JONCŢIUNILE CELULARE

CLASIFICAREA FUNCŢIONALĂ A
JONCŢIUNILOR

Joncţiuni ocluzive (joncţiuni strânse)

Joncţiuni de ancorare
• cu situsuri de ataşare a filamentelor de actină
 joncţiuni de adezivitate între celule (aderenţe în centură)
 joncţiuni de adezivitate între celule şi matricea extracelulară
 joncţiuni septate (numai la nevertebrate)
• cu situsuri de ataşare a filamentelor intermediare
 joncţiuni celulă-celulă (desmosomi)
 joncţiuni celulă-matrice (hemidesmosomi)

Joncţiuni de comunicare:
• joncţiuni gap
• sinapse chimice
• plasmodesmata (numai la plante)
CLASIFICAREA FUNCŢIONALĂ
A JONCŢIUNILOR
j. strânsă

j. a. b.
desmozom

gap
MOLECULE DE ADEZIVITATE = CAM – DEFINIȚIE
= PROTEINE MEMBRANARE IMPLICATE ÎN STRUCTURA JONCȚIUNILOR:
- CELULĂ – CELULĂ
- CELULĂ – MEC

MOLECULE DE ADEZIVITATE – PROPRIETĂȚI

1. Permit recunoașterea (identificarea)

specifică Cel-Cel sau Cel-MEC.

2. Asigură structura 3D a țesuturilor

(coeziune). – proprietate structurală.

3. Transmiterea intracelulară a
semnalelor
- proprietate funcțională.
INTERACȚIUNI ÎNTRE MOLECULELE DE ADEZIVITATE

Celule similare = interacțiune homotipică

Funcție de celule
Celule diferite = interacțiune heterotipică

CAM similare = interacțiune homofilică

Funcție de CAM
CAM diferite = interacțiune heterofilică
PRINCIPALELE FAMILII CAM
IMUNOGLOBULINE
1. N-CAM (Neural Cell Adhesion Molecule)
- Exprimată în neuroni, celule musculare,
limfocite.
- 3 isoforme (180, 140 et 120kDa).
- interacţiuni homofilice – homotipice

2. Proteine de adezivitate endotelială

- ICAM1,2,3 (intercellular adhesion molecule):

- interacțiuni heterotipice-heterofilice.
Ex: ICAM1 exprimat de Cel. Endot. Și
interacționează cu integrina αL/β2 a neutrofilului,
permițând aderența la endoteliu și migrarea spre
situsul inflamator.

- VCAM (vascular cell adhesion molecule).

interacțiuni heterotipice-heterofilice.
Ex: exprimat de Cel. Endot. Și interacționează cu
integrina α4/β1 a neutrofilului.
PRINCIPALELE FAMILII CAM
CADHERINE

Structură:
- domeniu extracelular
- 5 dom EC1 - EC5 cu homologie
structurală tip Ig
- adezivitate dependentă de Ca++
extracelular
Ca + 5 domaines EC dimerizare

- interacţiuni homofilice – homotipice

PRINCIPALELE FAMILII CAM
CADHERINE

1. CADHERINE CLASICE:
1. E-cadhérine – c. épithéliales
2. N-cadhérine – neurones (N)
3. P- cadhérine - placenta (P) et épidermes.
4. VE cadhérine : Vascular Endothelial cadherine

2. CADHERINE NON-CLASICE
1. desmogleine 1 , 3
2. desmocoline
PRINCIPALELE FAMILII CAM
CADHERINE clasice

- localisation membranaire: jonctions adhérentes des épithéliums - ceintures qui

encerclent chacune des cellules.

- interaction avec le cytosquelette: le domaine cytosolique est associé à des

caténines ( α et β ) qui sont elles mêmes associées aux microfilaments (actine) du
cytosquelette

- autre rôle : transmission d’un signal intracellulaire (prolifération cellulaire) qui peut se
résumer ainsi :

Dans les conditions normales, les cadhérines initient une voie de signalisation par
l’intermédiaire de la β caténine qui leur est associée dans le domaine intracellulaire
PRINCIPALELE FAMILII CAM
CADHERINE clasice

- localisation membranaire: jonctions adhérentes des épithéliums - ceintures qui encerclent chacune des cellules.
- interaction avec le cytosquelette: le domaine cytosolique est associé à des caténines ( α et β ) qui sont elles mêmes associées
aux microfilaments (actine) du cytosquelette
-autre rôle : transmission d’un signal intracellulaire (prolifération cellulaire) qui peut se résumer ainsi :
-Dans les conditions normales, les cadhérines initient une voie de signalisation par l’intermédiaire de la β caténine qui leur est
associée dans le domaine intracellulaire
PRINCIPALELE FAMILII CAM
CADHERINE clasice

