas, adj.
hodolan, s. m.
epilepsie
pastila, caseta
craniu uman
a respira cu greutate
tuberculoza
tuberculoza
bolnav
os mare
holt, s. n.
(a) horai, vb.
horait, s. n.
cadavru
a sforai
sforait
a respira cu greutate
probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale
acufene
I'11'11 1
icnire, s. f.
iele, s. f. pi.
iesire afara cu sange
inima rea
ir, s. n.
istericale, s. f. pi.
izbitura, s. f.
izbucnire, s. f.
izdat, s. n.
A 1;::::1;'.
paralizie, pareza
Tmparatu?, s. m.
lnadu?eala, s. f.
lueta
1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar
1211
articulatie
cu strabism
constipatie
anurie
constipatie
ocluzie intestinala
dispnee, astm, emfizem pulmonar
deglutitie
laringe, parte a gatului unde se afla laringele
astm, emfizem, dispnee, transpiratie
a transpira
astm, emfizem, dispnee
ocluzie intestinala
conqestie cerebrala, ameteala
reumatism articular acut
reumatism articular acut
recadere
reumatism
senzatie dureroasa punctiforma
anchiloza
convalescenta
reumatism articular acut
jag,s.n.
jagarie,s. f.
jagareala, s. f.
jeguiala, s. f.
jig, s. n.
jigaraie, s. f.
jighireala, s. f.
jiguiala, s. f.
jeragai, s. n.
jolna, s. f.
jolne, s. f. pi.
(a)jugula, vb.
julitura, s. f.
junghi, s. n.
junghiTn piept
junghietura, s. f.
jupuiala, s. f.
jupuitura, s. f.
IL'
pirozis
v. jagareala
pirozis
v. jagareala
v. jag
v. jagareala
v. jagareala
v. jagareala
v. jagareala
tumefactie ganglionara la nivelul gatului, scrofuloza
amigdalita
a strange de gat
excoriatie, rana usoara
1) nevralgie toracica; 2) pneumonie; 3) pleurezie
durere lancinanta cu localizare toracica
1) nevralgie toracica; 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului
pelagra
excoriatie, rana usoara
laba ga?tii, s. f.
lamoste, s. f.
langoare, s. f.
leac,s.n.
1212
Maica catea
Maica calatoarea
matrici, s. f. pi.
mate, s. n. pi.
mai, s. n.
malahie, s. f.
manca, s. f.
matca, s. f.
matka, s. f.
matrun, s. m.
magareata, s. f.
malced, s. m.
malic, s. n.
marcavita, s. f.
margaritarel, s. n.
marina din fire
marul lui Adam
maruntaie, s. n. pi.
impotent
bandaj
paludism
avort
pelagrS
cadavru
lipotimie, sincopa
bazin
1) slabiciune (din cauza foamei); 2) inanitie
a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei); a i se lihni cuiva = a-i veni rau .
cuiva (de foame, de oboseala etc.)
oxiuri
a manca fara apetit
1) febra tifoida; 2) tifos exantematic
apendice xifoid, epigastru
epigastru
melancolie
isterie
impetigo
epilepsie
contuzie
colici intestinale, crampe
1) apoplexie; 2) hemiplegie
afazie
paralizie
nevralgie
paralizie
nebun
v. lingoare
pupila
pupila
pupila
pesta
pesta
1) diaree, 2) varice; 3) colici intestinale, mai ales la copii
intestine
ficat
masturbatie, onanism
doica
uter
prolaps vaginal
colici intestinale
tuse convulsiva
pojar
nume generic pentru boll venerice
v. malcavita . .
stomatitS la copii
menstruatie dureroasa
cartilaj tiroid
intestine
1213
pitiriaza
1) colici intestinale; 2) dureri reumatice; 3) varice; 4) eclampsie
paludism
reumatism articular
prurit
diaree
sifilis
diaree
medicament
orbite
masticatie
1) emanatie rau mirositoare; 2) boala contagioasS
febra tifoida
febra
urcior la ochi
chalazion
halena
digestie
dispepsie
infirmi
sifilis
uter
fontanela la copii
tampla
umflatura
1) ganglion inflamat; 2) chist sebaceu
amigdalita
tampla
a mesteca
senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica), apatie
diaree la copiii mici
boala contagioasa, epidemic, epizootie
contagios
ganglion
1) haSux valgus; 2] (la gat) marul lui Adam; 3) parte a unui membru dupa amputare
boala
adenopatie mare (frecvent laterocervicala)
parodontoza, carie dentara
insomnie
fosfene
natima, s. f. .
nabadaie, s. f.
nabu?ala, s. f.
naduf, s. n.
naduh,s. n.
nadu?eala, s. f.
(a) nadusi, vb.
nagluga, s. f.
najit, s. n.
1214
oase moarte
oase moi si strambe la copii
oblojeala, s. f. . .
obranteala, s. f.
obrinteala, s. f.
ochi de pisica
ochiu (al) orb
ochiu (al) mort
(a) odrasli, vb.
oftica, s. f.
oftica Tn gat
ofticos, adj.
ogarjit, adj.
ojig, s. n.
