Ochiul

Ochii sunt organe fotosensibile complexe i nalt specializate care permit o analiz
exact a formei, a intensitii luminii i a culorii reflectate de ctre obiecte.
Semnalul luminos recepionat este codificat sub forma unor impulsuri electrice i
transmis la scoara cerebral pentru procesare.
Fiecare ochi este format din globul ocular i structurile anexe: pleoapa,
conjunctiva i aparatul lacrimal.
GLOBUL OCULAR
Globul ocular include :
Un perete format din tunici i un sistem de medii transparente cu rolul
de a focaliza imaginea.
1.Peretele globului ocular este format din trei tunici concentrice suprapuse:
tunica extern, fibroas; tunica mijlocie, vascular i tunica intern, nervoas.
2. Mediile transparente ale globului ocular sunt: corneea, umoarea apoas,
cristalinul i corpul vitros.
Tunicile globului ocular: Cele 3 tunici care formeaz peretele globului
ocular prezint un segment postero-lateral care reprezint 5/6 din circumferina
globului ocular i un segment anterior, 1/6 anterioar.
Tunica fibroas
Tunica extern, fibroas, poart denumirea de sclero-cornee i este format
dintr-un segment posterior opac, sclerotica i un segment anterior transparent,
corneea. Zona de tranziie dintre cele dou segmente este limbul sclerocornean.

Corneea
reprezint 1/6 anterioar, incolor i
transparent a tunicii fibroase. n poriunea central
are o grosime de 0,5 mm i de 1 mm la periferie.
Corneea are inervaia senzitiv cea mai bogat dintre
structurile ochiului.
Este alcatuita din 3 straturi celulare diferite dpdv. Al
originii si morfologic, si 2 membrane.Asadar, pe
sectiune transversala,cele 5 straturi ale corneei sunt :
1.Epiteliul corneal anterior
2.Mb.Bowman(MB bazala anterioara)
3.Stroma corneala
4.Mb.Descement(MB bazala posterioara)
5.Epiteliul corneal posterior

1.Epiteliul anterior
este o continuare a epiteliului
conjunctival care acoper sclerotica
adiacent.

stratificat pavimentos
nekeratinizat, format din 5-7 rnduri de
Este de tip

celule.Are o grosime de aprox. 50um Ele sunt de 3 tipuri :

1. Celulele bazale sunt cubo-clindrice, cu nucleii sferici sau ovalari. Aceste
celule prezint numeroase mitoze, ceea ce explic remarcabila capacitate de
regenerare a corneei, celulele distruse fiind nlocuite n 7 zile.

2.Celulele din stratul mijlociu conin organite

comune i filamente intermediare i sunt solidarizate
prin desmozomi care se gsesc la nivelul unor
interdigitaii scurte ale membranelor celulelor.
3. Celulele superficiale sunt aplatizate i au nucleii
turtii, picnotici. Sunt unite prin contacte de tipul zonula
ocludens i prezint la polul apical microvili care
ptrund n filmul lacrimal precornean, un strat protector
ce conine lipide i glicoproteine. Microvilii ajut la
meninerea
filmului
lacrimal
i
mpiedic
desicarea corneei. n cazul n care suprafaa corneei
se usuc, exist riscul apariiei ulceraiilor. Celulele
stem ale epiteliului anterior se gsesc la nivelul
limbului sclerocornean.
Numeroasele terminaii nervoase de la nivelul
epiteliului anterior confercorneei o mare sensibilitate la
atingere. > reflexul de clipit.

The actual stem cells for

the corneal epithelium
reside at
the corneoscleral limbus,
the junction of the cornea
and sclera. The
microenvironment of this
stem cell niche is
important
in maintaining the
population of stem cells
that also act as a
barrier to
conjunctival epithelial
cells and normally
prevent their migration
to the corneal surface
Band of stem cells

2. Membrana bazal anterioar Bowmann

este situat imediat sub epiteliul anterior i apare la microscopul electronic
sub forma unei lamine omogene, fin fibrilare, cu grosimea de 7-12 m. Este
alctuit din fibre de colagen tip I /II dupa lp - dispuse dezordonat.
Este sintetizat att de celulele epiteliului anterior, ct i de celulele din
stroma subjacent. Aceast membran confer o anumit rezisten mecanica
corneei i este penetrat de numeroase fibre nervoase senzitive care inerveaz
epiteliul anterior. Aceast membran bazal acioneaz ca o barier mpotriva
propagrii infeciilor. Nu are capacitate de regenerare
Este impropriu denumita membrana bazala...este doar o structura
fibrilara,acelulara,marticeala.

