STRUCTURI CELULARE

MICROSCOPIA ELECTRONICA

LP 3
Biologie Celulara si Moleculara
Membrana celulara
- delimiteaza continutul celular, confera
individualitate celulei si mentine diferentele
esentiale între citosol si mediul extracelular.
- realizeaza transportul molecular si ionic, conexiunile
intercelulare si ancorarea celulelor în matricea
extracelulara,
- sediul reactiilor enzimatice asociate structurilor
membranare, are rol în semnalizarea celulara,
recunoasterea, legarea si transmiterea moleculelor
semnal
Membrana celulara
- membranele biologice au o structura general identica,
de ,,mozaic fluid" lipido-proteic - este un fluid
structural alcatuit din bistrat lipidic penetrat total sau
partial de molecule proteice
- lipide majore ale membranelor celulare: fosfolipidele,
colesterolul, glicolipidele.
- proteine: proteine integrale ale membranelor si
proteine periferice
- oligo- si polizaharidele se leaga covalent de proteinele
sau lipidele membranare formând glicoproteine si
respectiv, glicolipide
Membrana celulara
- Aspect trilaminat – un spatiu electronotransparent situat intre
doua straturi electronodense
- Grosime de 7-9 nm

1 - Membrana celulara
trilaminata
2 – Spatiu intercelular
3 – Citoplasma
4 – Fragment de nucleu
Membrana celulara
- Poate prezenta mici invaginari numite caveole (60 nm)

1 - Membrana celulara
2 – Caveola – invaginare a MC
3 – Citoplasma – microfilamente
de actina
4 – Mitocondrie
5 – Lamina bazala
GLICOCALIX
- Invelisul glucidic al celulei - are o grosime care variaza intre 20 -
50 nm.
- Este mai evident in zonele specializate ale mebranei – de
exemplu la nivelul microvililor

1 - Glicocalix
2 – Microvil
3 – Membrana celulara
MICROVILI
- Prelungiri digitiforme permanente ale membrane celulare la polul apical
- Maresc suprafata celulara
- Determina aspectul in platou striat la polul apical al unor epitelii
- Prezinta un ax central format din microfilamente de actina
- Lungime – aprox. 1 µm; diametru mediu 10 nm

1 – microvilli sectionati longitudinal

in polul apical al
enterocitului – formeaza o
margine in perie
2 – membrana celulara
3 – citoplasma
4 – lumenul intestinului
CAVEOLE
- Mici invaginari ale membranei celulare sub forma literei omega
- Dimensiune 60 – 100 nm
- Prezente doar in anumite tipuri celulare (ex: celule endoteliale, musculare
netede etc.)

1 – caveola
2 – membrana celulara
3 – reticul sarcoplasmic
CAVEOLE

1 – caveola
2 – vezicula de endocitoza acoperita
pe fata citoplasmatica de
un material electronodens
3 – membrana celulara
Jonctiuni intercelulare
- Structuri implicate in adeziune si comunicare intre celulele
invecinate (jonctiuni intercelulare) sau intre celule si matricea
extracelulara (jonctiuni celula – matrice)
- Reprezinta specializari de membrana
- Pot fi simetrice si asimetrice

Principalele tipuri de jonctiuni simetrice:

- Desmozomi (macula adhaerens)
- Jonctiuni de adeziune (zonula adhaerens)
- Jonctiuni stranse (zonula occludens)
- Jonctiuni gap (nexus)

Principalele tipuri de jonctiuni speciale asimetrice:

- Sinapsa neuronala
- Sinapsa neuro-musculara
COMPLEX JONCTIONAL
- ansamblu de jonctiuni intercelulare organizat la polul apical al celulelor epiteliale
- format dintr-o succesiune stricta de dispozitive jonctionale, dispuse dinspre polul
apical catre cel bazal: jonctiune stransa, jonctiune de adeziune si desmozom

