FRANCOIS MAGENDIE (1783-1855), medic si fiziolog

francez. In phna perioada de consacrare a medicinei anato-moclinice,

Magendie a suspnut ca progresul m medicina nu poate veni decat din
domeniul fiziologiei experimen-tale. Medic la spitalul I'Hotel Dieu din
Paris, a starnit prin ideile sale revolujionare opozijia unor personalitati.
Ca urmare, nu a fost acceptat ca profesor la Facultatea dc Medicina, dar
nedreptatea a fost mult atenuata, prin numirea sa ca profesor la
prestigiosul College de France. Magendie s-a interesat de formarea
imaginii retiniene, peristaltismul esofa-gului, consecinlele absence!
anumitor substance din alimenta^ie, intuind astfel no^iunea de carenia,
Cercetarile sale asupra sistemului nervos sunt foarte cunoscute.
Contestand exagerarile adepplor empirismului, Magendie a deter-minat 0
evoiupe decisiva a metodelor experimentale in fiziologie si medicina, punand la baza acestora
fizica si chimia. intre 1821 si 1831 a editat Journal de physiologic experimentale, primul dedicat
exclusiv fiziologiei. Elevul sau, 'Claude Bernard, va consacra definitiv medicina experimentala.

KAIROMON, s. m. / kairomone, s. f. / kairomone. Substanta

chimica sintetizata si eliberata de organisme apartinand unei
anumite specii, ce actioneaza ca semnal olfactiv pentru organisme care apartin unei alte specii.
KALA AZAR / kala azar / kala azar. [J-Kndiisa kala azar = fe6rd
neagra.} Sin.: boala kala azar (v.).
KALICREINA, s. f. / kallicreine, s. f. / kallikrein. [C;r. kallikreas
= pancreas; -ina.} Enzima proteolitica (serinpro-teaza) care
scindeaza "kininogenul (cu formarea *kininelor) si activeaza
*plasminogenul. A fost identificata Tn plasma, limfa, urina, saliva
si alte secretii exocrine (ex.: pancreatica). Exista doua tipuri de
k.: 1) K. plasmatica (formata din *prekalicreina) hidrolizeaza
'kininogenul cu greutate moleculara mare, pro-ducand
*bradikinina. De asemenea, activeaza factorii coagulant XII si VII
si plasminogenul. Se gaseste Tn plasma sanguina. 2) K. tisu/ara
cli'/eaza kininogenul cu masa moleculara mica, generand
*kalidina. Se gaseste Tn limfa, urina, saliva, secretie
pancreatica. V. si kinine.
KALIDINA, s. f. I kallidine, s. f. / kallidin. Deca-peptid din grupul
*kininelor, produs prin actiunea *kalicreinelor tisulare asupra
*kininogenului cu greutate moleculara mica. Are pro-prietati
vasodilatatoare, creste permeabilitatea capilara si secre-tia unor
glande (glandele salivare). Sin.: lizil-bradikinina.
KALIEMIE, s. f. / kali6mie, s. f. / kali(a)emia. [fir. kali = potasd;
gr. haima, -atos = sdrye.] Prezenta sau concentratia potasiului
Tn sange, de fapt Tn plasma; V. tabele constante biochim.
KALIU, s. n. / kalium, s. m. / kalium. [Ar. kali = pcitasit] Sin.
desuet pentru potasiu (v.).
KALIURETIC, adj. / kaliur6tique, adj. / kaliuretic. \flr. kali =
potasa; gT. ouretikos = refe-ritor [a urina, de [a oureia = ff
urina.} Care provoaca eliminarea potasiului Tn urina.
KALIUREZA, s. f. / kaliur6se, s. f. / kaliuria. [J?r. kali = potasa;
gr. ouresis = urinare, de [a ourein = a wma.\ Eliminarea
crescuta a potasiului prin urina, Tndeosebi Tn hiperse-cretia
glandelor corticosuprarenale.
KALIURIE, s. f. / kaliui-ie, s. f. / kaliuresis. [Ar. kali -potasa; gr.
ouron = urind.] Prezenta de potasiu Tn urina: normal 1,2-3,5
sau 30-90 mEq/24 ore. RaportuI zi/noapte este de 0,25-0,50.
KANAMICINA, s. f. / kanamycine, s. f. / kanamycin. (DCI)
Antibiotic izolat din culturile de Sfreptomyces kanamyceticus.
Actiune asemanatoare cu a *streptomidnei. Are efect toxic renal
si asupra nervului acustic, iar Tn prezent este Tnlocuita frecvent
cu 'gentamicina.