3. Stroma corneei sau substana proprie a corneei

de lamele

reprezint 90% din grosimea acesteia i const din circa 60

fine, formate din esut conjunctiv dens fibro-lamelar. n cadrul fiecrei lamele
fibrele de colagen
III sunt paralele, ns au direcie aproximativ
perpendicular pe cele din lamelele adiacente. O lamela are diametru de 23
nm si o lungime de 1 cm.
ntre fibre se gsete o substan fundamental bogat n proteoglicani, care
sunt glicozaminoglicani sulfatai (n principal condroitin-sulfat i keratan-sulfat)
legai covalent la o protein.(decorina)

Lumicanul , un proteoglican bogat in keratan sulfat core protein=decorina

ntre lamele se gsesc fibroblaste corneale aplatizate, denumite

keratocite. Ele au rolul de a intretine si sintetiza aceasta stroma.
GEOMETRIC
lamele

ARRANGEMENT=TRANSPARENCY

Se presupune c spaializarea
uniform a fibrelor de colagen
datorit proteoglicanilor i
dispunerea n unghiuri
drepte(ORTOGONAL) confer
transparen corneei. conine in jur de
200 de straturi orizontale de fibre de
colagen dispuse ordonat; de aceea
undele electromagnetice imprtiate de
diferitele fibre interfer distructiv, astfel
incat lumina incident trece practic fr
pierderi in fibrele de colagen, iar corneea
apare transparent
De asemenea, keratocitele pot prolifera si in in incercarea de a repara
stroma,sa o opacizeze.Asadar, trebuie sa existe o orchestrare foarte fina a
proceselor de sinteza si reparare, in vederea pastrarii transparentei cristalinului !
Immediately after epithelial insult, keratocyte cells underlying the area of injury undergo
apoptosis or programmed cell death (Wilson, et al., 1996; Dupps and Wilson, 2006), an
involutional and controlled form of death in which there is limited release of intracellular
contents such as enzymes, chemokines and other components that could directly damage
surrounding structures and cells and promote infiltration of excessive numbers of
inflammatory cells with the potential to further damage the tissue

THIS IS WOW

4. Membrana bazal posterioar Descemet

Este intr-adevar o membrana bazala adevarata, fiind mb a epiteliului posterior.Are o
grosime mai mare ca mb . obisnuite
este situat ntre strom i epiteliul posterior. Are o grosime de 5-10 m i
este o structur omogen, constituit din fibre colagene fine dispuse sub forma
unei reele tridimensionale.
Spre deosebire de membrana anterioar, se regenereaz dup leziuni;
este sintetizat n mod continuu i se ngroa lent odat cu naintarea n vrst.
Descemets membrane extends
peripherally beneath the sclera as a
trabecular meshwork forming the pectinate
ligament.
Strands from the pectinate ligament
penetrate the ciliary muscle and sclera
and may help to maintain the normal
curvature of the cornea by exerting
tension on Descemets membrane.

5. Epiteliul posterior,
denumit impropriu endoteliu cornean, este un epiteliu simplu pavimentos
care acoper suprafaa intern a corneei, adiacent camerei anterioare a globului
ocular. Celulele sunt solidarizate prin jonciuni de tipul zonula adherens, astfel c

toate schimburile metabolice ale corneei se realizeaz prin

epiteliu. Celulele au un aspect hexagonal (LP)
Rolul sau de bariera in mentinerea transparentei corneei
Transparency of the cornea requires precise regulation of
the water content of the stroma. Physical or metabolic damage
to the endothelium leads to rapid corneal swelling and,
if the damage is severe, corneal opacity. Restoration of
endothelial integrity is usually followed by deturgescence,
although corneas can swell beyond their ability for selfrepair.
Such swelling can result in permanent focal opacities
caused by aggregation of collagen fibrils in the swollen
cornea.