1 – microvilli ai enterocitelor
2 – jonctiune stransa
3 – jonctiune adhaerens
4 – desmozom
5 – membrane celulare in apozitie
6 – interdigitatii – jonctiune
digitiforma
COMPLEX JONCTIONAL
- Prezent la polul apical al celulelor epiteliale

1 – jonctiune stransa (zonula

occludens)
2 – jonctiune de adeziune (zonula
adhaerens)
3 – desmozom (macula adhaerens)
4 – membranele celulare
5 – microvil la polul apical al
enterocitelor
DESMOZOM
- Jonctiune intercelulara de ancorare prin filamente intermediare
- Spatiul intercelular de 20 – 30 nm
- Localizati mai ales in epitelii si in cord

1 – desmozomi care conecteaza

keratinocite
2 – spatiu intercelular
3 – filamente intermediare -
tonofilamente
JONCTIUNI ADHAERENS
- Caracterizate de condensarea simetrica, electronodensa, a filamentelor de
actina la nivelul membranelor implicate in jonctiune
- Spatiul intermembranar 20 nm
- In raport cu lungimea poarta denumiri diferite: puncta adhaerentia, zonula
sau fascia adhaerentes

1 – jonctiuni adhaerens
2 – citoplasma unei celule endoteliale
3 – citoplasma celei de a doua celule
endoteliale
JONCTIUNI GAP
- Distanta intermembranara 2-4 nm
- Lungime variabila
- Formate din conexoni care genereaza o diafragma electronodensa intre
cele 2 membrane celulare

1 – jonctiune gap
2 – membrane celulare
3 – spatiu intercelular jonctional
unde se poate observa o
linie densa centrala
4 – spatiu intercelular extrajonctional
5 – microfilamente de actina in celule
musculare netede
NUCLEU
- Cel mai mare organit celular, 5-10 µm
- Delimitat de o membrana dubla numita anvelopa
nucleara
- Cel mai frecvent plasat central
- Substructuri nucleare principale:
- Heterocromatina (intens electronodensa)
- Eucromatina (slab electronodensa)
- Nucleol (densitate intermediara; forma reticulara)
NUCLEU

1 – anvelopa nucleara
2 – nucleu – heterocromatina
periferica
3 – nucleu – eucromatina – ocupa
cea mai mare parte a
nucleului
4 – nucleu – heterocromatina
asociata nucleolului
5 – nucleol
6 – citoplasma
7 – membrana celulara
NUCLEU
- Sectiune prin nucleu care pune in evidenta detaliile anvelopei
nucleare

1 – por nuclear
2 – membrana nucleara externa
3 – cisterna perinucleara
4 – membrana nucleara interna
5 – nucleu - eucromatina
6 – nucleu - heterocromatina
7 – citoplasma
NUCLEU
- Forma nucleului variaza in functie de tipul celular.
- Nucleu oval cu doi nucleoli vizibili intr-o celula secretoare
(pancreas).

1 – nucleu – anvelopa
nucleara
2 – nucleu -
heterocromatina
3 – nucleu – eucromatina
4 – nucleu – nucleol
5 – cromatina asociata
nucleolului
RETICULUL ENDOPLASMATIC (R.E.)
- organit membranar, comun tuturor celulelor cu
exceptia hematiei adulte.
- este reprezentat de un sistem de canalicule si
cisterne delimitate de endomembrane trilaminate
cu o grosime de 5-6nm.
- implicat in sinteze de proteine, glucide si lipide,
este foarte bine dezvoltat in celulele secretorii exo-
si endocrine.
- imbraca doua forme care comunica una cu cealalta
dar difera prin structura si functii: reticulul
endoplasmatic rugos (granular) si neted.
Ribozomii (corpusculii lui Palade)
- organite celulare submicroscopice,
nemembranare, formate din ribonucleoproteine
- rol in procesele de sinteza a proteinelor.
- se gasesc in citoplasma tuturor celulelor, cu
exceptia eritrocitelor si pot fi de doua
tipuri: liberi in citoplasma (izolati sau grupati in
poliribozomi) si atasati de membranele
reticulului endoplasmatic si de fata
citoplasmatica a invelisului nuclear.
RETICUL ENDOPLASMIC