KAOLIN, s. n. / kaolin, s. m. / kaolin. [Chineza kao-liag = colma,

lie. ia. [ocui de undo se e?(tr6gea kaolinui.} Silicat de aluminiu
nativ hidratat, utilizat ca absorbant al secretiilor, pan-sament
gastric sau substanta auxiliara Tn unele preparate
medicamentoase.
KAONI, s. m. pi. / kaoni, s. m. pi. / kaoni. Sin.: mezoni K (v.
mezon).
KATAL, s. m. / katal, 8. m. / Ratal, [^r. katalyeia - a dis-truge., a
dizohia, de [a kata = in jos, lyein = a distrufft, a dizohia,}
Activitatea catalitica a unei enzime se exprima Tn k. (Kat) sau, de
preferinta, Tn submultiplii sai. K. reprezinta can-titatea de enzima
care catalizeaza transformarea unui mol de substrat pe secunda.
Se Tnlocuieste astfel vechea Unitate In-ternationala.
KEFIR, s. n. / k6flr, s. m. / kefir, kefyr. [Cuvant Caucasian,]
Bautura lactata acidulata, produsa prin fermentarea laptelui consecutiva adaugarii unei levuri continute Tn "grauntele de kefir".
Aliment, k. i se atribuie uneori virtuti terapeutice nu Tntru totui
probate experimental. Se sustine, de asemenea, rolul acestui
aliment Tn longevitatea locuitorilor din unele zone montane. Var.:
chefir.
KELOID, s. n. / ch61oide, s. f. / kelold. [<yr. kelis = patO, defect,
sau khele = citfttle. rac-utui; eidos = forms,} Sin.: che-loid (v.).
KELOIDOZA, s. f. / cheloi'dose, s. f. / keloidosis. [C,r. kelis =
pata, defect, sou khele = cCeftde racuCui; eidos = forma;
-oza.] Dispozitie Tnnascuta a tesutului conjunctiv subcutanat si a
altor organe de a reactiona printr-o proliferare exuberanta.
KELOTOMIE, s. f. / k6lotomie, s. f. / kelotomy, herniotomy.
[Gyr. kele = Itemio, tlinwra; tome = talere, se-ctiune, de [a temnein = a tdia] Sectionare chirurgicala a agentului de stran-gulare
(de regula *bride) Tntr-o *hernie strangulata. V. si hernio-tomie.
KELVIN, s. m. / Kelvin, s. m. / Kelvin. [Sir WiUiam Thomson,
fizician e.ngle.z; 1824-1907, dwenit Lord Kelvin in 1892} Unitate
fundamentala Tn Sistemul International pentru tempe-ratura
termodinamica. Kelvinul, cu simbolul K, este definit ca 1/273,16
din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei.
Intervalul de un kelvin este egal cu un grad "Celsius, dar punctui
de pornire al scarii Kelvin este zero absolut: 0 K. PunctuI de
fuziune a apei pure (de topire a ghetii) la pre-siune atmosferica
normala este de 273,16 K (corespunzand la 0C) si punctui de
ebulitie (fierbere) a apei pure la pre-siune atmosferica normala
este de 373,16 K (100C).
557