Retina
Retina

Retina sau tunica nervoas a globului ocular este o membran fotosensibil

care se dezvolt din veziculele optice de la nivelul prozencefalului , i poate fi

considerat o expansiune a creierului. Este format din dou segmente: segmentul

posterior, respectiv 5/6 din circumferina acestei tunici, reprezint retina vizual i
segmentul anterior, care corespunde corpului ciliar i irisului, constituie retina
oarb. Zona de tranziie dintre aceste dou segmente se numete ora serata.

. Retina vizual sau senzorial Retina vizual este format din zece straturi: un
strat de natur epitelial i nou straturi constituite din celule nervoase i
nevroglice.
Corpii celulari ai celulelor vizuale i ai celulelor nervoase bipolare i multipolare
constituie patru straturi,
Conexiunile sinaptice dintre cele trei tipuri de neuroni formeaz alte dou
straturi(plexiforme)
iar axonii celulelor multipolare alctuiesc un al treilea strat, cel al fibrelor
nervului optic.
Prelungirile celulelor gliale se structuralizeaz sub aspectul a dou
membrane limitante: extern i intern. n alctuirea retinei intr apte
tipuri celulare.
DIAGRAMA RETINA

Note :
The inner nuclear layer (6) consists of the nuclei of horizontal,
amacrine, bipolar, interplexiform, and Mllers cells.
Interplexiform cells and their processes have synapses in both inner and outer
plexiform layers. These cellsconvey impulses from the inner plexiform to the outer
plexiform layer
plexiform intern-in ghem de prelungiri.
Plexiform intern = The course of these processes is parallel to the inner limiting
membrane, thus giving the appearance of horizontal striations to this layer

1.Celulele pigmentare.
Celulele pigmentare sunt celule epiteliale dispuse pe un rnd pe o
membran bazal, membrana lui Brusch, formnd epiteliul pigmentar.
Celulele sunt cubo-cilindrice i prezint nuclei situai bazal. Membrana
celulelor adiacent membranei lui Brusch prezint numeroase invaginaii
n care sunt polarizate mitocondriile, ceea ce sugereaz un transport ionic
la acest nivel.

ntre membranele laterale ale celulelor exist jonciuni de tipul zonula

ocludens, zonula adherens i desmozomi care particip la formarea
barierei snge-retin. Jonciunile de tip gap de la nivelul membranelor
laterale ale celulelor asigur comunicarea intercelular.
Citoplasma celulelor conine RER, aparat Golgi i REN bine dezvoltat,
granulele de melanin sintetizate de aceste celule APICAL,e apar ca i
corpi ntunecai. In citoplasma se mai intalnesc si corpi lamelari rezultati
din fagocitoza.
Celulele pigmentare ndeplinesc numeroase funcii: asigur
absorbia luminii, realiznd efectul de camer obscur a globului ocular;
intervin
n

esterificarea vitaminei A; (resinteza pigmentului vizual),asigur fagocitoza

continu a discurilor membranoase uzate ale celulelor cu bastona (7500
de discuri pe zi ! :o)
Functions of a retinal pigment epithelial cell. Note that the apical
portion has abundant cell processes that fill the spaces between the outer segments
of the photosensitive cells, and the membrane of the basal region has invaginations
into the cytoplasm. This is a cell type with several functions, including the synthesis
of melanin granules that absorb stray light in the eye chamber. This is depicted on
the right side of the figure, which shows the organelles that participate in melanin

synthesis. On the left side of the figure, lysosomes containing enzymes synthesized
in the rough endoplasmic reticulum (RER) coalesce with the phagocytized apical
parts of the photoreceptor, digesting them. In addition to these activities, pigment
cells are probably active in ion transport, since they maintain an electrical potential
between the two surfaces of the epithelium membrane. The relatively welldeveloped smooth endoplasmic reticulum (SER) participates in the processes of
vitamin A esterification.