- localisation membranaire: jonctions adhérentes des épithéliums - ceintures qui encerclent chacune des cellules.
- interaction avec le cytosquelette: le domaine cytosolique est associé à des caténines ( α et β ) qui sont elles mêmes associées
aux microfilaments (actine) du cytosquelette
-autre rôle : transmission d’un signal intracellulaire (prolifération cellulaire) qui peut se résumer ainsi :
-Dans les conditions normales, les cadhérines initient une voie de signalisation par l’intermédiaire de la β caténine qui leur est
associée dans le domaine intracellulaire

13
PRINCIPALELE FAMILII CAM
1. desmogléines 1 et 3
CADHERINE non-clasice 2. desmocollines

- localisation membranaire : dans les desmosomes - dans les tissus soumis à un stress mécanique
(épiderme, épithélium intestinal, muscle cardiaque, muscle utérin, gencive…)
-interaction avec le cytosquelette : le domaine cytosolique est associé à des protéines (desmoplakines I&II
et plakoglobine) qui forment une plaque fibreuse à laquelle sont liés les filaments intermédiaires (kératines)
du cytosquelette.
-Les desmosomes permettent de relier les cytosquelettes des cellules adjacentes.

14
PRINCIPALELE FAMILII CAM
INTEGRINE
REPREZINTĂ O SUPERFAMIELIE DE RECEPTORI

Structură:
- heterodimeri 18 α 8 β
- grande diversité combinatoire

Interacțiuni:
- celule – MEC
- colagen, fibronectină, laminină,
vitronectină – MEC
- polizaharide
- dependente de Ca++

Liaison – protéines
Sequences
RGD (Arg-Gly-Asp),
DGEA (Asp-Gly-Glu-Ala),
LVD (Leu-Val-Asp)
PRINCIPALELE FAMILII CAM
INTEGRINE 3 tipuri de interacțiuni INTEGRINE - MEC

TIPUL I:
INTEGRINE DIFERITE – 1 TIP MOLECULĂ MEC.
Ex. α1/ β1, α2/ β1 et α3/ β1 – COLAGEN I

TIPUL II:
O INTEGRINĂ– DIFERITE TIPURI MOLEC. MEC.
α1/ β1, α2/ β1 et α3/ β1 – COLAGEN I
Une intégrine - plusieurs ligands MEC.
Ex: α2/ β1 peut se lier à la laminine au collagène de type
IV ou au collagène de type I

TIPUL III:
O INTEGRINĂ– O MOLEC. MEC..
Exemple : α5/ β1 lie spécifiquement la fibronectine
PRINCIPALELE FAMILII CAM
INTEGRINE

LOCALIZARE MEMBRANARĂ
- hémidesmosomes
- contacts focaux
situés au pôle basal des épithéliums
FUNCȚII
PRINCIPALELE FAMILII CAM
FAMILIE – 3 MOLECULE DE ADEZIVITATE:
SELECTINE - L (leucocitare),
- P (plachetare),
- E (endoteliale).
FUNCȚII
- în compartimentul vascular – ca răspuns la un proces inflamator
- permit încetinirea și aderența leucocitelor
- implicate în adezivitatea monocitelor și neutrofilelor la trombocite activate
PRINCIPALELE FAMILII CAM
CLAUDINE și OCCLUDINE

Structură:
- proteine cu 4 domenii transmembranare

Localizare:
- J. strânse (zonula occludens)
- la nivelul polului apical între 2 celule adiacente, între cel intestinale, ale ductelor
sau cavităților
- între celulele endoteliale – bariera hematoencefalică – si hemato placentară
PRINCIPALELE FAMILII CAM
CLAUDINE și OCCLUDINE

Structură:
- asociate unor proteine intracelulare - ZO1, ZO2 et ZO3
- ZO1 interacționează cu spectrina care este cuplată cu F. Actină.
- interacțiuni homotipice
PRINCIPALELE FAMILII CAM
CLAUDINE și OCCLUDINE

Roluri:

1. barieră.

2. menținerea polarității funcționale

PRINCIPALELE FAMILII CAM
CONEXINE
Definiție:
Membri ai unei familii multigenice, numite după MW (Cx26, Cx32)
Structură:
4 domenii transmembranare, extremități intracelulare
Conexinele se asamblează câte 6 = conexon, care formează un canal central
Funcție:
• Difuzia moleculelor mici MW <1,5Kd (ioni, IP3, AMPc, GMPc, glutamate etc.)
• amplificarea procesului de secreție la glandele endocrine
Joncţiunile strânse
Bariere dotate cu permeabilitate selectivă care separă două medii fluide de o
parte şi de alta a două celule aflate în contact.
 Joncţiunile strânse
Joncţiunile strânse apar ca o reţea interconectată de creste pe faţa
citoplasmatică a membranelor adiacente
Joncţiunile strânse
Structură moleculară
proteine transmembranare denumite ocludine.
Acestea sunt conectate la alte proteine localizate pe faţa citoplasmatică de
fiecare parte a joncţiunii ZO-1 şi ZO-2 acestea din urmă fac parte din familia
proteinelor MAGUK (membrane associated guanilat kinase), având roluri
structurale şi de semnalizare
 Funcţiile joncţiunilor strânse
Bariera realizată de joncţiunile strânse prin intermediul lanţurilor proteice
compuse din ocludine constituie un element rezistiv în calea de transport
paracelular a solviţilor
•La nivelul intestinului subţire, jonţiunile strânse dintre enterocite realizează
separarea lumenului intestinal de sistemul vascular printr-o barieră dotată cu
permeabilitate selectivă.
•La nivelul barierei hematoencefalice aceste joncţiuni sunt localizate între
celulele endoteliale capilare
Joncţiunile de adezivitate
a. joncţiuni cu situsuri de ataşare pentru actină.

b. joncţiuni cu situsuri de ataşare pentru filamente intermediare.