(a, a se) oligui, vb.
olog, adj., s. m. sau f.
ologeala, s. f.
omulet, s. m.
omusor, s. m.
opaceala, s. f.
opareala, s. f.
tuberculoza osoasa
rahitism
cata plasma
inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig
v. obranteala
clavus (partea centrala)
tampla
tampla
a se naste, a creste
1) tuberculoza; 2) bronsita cronica
laringita tuberculoasa
1) tuberculos; 2) slab, fara putere, anemic
slab, fara putere ' . . .
pirozis . ' .
(a, a-si) scranti mana, piciorul
1) fara un picior sau fara ambele; 2) paraplegic
paralizie
lueta
lueta
confuzie psihica, stupoare
1) arsura de gradul I - III (cu apa fierbinte); 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale, la
copii
eritem fesier :
retentie urinara, oligurie
1) erizipe!; 2) durere de cap, urechi, picioare; 3) glaucom; 4) trahom; 5) planta erbacee
toxica
a se Imbolnavi de orbalt (v.)
bolnav de orbalt (v.)
cecitate
hemeralopie
tuberculoza pulmonara
oboseala
oparituri, s. f. pi.
oprirea udului
orbalt, s. n.
(a se) orbaiti, vb.
orbaltit, adj.
orbire, s. f.
orbul gainilor
osfica, s. f.
osteneala, s. f.
1215
tampla
sacrum
coccix
stern
intoxicatie
maleola
rotula
.::.:'::i:":::'':': ^:^:^::;: :::'::::::::::"'-:.:^':. ..:'::.:::. "..:'... .;'..
pandalie, s. f.
panglica, s. f.
par, s. n.
pata la plamani
patima copiilor
patima rea
paducei, s. m. pi.
paducele, s. n. pi.
paduchi, s. m. pi.
palitura, s. f.
pareala, s. f.
par la deget
pantecare, s. f.
pantece, s. n.
pantecaraie, s. f.
pantecaraie cu sange
pantecarie, s. f.
panticaraie, s. f.
parleala, s. f.
part, s. n.
partuica, s. f.
pecingine, s. f.
pecingine rea
(a se) pedepsi, vb. refl.
pedepsie, s. f.
perdea pe ochi
peri rai
perioada, s. f.
perit, s. m.
pete pe obraz
piatra la fiere
piatra la basica
piatra la rinichi
piept, s. n.
pierdere, s. f.
pierdere ro?ie
pierit, s. m.
pierzanie, s. f.
pietricele, s. f. pi.
pipernicit, adj.
piroteala, s. f.
pistrui, s. m. pi.
pisatui Tn pat
1216
rac,s. m.
rana tranjilor
plescaita, s. f.
plesnita, s. f.
plesuvie, s. f.
pleznitura, s. f.
poala alba
poceala, s. f.
1217
sa?iu, adj.
sagetatura, s. f.
sapunel, s. n.
sangele sorocului
scafarlie, s. f.
scalambait, adj.
(a) scapara, vb.
1218
scabie, raie
greata
materii fecale
hernie
cu deformatii fizice
cancer
luxatie
castrare
orbite
nebunie, dezechilibru mental, ticneala
luxatie
luxatie
adenopatie
scrofuloza
hemoptizie
sputa, saliva, expectoratie
blenoragie, gonoree
blenoragie, gonoree
leucoree, infectie cu Trichomonas sau Candida
otoree
adenita, hidrosadenita
miop
durere, emotie vie
antrax
diaree sanguinolenta, dizenterie
mamelon
senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica), apatie
v, sfarseala
a Tndurera, a chinui pe cineva (fig.)
mucegai
sifilis
v. sfrentie
sifilis
fara putere
epilepsie
paralizie
durere de picioare
anemie
neurastenie
fara putere
diformitate
nebun
cu riduri, Tncretit ca o smochina
insolatie
atrepsie, tulburare grava de nutritie la sugari
mac
1) menstra; 2) deces
anxietate
care sufera de strabism
omoplat, scapula
v. sperietura
care sufera de sperietura (v.)
tulburari psihice, mai ales la copii, considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica
scarlatina
1) care sufera de diaree; 2) dermatoza, tricofitie, impetigo, antrax
1219
sancan, s, n.
sancar, s. n.
sarlah, s. n.
sasiu, adj.
sezut, s. n.
sira spinarii
soimanit, s. n.
sont, soanta, adj.
(a) sontacai, vb.
soparlaita, s. f.
soricioaica, s. f.
sorod, adj.
spanchiu, adj.
9tirb, adj.
1220
talan, s. m.
taetura, s. f.
taiere Tmprejur
taietura, s. f. . tatarca, s. f.
tampeala, s. f.
tampinatura, s. f,
tampla, s. f.
tarpie, s. f.
teaca, s.f.
teafar, adj.
ticva, s. f.
tidva, s. f.
tifos, s. n.
tigva, s. f.
tiuga, s. f.
tivga. s. f.
toropeala, s. f.
tragar, s. m.
tragan, s. m.