KENOFOBIE

KENOFOBIE, s. f. / kenophobie, s. f. / kenophobia. [Gr. kenos =

got, vid; phobos = frv.d.] Frica exagerata de spatii goaie, libere.
KERATALGIE, s. f. / keratalgie, s. f. / keratalgia. [Gr. keras,
keratos = corn, cornee; algos = durere.] Durere corneana de
natura traumatica sau infectioasa.
KERATECTAZIE, s. f. / keratectasie, s. f. / keratectasia. [Gr.
keras, keratos = cam, comeei ektasis = cfifatafie.] *Stafilom
cornean cu proeminenta tesutului comeei din cauza unei sub-tieri
patologice a acestuia, de natura distrofica sau cicatriceala. K.
localizata (centrala sau marginala) sau extinsa la intreaga
cornee, survine frecvent Tn urma unei 'keratite inflamatorii grave,
Tndeosebi daca aceasta se complies cu hipertonie oculara.
KERATECTOMIE, s. f. / keratectomie, s. f. / keratsctomy. [Gr.
keras, keratos = corn, cornet; ektome = e?(cwe.] Excizia
chirurgicala a unei portiuni din cornee.
KERATINA, s. f. / keratine, s. f. / keratin. [Gr. keras, keratos =
corn; -md.i Proteina fibroasa, alcatuita din 18 aminoa-cizi; este
bogata Tn sulf, se formeaza Tn stratui cornos al pielii, Tn par si
unghii.
KERATINIZARE, s. f. / keratinisation, s. f. / keratinization. [Gr.
keras, keratos = corn; -mo.j 1) Proces prin care celulele straturilor
bazale ale epidermei (keratinocite) se transforma Tn celule
corneene superfidale anucleate si foarte bogate Tn keratina. 2)
Modificare patologica a unei mucoase care se infiltrea-za cu
keratina. V. leucoplazie.
KERATINOCIT, s. n. / keratinocyte, s. m. / keratinocyte. [Gr.
keras, keralos = corn; -ina; kytos = ce.tu.i0,} Celula epider-mica;
sintetizeaza keratina, urmand mai multe stadji Tn diferi-tele straturi
ale pielii.
KERATITA, s. f. / keratite, s. f. / keratitis. {Gr. keras, keratos =
corn, comee; -ita.} Denumire generica a tuturor inflama-tiilor
*corneei. K. se manifesta prin roseata conjunctivei, durere vie,
lacrimare, clipit, fotofobie. Instilatia de colir cu fluoresceina arata o
alterare a epiteliului cornean. K. poate fi de origine microbiana,
virala, micotica, medicamentoasa sau alergica, de unde existenta
a numeroase tipuri de k. V. si test cu fkiores-ceina.
KERATOACANTOM, s. n. / kerato-acanthome, s. m. / keratoacanthoma. [Gr. keras, keralos = corn; akanf]ici = spin;
-oma.] Tumora cutanata benigna, sub forma unui mic nodul
..roeminent care se ulcereaza, se turteste si dispare spontan. ^oate
fi confundat cu epite!iomul spinocelular.
KERATOCEL, s. n. / keratocele, s. f. / keratocele. [G-. keras,
keratos = corn, comee.; kele = fiernie, tumord,] Hernia *membranei Descemet printr-o ulceratie corneana invadanta Tn profunzime.
KERATOCON, s. n. / keratocone, s. m. / keratoconus. [Qr.
keras, keratos = corn, cornee; Cat. conns, gr. konos = con.}
Deformatie conica a polului anterior al ochiului, deci a comeei.
KERATOCONJUNCTIVITA, s. f. / keratoconjonctivite, s. f. /
keratoconjunctivitis. \Cjr. keras, keratos = corn, comee.; lot.
coniunctivus = care [eagd; -ita.] Inflamatia asociata a *corneei si a
*conjunctivei.
KERATOCONJUNCTIVITA EPIDEMICA / kerato-conjonctivite
epidemique / 'epidemic kerato-conjunctivitis. Sin : boala
Sanders (v.). KERATODERMA / keratoderma / keratoderma.
{GJT. keras, atos = corn; derma, -uios = pie[e.] Sin.: keratodermie (v.).
KERATODERMIE, s. f. / keratodermie, s. f. / keratodermia. \Qr.
keras, -atos = corn; derma, -atos = pie[e.] Denumire generica
pentru hiperplazii ale stratului cornos, cuprinzand anu-mite teritorii.
Cele mai frecvente k. sunt palmara si plantara. K. pot fi congenitale
si familiale (ex.: 'boala Meleda, boala Thost-Unna) sau pot fi
dobandite, Tn cadrul simptomatologiei unor afectiuni diverse
(*sifilis, *psoriazis, *eczeme, *lichen etc.)
558