2.Celulele cu bastona
sunt cele mai numeroase celule vizuale, n numr de 100-120 milioane i sunt
specializate pentru vederea n lumin crepuscular. Sunt celule alungite, orientate
paralel ntre ele i perpendicular pe suprafaa retinei.
Sunt alctuite din patru poriuni: segmentul extern, segmentul intern, regiunea
nuclear i zona sinaptic.
Segmentul extern, respectiv prelungirea dendritic, este fotosensibil i are form
de bastona. Este alctuit din 600-1000 de vezicule membranoase turtite,
asemntoare unor discuri dispuse perpendicular pe axul lung al celulei. Fiecare
vezicul membranoas reprezint o invaginaie a plasmalemei, care se detaeaz
de la suprafaa celulei formnd discuri suprapuse, cu o grosime de 8 nm ce se
NU continua unele cu altele, fiind la randul lor inconjurate de membrana. La nivelul
membranei discurilor este localizat pigmentul rodopsin sau purpura vizual.
Segmentul extern este separat de cel intern printr-o zon intermediar
ngust, unde se remarca prezenta unui cil, cu corpuscul bazal si a unui centriol,
inspre segmentul intern.Uneori , la acest nivel, se poate observa o un proces
citoplasmatic, asemanator cu un deget de manusa proces caliceal .
Segmentul intern conine aparatul metabolic al celulei care asigur biosinteza i
producerea de energie. Este bogat n glicogen i conine numeroase mitocondrii
polarizate spre zona de legtur cu rolul de a asigura energia necesar n procesul
vizual. Sub zona mitocondrial se gsesc microtubuli, polizomi, aparat Golgi,RERi
RENbine dezvoltat

Putina fiziologie

2.Celulele cu con
sunt n numr de 7 milioane i sunt responsabile de vederea n lumin
intens i de perceperea culorilor. Sunt de asemenea celule alungite, cu o structur
asemntoare celulelor cu bastona, ns prezint anumite particulariti:
segmentul extern are form de con; discurile; proteinele produse n segmentul
intern al conurilor sunt difuz rspndite n ntregul segment extern; conurile conin
pigmentul denumit iodopsin.
Modul de funcionare a conurilor i bastonaelor este similar, dei conurile
sunt specializate pentru vederea diurn colorat, iar bastonaele pentru vederea la
lumin slab, nocturn.
Nucleii celulelor cu con sunt mult mai mari decat cei ai celulelor cu bastonas
si se pigmenteaza mai deschis, fiind pozitionati mai degraba catre segmentul
extern.In plus, zona nu cleara este inconjurata de un strat relativ gros de
citoplasma, spre deosebire de conuri ,unde zona nucleara e separata de zona
externa printr-un segment intermediar, cu citoplasma putina.
In ambele celule gasim un CIL in aceasta zona intermediara *

Interiorul discurilor comunica cu spatiu extracelular, discurile SE CONTINUA

unele cu altele.

Ps : RITMUL de sinteza de noi discuri dar si de eliminare/fagocitare asigura

forma caracteristica a celulei.

Membrana limitanta externa(stratul 3 )

Nu este o membrana propriu-zisa.Este defapt un sir de jonctiuni adherens ce se
Stabilesc intre apex-urile celulelor Muller, dar si intre apexuri si celulele
fotoreceptoare.
Varfurile celulelor Muller se termina la limita segment ext/int a celulelor
fotoreceptoare
Aceasta membrana se considera a fi un soi de bariera metabolica ce
restrictioneaza
Pasajul unor molecule catre straturile interne ale retinei.

3. Celulele bipolare
reprezint protoneuronul cii vizuale. Sunt
de dou tipuri: celule bipolare difuze care fac
sinaps cu dou sau mai multe celule
fotoreceptoare i celule monosinaptice care
fac sinaps cu axonul unei singure celule cu con
i cu o singur celul ganglionar multipolar.
FENOMENUL
DE
DIVERGENTA
SEMNALULUI(minim in fovea centralis)

4.Celulele ganglionare sau neuronii multipolari

reprezint deutoneuronul cii vizuale. Aceste celule stabilesc sinapse cu celulele
bipolare i i proiecteaz axonii spre o zon specific a retinei, papila
nervului
optic,
denumit
i
pata
oarb,
unde
vor
forma
nervul

optic.Intraocular,axonii sunt nemielinizati pentru a impiedica reflexia luminii pe

teaca de mielina *
Fiind celule nervoase, prezint nuclei mari, eucromi, nucleolai i corpusculi
Nissl bine evideniai. i aceste celule pot fi difuze sau monosinaptice.
Printre celulele ganglionare,se observa celule gliale cu nuclei heterocromatici.

