CURS 5

Joncţiunile intercelulare
BIOLOGIE CELULARA SI
MOLECULARA
GRADIENT Na
GRADIENT Glucoza
• În cadrul unui ţesut, celulele pot stabili contacte între ele şi cu
componente ale matricei extracelulare.
• Definiţie: joncţiunile celulare – structuri stabile între celulele
vecine, în care plasmalemele interacţionează specific.
• Joncţiuni celulă – celulă (intercelulare)
• Joncţiuni celulă – matrice extracelulară
• Dimensiuni – mici, de ordinul nm →
→ – neevidenţiabile la MO
– evidenţiabile la ME
• Aspect – bandă (panglică): zonule
– disc: macule
Joncțiunile celulare sunt cele mai abundente în țesuturile epiteliale.
 ROLURI
• asigură adezivitatea intercelulară sau celulă – matrice,
stabilizând ţesuturile
• controlează transportul în spaţiul extracelular (unele –
adevărate bariere selective)
• sunt responsabile de compartimentarea suprafeţei
celulare în sectoare sau domenii
• asigură schimburile intercelulare
 Joncţiunile celulare
Clasificarea funcţională a joncţiunilor celulare

• 1. Joncţiune impermeabilă (zonula occludens)

• 2. Joncţiuni de aderenţă (de ancorare pe

citoschelet)
a. pe filamente de actină
- celulă – celulă (zonula adherens)
- celulă – matrice extracelulară (contact focal)
b. pe filamente intermediare
- celulă – celulă (desmozom)
- celulă – matrice extracelulară (hemidesmozom)

• 3. Joncţiuni de comunicare
• joncţiuni gap
• sinapse
 1. Joncţiune impermeabilă - Zonula occludens

• joncţiunea strânsă /tight junction

• “sudarea” plasmalemelor a 2 celule
vecine → excluderea completă a
spaţiului intercelular (2nm)
• proteine transmembranare – şiruri
anastomozate de proteine gemene =
occludine, claudine
• formează o centură → polaritatea
celulei:
• domeniu apical
• domeniu latero-bazal
 ROLURI

• Bariere selective – nu permit trecerea macro- şi

micromoleculelor prin spaţiul extracelular (transportul –
numai prin structurile specializate de la nivelul
plasmalemei)
• Permeabile pentru ioni – în funcţie de localizarea
joncţiunii (în intestinul subţire de 10.000 ori mai
permeabile decât în vezica urinară)
• Permeabilitatea pentru ioni scade logaritmic cu creşterea
numărului de şiruri de proteine gemene
 2. JONCŢIUNI DE ADERENŢĂ

• Joncţiuni de ancorare la citoschelet

• Larg răspândite
• Conferă rezistenţă mecanică ţesuturilor supuse
unor forţe mecanice mari: epitelii, muşchi cardiac,
col uterin.
Structură comună:
• Proteină transmembranară linker
• Complex proteic de ataşare la
citoschelet
• Element de citoschelet
Joncţiunea Proteina Complexul de ataşare la Citoschelet
transmembranară linker citoschelet
Zonula adherens Cadherine Cathenine (α, β) Filamente de actină
(celulă-celulă) Vinculină
α-actinină
Plakoglobină
Contact focal (celulă- Integrine Talină Filamente de actină
matrice) Vinculină
α-actinină
Desmozom (celulă- Cadherine: Desmoplakină Filamente
celulă) • desmogleină Plakoglobină intermediare
• desmocolină
Hemidesmozom (celulă- Integrine Proteine desmoplakin-like Filamente
matrice) intermediare
 A. ZONULA ADHERENS

•Desmozom în bandă
• Centură continuă de adeziune la polul apical, imediat sub
zonula occludens
• Spaţiul dintre cele 2 plasmaleme – 15-20 nm → permite
trecerea liberă a micro- şi macromoleculelor în spaţiul
intercelular
• Centura – microfilamente de actină
• Spaţiul – material fibrilar dens la fluxul de electroni
 ZONULA ADHERENS
 Proteina transmembranară linker
 Cadherine – familie de proteine
Ca-dependente