KERATOMICOZA
sau idiopatice (*porokeratoza palmoplantara Mantoux). Sin.:
keratoderma, keratodermita.
KERATODERMIE SIMETRICA A EXTREMITATILOR / k6rato.
dermie symetrique des extremites / keratosis palmaris et
plantaris. Sin.: boala Thost-Unna (v.).
KERATODERMITA, s. f. / keratodermite, s. f. / keratodermatitis. [Qr. keras, keratos = corn; derma, -atos = mtlti -ita.] Sin.:
keratodermie (v.).
KERATOFACOPROTEZA, s. f. / keratophacoprothese, s. f. /
keratophacoprosthesis. [Qr. keras, keratos = corn, cornet;
phakos = [inte, [entild, prosthesis = wtdugare, de [a pro =
wainte, thesis = punere fi tithenai = a. pCasa, a pune (confundat
cu prothesis = propozitie).] Dispozitiv optic ce este implantat Tn
caz de cornee complet opaca, Tn care keratoplas-tia perforanta
nu este posiblia. K. este compus dintr-un suport si un dispozitiv
optic prin care patrunde lumina.
KERATOGEN, adj. / keratogene, adj. / keratogenous. [Gjr.
keras, keratos = corn; gennan = a produce.] Producator de
*keratina.
KERATOGLOB, s. n. / keratoglobe, s. m. / keratoglobus. \CJT.
keras, keralos = corn, comee; [at. globus = glob\ Dezvoltare
anormala si excesiva a segmentului anterior al ochiului, Tndeosebi a comeei ("megalocornee), Tn absenta oricarei cresteri a
presiunii intraoculare. K. este Tntotdeauna bilateral, adesea familial, non-evolutiv, afectand aproape exclusiv barbatii si compatibil cu o functie vizuala normala.
KERATOLEUCOM, s. n. / k6ratoleucome, s. m. / keratoleukoma. YQr. keras, keratos = corn, comee; leukos = alfi,
-oma.} Leucom cornean.
KERATOLITIC, adj. / keratolytique, adj. / keratolytic. \Cjr.
keras, keratos = com; lytikos = care distruge, de. la Ivnn = a
distruge.} Agent terapeutic ce exfoliaza stratui cornos al epidermei.
KERATOLIZA, s. f. / keratolyse, s. f. / keratolysis. [CJT. keras,
keratos = corn; lysis = distrugere, de. in lyein = a distruge..}
Separarea si Tndepartarea normala sau patologica a stratului
cornos epidermic.
KERATOM, s. n. / keratome, s. m. / keratoma. [C^r. keras,
keratos = corn; -oma.] Denumire generica pentru leziuni keratinizante, frecvent circumscrise, localizate pe piele. K. difuz
neviform palmar si plantar ar reprezenta localizarea palmoplantara a unui *nev keratozic papulos generalizat.
KERATOM MALIGN DIFUZ CONGENITAL / keratome malin
diffus congenital / ichthyosis f(o)etalis. Apare de la nastere si
se caracterizeaza prin hiperkeraloza generalizata, care formeaza
o carapace completa; Tmpiedicarea miscarilor antrenea-za rapid
moartea prin inanitie, asfixie sau infectii. Sin.: ihtioza fetala.
KERATOM SENIL / keratome senile / keratoma senilis. Sin.:
keratoza senila (v.).
KERATOMALACIE, s. f. / keratomalacie, s. f. / keratomala-cia.
[Gr. keras, keratos = corn, comee; mafakia = inmuitn, de [a
malakus = moaie.} *Keratita profunda, mergand pana la ulcerare
si perforare, ce apare la nou-nascutui atrepsic, dato-, rita
avitaminozei A.
KERATOMEGALIE, s. f. / k6ratomegalie, s. f. / megalo-cornea.
[Gr. keras, keratos = corn, comee, megas, megalos = mare.}
Sin.: megalocornee (v.).
KERATOMETRIE, s. f. / keratometrie, s. m. / keratometry. [Gr.
keras, keratos = corn, comee, metron = miSsurO.] Siri.al
oftalmometrie (v.).
f
KERATOMETRU, s. n. / keratometre, s. m. / keratometer. [Gr.
keras, keratos = corn, comee; metron = masura.} Instrument
pentru masurarea curburii comeei.
KERATOMICOZA, s. f. / keratomycose, s. f. / keratomyco. sis.
[Gr. keras, keratos = corn; mykes, myketos = ciuperciS; i