În funcţie de conectare şi moleculele de cuplare transmembranare, joncţiunile

se pot împărţi în:

a. joncţiuni celulă-celulă – cuplare prin cadherine

b. joncţiuni celulă-matrice – cuplare prin integrine

Joncţiunile de adezivitate
a. Joncţiuni cu situsuri de fixare pentru actină

Joncţiunile celulă-celulă se mai numesc şi aderenţe în centură (zonula

adherens – ZA – la nivelul celulelor epiteliale).

Joncţiunile de adezivitate se găsesc în special la nivelul celulelor epiteliale

unde formează o bandă continuă (zonula adherens) care înconjoară
interiorul fiecărei celule din complex

Sunt situate imediat sub joncţiunile strânse. Ca şi structură, fiecare celulă

prezintă la acest nivel un inel format dintr-un mănunchi de filamente de
actină. Inelul de actină este ataşat la membrană printr-un set de proteine
ca: , ,  cateninele, vinculina, -actinina, şi placoglobina

Ataşametul intercelular se face prin intermediul unor proteine din clasa

CADHERINELOR
Joncţiunile de adezivitate
Joncţiunile de adezivitate
b. Joncţiuni cu situsuri de fixare pentru filamentele intermediare

Joncţiuni celulă-celulă – desmozomii. Sunt joncţiuni în formă de buton care

conectează 2 celule, având rolul de a distribui forţele de tracţiune şi de
forfecare care apar între acestea.

Prin intermediul desmozomilor intră în contact filamentele intermediare ale

celulelor adiacente

În structura desmozomului intră 2 plăci citoplasmatice, una de fiecare celulă în

care sunt ancorate elemente ale citoscheletului fiecărei celule în parte
(filamentele de keratină în cazul celulelor epiteliale şi filamentele de
desmină în cazul celulelor miocardice).

Proteinele de legătură transmembranare dintre cele 2 celule aparţin unei clase

de proteine de aderenţă, dependente de Ca2+ şi care sunt tot
CADHERINE.
Joncţiunile de adezivitate
b. Joncţiuni cu situsuri de fixare pentru filamentele intermediare

Plăcile citoplasmatice - grosime de 15-20 nm - din plakoglobină,

Proteinele transmembranare de legare (linker) sunt compuse din desmocolină
şi desmogleină, două proteine din familia cadherinelor E
Joncţiunile de adezivitate
b. Joncţiuni cu situsuri de fixare pentru filamentele intermediare
Joncţiuni celulă-matice: hemidesmozomii
Se consideră că hemidesmozomii prezintă jumătate din structura unui desmozom. Totuşi, există
diferenţe importante între cele două tipuri de joncţiuni. Astfel, placa citoplasmatică la
hemidesmozom este dublă şi nu prezintă plakoglobină
Joncţiunile de comunicare
Joncţiunile de tip GAP reprezintă modalităţi de comunicare directă între celule
şi sunt distribuite pe suprafeţele laterale ale celulelor adiacente, permiţând
schimbul de molecule mici

particule cilindrice = Canale cu un diametru de 1,2 nm - permit trecerea

moleculelor până la 2000 Da.
Joncţiunile de comunicare
Sunt formate din 2 unităţi proteice numite conexoni, unul de fiecare celulă, alcătuite la rândul lor din
câte 6 subunităţi proteice de conexină 32, o proteină de 32000 Da.
Realizează o reţea hexagonală în planul plasmalemei şi vor forma prin apoziţia celor 2 unităţi un
canal ce străbate spaţiul intercelular, realizând comunicarea dintre cele 2 celule.
În cazul acestor joncţiuni spaţiul intercelular este mult redus ca dimensiuni (până la 2-4 nm).
Joncţiunile de comunicare
- se găsesc în sinapsele electrice şi au un rol important pentru funcţionarea
acestora fiind de 10.000 de ori mai permeabile pentru ionii metalici decât
restul sinapselor.

- Comunicările intercelulare prin joncţiuni GAP au un rol important în:

- embriogeneză (în perioada de organogeneză).

- aceste joncţiuni se găsesc şi la nivelul glandelor salivare, în ficat, rinichi,
piele, tiroidă, prin intermediul lor realizându-se o cooperare metabolică
între celule.
- au un caracter dinamic, comunicarea prin intermediul lor fiind dependentă
de Ca şi pH.