 Complexul proteic de ataşare la

citoschelet: catenine, vinculină, α-
actinină, plakoglobină

 Filamentele de actină
 dispuse paralel la nivelul
joncţiunii
 în ţesutul epitelial - la acelasi
nivel în celulele vecine
 ZONULA ADHERENS

• în ţesutul epitelial - situată

imediat sub zonula occludens, în
complexul joncţional
• la nivelul muşchiului cardiac:
fascia adherens – în porţiunea
transversală a discului intercalar
 B. CONTACTUL FOCAL
•Joncţiune aderentă celulă-matrice
•Prezentă în ţesutul conjunctiv (cultură de fibroblaste)
• Plasmalema ataşată la matricea extracelulară: spaţiu - 10-15
nm; proteina fibrilară - fibronectina interacţionează cu
proteina transmembranară linker
• proteina transmembranară linker – integrina
• interacţionează cu complexul proteic de ataşare la
citoschelet: talină, vinculină, α-actinină
• filamentele de actină – aşezate oblic şi paralel în raport cu
suprafaţa plasmalemei
 C. DESMOZOMUL

• macula adherens
• Joncţiune celulă-celulă în formă de disc / spot
• Spaţiul dintre cele 2 plasmaleme:
- 25-35 nm
- material fibrilar dens la fluxul de electroni – proteina
fibrilară
- bisectat de o zona mai densă - glucide, calciu
• Plăci desmozomale:
– densificări în formă de hemidisc
– complexul proteic de ataşare la citoschelet
 DESMOZOMUL

• Proteina transmembranară linker: familia cadherinelor –

desmogleină; desmocolină

• Complexul proteic de ataşare: peste 12 proteine

- desmoplakină
- plakoglobină
• Filamentele intermediare – tonofilamente / keratină (în epitelii)
– desmina
– vimentina
 DESMOZOMII

• Prezenţi în ţesutul epitelial, muscular şi conjunctiv

• în ţesutul epitelial - sub zonula adherens - în complexul joncţional
• în muşchiul cardiac – împreună cu zonula adherens formează
porţiunea transversală a discului intercalar
 D. HEMIDESMOZOMUL
• Joncţiune celulă–matrice în
formă de hemidisc
• Numai în ţesutul epitelial –
leagă celula de lamina bazală
• Proteina transmembranară
linker – integrina (receptor
pentru laminină şi colagen IV
din lamina bazală)
• Complex proteic de ataşare –
acelaşi ca la desmozom
• Filamente intermediare –
numai tonofilamente / keratină
 3. JONCTIUNEA GAP

• Larg răspândită – în toate ţesuturile, cu excepţia

muşchiului scheletic
• Spaţiul între plasmaleme: 2-4 nm
• Criofracturare – plăci circulare de particule
intramembranare agregate
 JONCTIUNEA GAP
• Pachete de câte 6 proteine
transmembranare – conexine –
asamblate în conexoni
• Por hidrofil prin membrana celulară
– canale de comunicare între citoplasmele
celor 2 celule
– diametrul 1,5 nm
– permite trecerea de ioni şi molecule cu
greutate moleculară sub 1.000 – 1.500
Da (glucide, hormoni, aminoacizi,
nucleotide, vitamine)
– nu pot trece macromolecule, proteine şi
acizi nucleici
JONCTIUNEA GAP
 JONCTIUNEA GAP

• Rol: permite celulelor dintr-un

ţesut să acţioneze simultan, într-o
manieră coordonată (Ex. contracţia
cardiacă)
• Caracter dinamic:
creşterea concentraţiei de calciu
sau scăderea pH – închiderea
comunicării
• Localizare:
- în ţesutul epitelial – sub joncţiunea
de tip desmozom, foarte aproape
de polul bazal
- în muşchiul cardiac – în porţiunea
longitudinală a discului intercalar
 Complexul joncţional – zonula occludens
– zonula adherens gap junctions (GJ),
adherens junctions (AJ)
– desmozomi
desmoses (D)
 Discul intercalar:
- porţiunea transversală – zonula adherens
– desmozomi
- porţiunea longitudinală – joncţiune gap