KERATOPATIE
-ozd.] *Dermatomicoza limitata la straturile superfidale ale epidermului cornos sau cuticula parului.
KERATOPATIE, s. f. / keratopathie, s. f. / keratopathy. {Cjr.
keras, keratos = corn, comee; pathos = Boala,} 1) Denumire
generica pentru orice boala a *corneei. 2) Afec(iune neinflamatorie a corneei.
KERATOPLASTIE, s. f. / keratoplastie, s. f. / keratoplasty. \(jT.
keras, keratos = corn, comee., plastos = moddat, lie. la.
plassem = a forma, a modda,} Chirurgia plastica a corneei,
indeosebi *grefa de cornee, care poate fi: 1) autogena, prin
grefare de tesut cornean de la celalalt ochi; 2) lamelara, transplant at jumatatii anterioare a corneei, 'camera anterioara ramanand intacta; 3) opfr'ca, cu transplant de material cornean
pentru Tnlocuirea unei cicatrid, care Tmpiedica vederea; 4)
penetra-tor, transplant cu sectionare Tn toata grosimea corneei:
5) re-fractiva, Tn care corneei transplantate i se corecteaza
curbu-ra In prealabil, iar prin tehnica utilizata i se asigura la
nivelul ochiului pacientului o curbura corecta.
KERATOPROTEZA, s. f. / keratoprothese, s. f. / keratoprosthesis. [Gjr. keras, keratos = corn, cornee; prosthesis =
cufdugare, de [a pro = wainte, thesis = punere fi tithenai = a
pLasa, a pune (confundat cu prothesis = propozifie).} Grefa
unui implant inert transparent la nivelul corneei, practicata Tn
caz de leucom cornean extins, Tn cazul cand grefa de cornee nu
are sanse de reusita.
KERATOSCOP, s. n. / disque k6ratoscopique / keratoscope.
[Gjr. keras, keratos = corn, cornee.; skopos = o6sen'ator, de la
skopein = a ve.de.a, a e^andna.] Instrument marcat cu linii si
careuri care permite observarea luminii reflectate pe supra-fata
anterioara a corneei si a eventualelor neregularitati Tn caz de
'astigmatism. Sin.: disc Placido.
KERATOSCOPIE, s. f. / keratoscopie, s. f. / keratoscopy. \(jT.
keras, keratos = corn, comee; skopia = e^aminare, de [a
skopeia = a vedea, a e?(amina.\ Examinarea corneei cu
*keratoscopul, Tn primul rand pentru aprecierea curburii regulate.
KERATOTOMIE, s.f. / keratotomie, s. f. / keratotomy. [Gfr.
keras, keratos = corn, comee; tome = taiere, secfiune, de la
temnein = a tctifl,] Procedeu chirurgical care consta Tn incizia
corneei.
KERATOZA, s. f. / keratose, s. f. / keratosis. [Qr. keras, keratos
= corn; -ozo.] Termen care desemneaza hiperplazia stratului
cornos al epidermei, corespunzand histopatologic unei
hiperkeratoze ortokeratozice (cand nucleele celulelor stratului
comos au disparut Tn mod normal), sau unei hiperkeratoze
para-keratozice (cand celulele stratului cornos Tsi conserva
nucleele). V. Tn continuare.
KERATOZA ACTINICA / keratose actinique / actinic keratosis.
Sin.: keratoza senila (v.).
KERATOZA DISEMINATA CIRCUMSCRISA / k6ratose disseminee circonscrite / dyskeratosis congenita. Distrofie congenitala si familiala (cu transmitere dominants) caracterizata prin
papule oomoase foliculare confluente, asodate cu keratoder-mie
palmoplantara, pahionichie, leucokeratoza bucala, kerati-nizari
corneene si tulburari psihice. Sin.: boala JadassohnLewandowsky, pahionichie congenitala.
KERATOZA FOLICULARA INVERSATA / keratose folliculaire
inversee / inverted follicular keratosis. Sin.: boala Helwig
KERATOZA SEBOREICA / keratose seborrheique / seborrh(o)eic keratosis. Sin.: veruca seboreica (v.). KERATOZA
SENILA / keratose senile / keratosis senilis. Leziune cutanata a zonelor descoperite la varstnici, complicand
atrofia senila a pielii. Consta Tn pete uscate de culoars bruna,
uneori rugoase, care se acopera treptat cu formatiuni cornoase
mai mult sau mai putin reliefate, denumite keratoame senile.