1 – RER
2 – REN
3 – nucleu
4 – aparat Golgi
5 – mitocondrie
6 – membrana celulara
RETICUL ENDOPLASMIC RUGOS

1 – ribozom atasat
cisternei RE
2 – RE – lumenul
cisternei
3 – anvelopa nucleara
4 – ribozom atasat
membrane nucleare
externe
5 – pori nucleari
6 – nucleu -
heterocromatina
RETICUL ENDOPLASMIC RUGOS

1 – RER sectionat
longitudinal
2 – RER – sectionat
tangential
3 – mitocondrie
4 – spatial intercelular
RETICUL ENDOPLASMIC NETED

1 – REN
2 – RER
3 – vezicule ale RE
4 – ribozomi atasati RER
5 – ribozomi liberi
6 – mitocondrie
7 – granule de glicogen
RETICUL SARCOPLASMIC
- Denumirea REN in celule musculare

1 – RS
2 – segment de reticul
cu ribozomi atasati
3 – conexiune intre RS
si membrana celulara
4 – membrana celulara
5 – caveola
6 – filamente de actina
7 – conexiune intre RS
si mitocondrie
8 - mitocondrie
Complexul Golgi
- Organit celular delimitat de endomembrane
- Localizat langa un pol al nucleului, are polaritate
morfologica.
- Format din pachete (stive) de structuri discoidale
suprapuse numite cisterne
- Stivele sunt formate din 4-8 cisterne, cu lumen
ingust, usor curbate, interconectate printr-un
sistem canalicular
- O stiva prezinta 3 regiuni functionale: reteaua cis-
Golgi - cisternele cis, regiunea mediana, reteaua
trans-Golgi – cisternele trans
 APARAT GOLGI

1 – cisterne cis-Golgi

2 – cisterne mediene

3 – cisterne trans-Golgi

4 – reteaua trans-Golgi

5 – vezicule de secretie

6 – reteaua cis-Golgi
(compartiment veziculo-tubular)

7 – RE tranzitional

8 - RER
Mitocondria
- Organit celular delimitat de o membrana dubla
- Un sistem intern de membrane formeaza cristele
mitocondriale
- Dimensiuni relative: 100-500 nm
- Mitocondriile sunt formate din:
• membrană dublă: membrană internă cu pliuri -
tubului sau creste; membrană externă netedă;
• sistem de criste mitocondriale (pliurile
membranei interne pe care se află enzime oxido-
reducătoare);
• matrix ce conține ribozomi, ADN, ARN, enzime
oxido-reducătoare).
Mitocondria
1 – membrana externa
mitocondriala
2 – membrana interna
mitocondriala
3 – spatiu
intermembranar
perimitocondrial
4 – criste mitocondriale
5 – deschiderea
cristelor mitocondriale
in spatiul
intermembranar
6 – matrice
mitocondriala
Mitocondria
- Aspectul poate varia in functie de planul sectiunii

1 – mitocondrii
sectionate longitudinal
2 – mitocondrii
sectionate transversal
Mitocondria
- Mitocondriile au raporturi stranse cu celelalte organite celulare
- Sunt de regula in contact cu RE

1- membrana mitocondriala
dubla
2 – matrice mitocondriala
3 – criste mitocondriale
4 – ribozom mitochondrial
5 – RE
6 – conexiuni intre
mitocondrie si RE
7 – ribozomi liberi in
vecinatatea unei mitocondrii
8 – granule de glicogen
Lizozomi primari
- Organite delimitate de o singura membrana

1 – lizozom primar
2 – membrana
lizozomala
3 – anvelopa nucleara
4 – nucleu –
eucromatina
5 – nucleu -
heterocromatina