(a) trage, vb.
traji, s. m. pi.
tranji, s. m. pi.
trantitura, s. f.
treapad, s. n.
treapad cu sange
trecatura, s. f.
trecere, s. f.
tremurid, s. n.
trepadare, s. f.
triper, s. n.
troahna, s. f.
troana, s. f.
trup, s. n.
tulburare, s. f.
turbare.s.f.
tuse, s.f.
tuse magareasca
T1
antrax
v. taietura
circumcizie
plaga taiata, junghi
cancer
hebetudine ,
reumatism articular acut
os temporal, regiune temporala
umflare a abdomenului
vagin
care este sanatos, inclusiv sub aspect psihic
v. tigva
v. tigva
febra tifoida
craniu uman
v. tigva
v. tigva
senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica), apatie
adenita
antrax, dalac
a masa
hemoroizi
hemoroizi, trahoma
clavus
diaree, sindrom dispeptic
dizenterie
gastroenterita
dizenterie
paludism
v. treapad
blenoragie, gonoree
catar, viroza respiratorie, guturai, gripa
v. troahna
penis
confuzie psihica, stupoare
rabie
bronsita
tuse convulsiva
tandara, s. f.
tast, s. n.
tata catelei
eschila
v. teasta
hidrosadenita
T221
mamela'
1) pneumonie; 2) pleurezie; 3) dureri reumatismale
calota craniana
v. teasta
memorie
care este alienat mintal
gamba
ud, s. n.
udma, s. f.
udrea, s. f
uima, s. f.
ulcior, s. n.
umblet, s. n.
umflatura, s. f.
umflarea pantecelui
urcior, s. n.
urdinare, s. f.
urdinare cu sange
urdinare cu sange
urechion, s. n.
urinare, s. f.
usturime, s. f.
JV
urina
adenita, inflamatie a unui ganglion limfatic
stern
inflamatie a ganglionilor limfatici, hidrosadenita, furuncul, adenita
chalazion, orgelet
mers
nodul, tumora, flegmon
meteorism abdominal
orgelet, chalazion
diaree
dizenterie
diaree sanguinolenta
parotidita epidemica
mictiune
1) pirozis, arsura; 2) urzicatura; 3) miros 'intepator 1
varsat, s. n.
varsat Tn cruce
varsat de vant
(a se) vatama, vb.
vatamatura, s. f.
vajiituri de (sau tn) urechi
vanat, adj.
vanataie, s. f.
vanatare, s. f.
vant rau
vant sec
vanturi, s. n. pi.
vanturile cele rele
vedere, s. f.
vedere scurta
venin, s. n.
venin la inima
viermusori, s. m. pi.
vifor, s. n.
vine, s. f. pi.
vintre, s. f.
variola
varicela
varicela
a se Tmbolnavi, a se rani
1) hernie; 2) colica abdominala, sindrom dureros abdominal
acufene
cianotic
echimoza
v. vanataie
paralizie, congestie cerebrala
v. vant rau
tranzit intestinal pentru gaze
1) apoplexie; 2) hemiplegie
pupila
miopie ^
bila veziculara
regurgitatii amare
ascarizi
durere de masele
vene
1) abdomen, pantec, burta; 2) la pi., viscere, maruntaie; 3) diaree sanguinolenta,
dizenterie
1222
1222
zahar Tn urina
zapor, s. n.
zabala, s. f.
zabaluta, s. f.
zacare, s. f. .
zacaseala, s. f.
(a)zacea, vb.
zacere, s.f.
zacu?, adj.
zacuta de varsat
zaiezeala, s. f.
(a) zaiezi, vb.
zaiezit, adj.
zaiezitura, s. f.
zapreala, s. f.
'
zapaceala, s. f.
zargenie, s. f.
zargheala, s. f.
zbanchiu, adj.
zbant, s. n.
zburator, s. m.
zdrobitura, s. f.
zgaiba, s. f.
zgaiba duice
zganca,s.f.
zgau, s. n.
zgarci, s. n.
zgarciul urechii
zgarietura, s. f.
zgrabernita, s. f.
zgrabunte, s. f. pi.
zla, s. f.
varsaturi
antrax
glicozurie
rujeola
ragada
ragada
boala grea ?i Tndelungata
1) boala; 2) inertie, nepasare
a fi bolnav
v. zacare
care zace bolnav la pat
cu cicatrice dupa varicela
v. zaiezitura
a zacea, a slabi
slab, fara vlaga
astenie, mole?eala
oligurie, anurie
confuzie psihica, stupoare
v. zargheala
nebunie, ticneala, sminteala
care sufera de strabism
ventuza
tulburare psihica, isterie
rana, plaga contuza
1) plaga cu crusta; 2) boala de ochi; 3) furuncul
eczema
crusta care se formeaza la nivelul unei plagi
uter
cartilaj
pavilionul urechii
excoriatie
furuncul mic
acnee
boala uscata, seaca
1223