KINETOTERAPIE
Sub acestea, pielea este neregulata si sangeranda, iar leziu-nile
pot degenera Tn epiteliom cutanat. Sin.: keratom senil, keratoza
actinica.
KERION, s. n. / k6rion, s. m. / kerion. \Cjr. kerion = fogure.]
Forma de dermatomicoza inflamatorie provocata de tricofitoni.
Are aspect de placa rotunda sau ovalara, proeminenta, rosie,
zemuinda.
KEROZA, s. f. / kerose, s. f. / kerose. [Cjr. keros = ceant;
-ozo.] Dilatare a porilor pilosebacei, foarte frecventa Tn startle
seboreice.
KETAMINA, s. f. / ketamine, s. f. / ketamine. (DCI) Anestezic
general cu actiune rapida.
KILOBAZA, s. f. / kilobase, s. m. / kilobase. {Qr. khilioi = o mie;
basis = dazO,} Unitate de masura pentru marimea aci-zilor
nucleid, genelor sau cromozomilor. 0 k. reprezinta 1 000 de
perechi de baze pentru ADN si 1 000 de baze pentru ARN. K.
este echivalenta cu 330 kilodaltoni (kDa). Simbol: kb.
KILOELECTRONVOLT, s. m. / kiloelectronvolt, s. m. / kiloelectronvolt. [Qr. khilioi = o mie; elektron = chifilimfiar, corp
care -<e dectriseazii prin frecare; Afessanaro Vo]ta, conte, flzician Italian, profesor la. 'Pavia, 1745-1827.} Unitate de ener-gie
egala cu o mie electronvoiti (103 eV). Se utilizeaza Tndeo-sebi
pentru caracterizarea energiei radiatiilor emise de rad-io-izotopi.
Simbol: keV. V. si electronvolt.
KILOPERECHE DE BAZE / kilo-paire de bases / kilobase pair.
Unitate de masura a dimensiunii acizilor nucleid dublu-catenari: 1
000 de perechi de baze reprezinta 1 kbp, care este echivalenta
cu 660 kilodaltoni (kDa). Simbol: kbp.
KILOVOLT, s. m. / kilovolt, s. m. / kilovolt. \Gjr. khilioi = o mie;
Alessandro Volta, conte, fiz.ician Italian, profesor la 'Pavia,
1745-1827.} Unitate pentru diferenta de potential, egal^, cu 1 000
Volti. Simbol: kV.
KIMOGRAF, s. n. / kymographe, s. m. / kymograph. [Qr. kyma,
-atos = vol, undo., graphein ^ a scrie.} 1) Aparat pentru
Tnregistrarea variatiilor unor parametri fiziologid (ex.: pre-siune
sanguina, respiratie etc.). 2) Dispozitiv pentru eviden-tierea
miscarilor unui organ, atasat la un aparat de diagnostic cu raze
X.
KIMOGRAFIE, s. f. / kymographie, s. f. / kymography. [^r.
kyma, -atos = val, undo; graphein = a scrie.} 1) Inregistrarea
grafica a variatiilor unor parametri biologici. 2) Metoda de examen radiologic care pune Tn evidenta, cu o grila spedala, caracterele mJScarii unui organ.
KIMOGRAMA, s. f. / kymogramme, s. m. / kymogram. \Qr.
kyma, -atos = vat, undo; gramma = inscriere.} Reprezentarea
grafica a miscarilor unui organ, dar si a organismului Tntreg,
utilizand kimograful.
KINAZA, s. f. / kinase, s. f. / kinase. {Qr. kinein = a mifca;
-ozo.] 1) Enzima catalizatoare a formarii unei alte enzime, pornind
de la precursorul sau. Ex.: enterokinaza permite trans-formarea
tripsinogenului Tn tripsina. 2) Enzima transportoare a radicalului
fosfat de la nivelul nucleozid trifosfatilor, eel mai des pornind de la
acidul adenozin trifosforic.
KINEPLASTIE, s. f. / cin6plastie, s. f. / kineplasty. [Cfr. kinein =
a mifca; plastos = mod.ela.ti d.e la plassein = a forma, a
modda.} Utilizarea bontului de amputatie pentru mobi-lizarea
protezei.
KINESTEZIE, s. f. / kinesthesie, s. f. / kin(a)esthesia. [G,T.
kinein == a mifca; aisthesis = sem-a^ie, sensi6ilitate.} Posibilitatea de a simti, fara a vedea, miscarile imprimate pasiv diferitelor parti ale corpului. Se produce prin intermediul sensibi-litatii
profunde.
KINETOTERAPIE, s. f. / kinetotherapie, s. f. / kinetotherapy.
[Gjr. kinetos = mo6il, de la kinein = a mifca; therapeia =
tratament, de (a therapeuein = o wgriji.] Sin.: kineziterapie (v.).
559

KINEZIE
KINEZIE, s. f. / kinesie, s. f. / kinesia. [Cfr. kinesis = mifcare.,
de. la kinein = a mifca.] Termen general pentru miscare. In k.
paradoxala, bolnavii imobilizati pot efectua 'in Tmprejurari
paradoxale (emotionale) unele actiuni (fuga, dans, vorbire).
KINEZIMETRU, s. n. / kinesiomfetre, s. m. / kinesiometer. [Gr.
kinesis = miscare, lie. la kinein = a mifca; metron = masurd.]
Instrument pentru masurarea unei miscari.
KINEZINA, s. f. / kinesine, s. f. / kinesin. [Gr. kinesis = miscare,
de. (a kinein = a mifca, -ina.] Proteina citoplasmatica
responsabila de miscarea veziculelor si particulelor catre "microtubuli. Abundenta Tn neuroni, k. promoveaza transportui rapid al
'veziculelor sinaptice catre terminatia axonilor. Are rol, de asemenea, Tn medierea elongatiei cromozomilor Tn mitoza ca si a
elongatiei lizozomilor Tn macrofage si Tn alte tipuri celulare.
KINEZIOLOGIE, s. f. / kinesiologie, s. f. / kinesiology. [Gr.
kinesis = miscare., de [a kinein = a mifca; logos = ftiinf.d.]
Studiul bazelor structurale si fiziologice ale miscarilor corpului
uman. Sin.: cineziologie.
KINEZITERAPIE, s. f. / kinesitherapie, s. f. / kinesitherapy. [Gr.
kinesis = mifcare, de [a kinein = a mifc.aj therapeia = tratammti
de. (a therapeuein = a ingriji.} Metoda de trata-ment bazata pe
mobilizarea activa sau pasiva a unor parti ale corpului. Prin
extensie termenul defineste o Tntreaga disciplina, practicata de
kineziterapeuti, incluzand gimnastica medicala, masaje,
mobilizare pasiva. Sin.: kinetoterapie.
KINGELLA / Kingella / Kingella. {Elizabeth 0. King, fiac.tenolog american conte-mporan.] Gen de bacili gramnegativi potential patogeni din familia "Neisseriaceae care populeaza Tn mod
obisnuit nazofaringele uman. Speda K. kingae poate cauza
endocardita, artrita sau osteomielita, iar K. indologenes -infectii
oculare.
KININE, s. f. pi. / kinines, s. f. pi. / kinins. [Gr. kinein = a misca;
-ina.] Polipeptide formate din precursori inactivi; exista Tn plasma
si Tn diverse tesuturi, dar numai Tn anumite conditii:
leziuni tisulare, modificari de pH si temperatura ale sangelui.
. Au efecte hemodinamice, modifica permeabilitatea capilara si
stimuleaza musculatura neteda. In organism exista trei tipuri de
k. Doua dintre ele se formeaza Tn plasma: "bradikinina
(nonapeptid) si lizit-bradikinina sau kalidina (decapeptid). A treia,
metionil-lizil-bradikinina, a fost pusa Tn evidenta Tn urina umana.
K. se formeaza pornind de la o serie de globuline circulante,
denumite *kininogene, prin actiunea enzimelor pro-teolitice
denumite 'kalicreine.
KININOGEN, s. n. / kininogene, s. m. / kininogen. [Gr. kinein =
o mifcw -ina; gr. gennan = a produce,.] Una din cele doua 0,globuline plasmatice care reprezinta precursori ai
*kininelor. K cu greutate moleculara mare (100000-250000) este
scindat de *kalicreina plasmatica, producand *bradikinina. K. cu
greutate moleculara mica (50000-75000) este scindat de
kalicreina tisulara, formand lizil-bradikinina sau 'kalidina.
KINOCIL, s. m. / kinocil, s. m. / kinocillium. [Gr. kinein = a
mifca; [at. ciliimi = cii, guinil] Cil mobil, cu ultrastructura denumita 9+2 (9 dublete tubulare periferice cu doi tubuli centrali) 'tn
raport cu un *corpuscul bazal. K se deosebeste de *stere-ocil,
care este imobil, reprezentand o *microvilozitate lunga.
KINOSCOP, s. n. / kinescope, s. m. / kinoscope. \Cfr. kinein = a
mifca, skopos = o6se.rva.tor, de la skopeia = a vedea, a
ucamina,] Dispozitiv care reproduce mecanic miscarile mandibulei, pe baza Tnregistrarilor interocluzale.
KINURENINAZA, s. f. / kinureninase, s. f. / kyniireninase. {'V.
erimoi. te.rme.nu.Cui kinure.ninS\. Enzima din clasa hidrola-zeior
care catalizeaza dozajul hidrokinureninei (*kinurenina) Tn acid
hidroxiantranilic si *alanina ca etapa Tn metabolismul triptofanului.
KINURENINA, s. f. / kinur6nine, s. f. / kinurenin. \QT. kyon
- cdiree; [at. ren, rein's = rinichi\. CmH^OaN, metabolit inter-

560

KWASHIORKOR
mediar Tn sinteza inelului hicotinic si a triptofanului. Aminoaci;
aromatic, denumit k. deoarece a fost izolat pentru prima oar& la
caine. K. se elimina Tn urina Tn cantitate de 9-17 pmoli ir 24 de
ore. Cantitatea eliminata creste cu varsta, Tn gravid' tate, unele
stari
febrile,
neoplazii,
hemoblastoze,
tubercuioz?,
endocrinopatii, boli renale si hepatice. V. si kinureninaza.
KIT, s. n. / kit, s. m. / kit. ['Eng[. kit = ecfi.ipa.nu.nt.} Anglicisn
adoptat pentru denumirea unui ansamblu de materiale si flc
produse necesare efectuarii unei determinari, investigatii sau
ma nevre terapeutice. K. este continut Tntr-un recipient adecvat
na turii materialelor care Tl compun. Ex.: k. pentru efectuarea
unp
anumite
determinari
biochimice,
k.
pentru
"radioimunodozare
KLEBSIELLA / Klebsiella / Klebsiella. [Edwin T. A. Klebs,
a.na.tomopa.totog ft bacterioCog go-man, profesor dt anatomic.
pato[ogica la 'Se.rna, apoi (succesiv) la Wurtzfiurg, 'Praga,
Zurich fi Chicago, 1S34-1913.] Gen de bacterii gramnegative,
imobile, apartinand familiei 'Enterobacteriaceae. Sunt localizate
la nivelul tractusurilor respirator, intestinal si urogenital, la animale si la om. Reprezinta o cauza frecventa a infectiilor nosocomiale pulmonare, biliare si urinare, precum si a infectiilor plagilor. Specii patogene: 1) K. oxytoca, asodata cu infectiile urinare
umane. 2) K. pneumoniae (bacilul Friedlander), asodata cu
pneu-monie (pneumonie lobara cu tendinta spre abces
pulmonar $i empiem) si alte infectii respiratorii. 3) K.
rhinoscleromatis cau-zeaza *rinoscleromul. 4) K. ozenag,
asodata cu *ozena.
KNOCK-OUT / knock-out / knock-out. ['Engi. knock-out =
scoo.te.Te. din [upta.] 1) Procedeu Tn biologia moleculara, practicat de regula la soarece, care consta Tn Tnlocuirea unei gene
studiate cu o gena alterata sau inactiva. Se obtine astfel, de ex.,
un soarece k. care este utilizat ca model animal Tn stu-diut
bolilor cu transmitere autozomal recesiva. 2) Lovitura deci-siva
Tn box, aplicata cu forta asupra barbiei sau a regiunilor bogat
inervate simpatic. Scoaterea din lupla se produce prin comotie
cerebrala sau lipotimie.
KOILONICHIE, s. f. / koilonychie, s. f. / koilonychia. [(fr. koilos
= sc.obitwa.1 depresiune.; onyx, onykhos = ungfiw} Deformatie a unghiilor Tn boli de sange, endocrine si nervoase;
consta Tn inversarea curburilor unghiilor, care au aspect de
lopata,
KRAUROSIS PENIS / kraurosis penis / kraurosis penis. [Cjr.
krauros = uscat, -osis; [at. penis = penis.] Leziune de invo-lutie
senila constand Tn scleroza progresiva a inelului preputial,
asodata cu atrofie a mucoasei glandului, retractie a meatului
urinar, telangiectazii si prurit local. Aceste procese determina o
*fimo2a progresiva, pennanenta si ireductibila. Sin.: boala
Stuhmer,
KRAUROSIS VULVAE / kraurosis vulvae / kraurosis vulvae.
[Qr. krauros = uscat; -osis; [at. vulva = vuiva,} Scleroatrofie
vulvara primitiva, atrezica si stenozanta, produsa eel mai freevent Tn postmenopauza. Uneori poate suferi o degenerescenta
maligna secundara.
KUPFFEROM, s. n. / kupff6rome, s. m. / Kupffer's cell sarcoma. [Karl Wilhelm von Kupffer, anatomist ge-rman, proftSOT (succesiv) la 'JQ.eC, 'Konigsberg si 'Munchm, 1829-1902; .
oma.] Tumora maligna primitiva, reticuloangiosarcom al ficatului, care se dezvolta la nivelul celulelor Kupffer.
KURU, s. n. / kuru, s. m. / kuru. [tn [infia fore. dm 9{oM Quinee:
a tremura de. frig sou de te-ama,] Boala virala (Noua Guinee)
cu semne asemanatoare 'parkinsonismului postencefalitic.
KWASHIORKOR, s. n. / kwashiorkor, s. m. / kwashiorkor. [In
diaiettui african ashanti, din Ghana: kwashi = 6aiat;
orkor = rosu; sou. "IJoaCa cowlului (mtarcat) ca.ndfra.ttit sau mai
mic treliuie. so. se. nosed .] Sindrom de defidenta proteica:
Tntarziere Tn crestere, depigmentarea pielii, caderea parului sau
modificarea culorii acestuia Tn rosu, hipoalbuminemie, edeme,
modificari hepatice. K. marasmic spare cand alimentatia este
foarte deficitara Tn calorii si proteine. Sin.: boala copiilor rosii,
pelagra infantila.