5. Celulele orizontale
sunt neuroni de asociaie care asigur legtura ntre
diferitele celule fotoreceptoare. Se pare c au rol n
integrarea stimulilor, mai ales in procesul de inhibitie
laterala.Ele au rol de inhibitie pe celulele bipolare, ajustand
astfel contrasul imaginii

6. Celulele amacrine
sunt un tip special de neuroni unipolari care stabilesc
contacte ntre celulele ganglionare. Nu se cunoate cu
exactitate funcia lor...multiple roluri, mai ales raspund la
schimbarile rapide. Celulele amacrine mediaz semnalele
nervoase intre celulele bipolare i alte celule
amacrine sau ganglionare. Ca i celulele orizontale,
celulele amacrine acioneaz lateral, afectand
semnalizarea celulelor bipolare invecinate, dar prezint un grad de specializare mult
mai pronunat. Exist cca. 40 tipuri diferite de celule amacrine, majoritatea fiind
lipsite de axon.
Fiecare tip celular amacrin se conecteaz cu anumite tipuri de neuroni bipolari i
genereaz un
anumit tip de neurotransmitori. Celulele amacrine intervin in procesarea
imaginii in special la
nivelul reglrii luminozitii imaginii i al deteciei micrii obiectelor

7. Celulele Mller
sunt celule nevroglice cu rol nutritiv i de suport. Sunt intens ramificate i
prezint prelungiri care leag celulele nervoase ale retinei .Procesele apicale
impreuna cu jonctiunile adherens de la acest nivel formeaza mb.limitanta
externa, iar membrana bazala MB. A celulelor muller formeaza MB
.limitanta interna, ce separa retina de corpul vitros **
Celulele conin n citoplasm microfilamente, granule de glicogen i au o
activitate metabolic intens.Ocupand maj, spatiului extracelular, joaca un fel de rol
de matrix .

Mllers cells form the scaffolding for the entire retina.

Their processes invest the other cells of the retina so
completely
that they fill most of the extracellular space.
Microvili apicali.

Cristalinul
-este o structura refractila biconvexa, avasculara si transparenta,
contribuind cu 20 din cele 60 de dioptrii la puterea re refractive a
ochiului. Cristalinul este o
lentil biconvex asimetric, avand razele de curbur de 10 mm
i respectiv 6 mm in stare neacomodat.
Cristalinul este compus din ap i proteine transparente (care nu
absorb lumina vizibil).
Proteinele sunt dispuse ordonat, in cca. 20.000 de straturi subiri,
concentrice, al cror indice de refracie crete dinspre periferie
spre centru.
Aceast stuctur permite trecerea luminii cu pierderi
minime, ceea ce determin aspectul transparent al
cristalinului
-un filtru care absoarbe o mare parte din radiaiile
electromagnetice cu lungimi de und mici (ultraviolete, X, ),
avand rol in protecia retinei
Cristalinul este incapsulat in sacul capsular (cristaloida), care este
susinut de fibrele zonulare (zonulele lui Zinn). Zonula mentine
cristalinul in stare de tensiune mecanica,cand muschii ciliari sunt
relaxati.
Straturile cristaliului :
1.capsula , care reprezinta defapt lamina bazala a stratului 2.Ea
e mai groasa la ecuator, unde se prind zonulele lui Zinn.
2.epiteliul subcapsular,prezent numai in partea ANT a
cristalinului*e
-format din celule cuboidale, unite prin jonctiuni GAP intre ele,
dar si cu fibrele cristaliniene subiacente! Au putine organite,se
coloreaza palid.
3.Stratul fibrelor cristaliniene
- deriva din epiteliul subcapsular(2) localizat ecuatorial doar*
- celulele s-au condensataplatizat,si-au pierdut organitele si sau incarcat cu proteine numite CRISTALINE.Fibrele cristalinene
pot ajunge la o lungime de 10mm, latime de 10um si grosime de

2 um.Catre centrul cristalinului ( inima cristalinului) aceste fibre

sunt atat de subtiri si condensate, ca nu se pot distinge unele de
altele.

Lens cells/fibers captured by scanning electron microscopy

URECHEA
Putina embriologie-to review EMBRIO lp on thi matter.it was done really well

Urechea externa-auriculul
The auricle is the external component of the ear that collects
and amplifies sound.
The auricle (pinna) is the oval appendage that projects from
the lateral surface of the head. The characteristic shape of the
auricle is determined by an internal supporting structure of
elastic cartilage. Thin skin with hair follicles, sweat glands,
and sebaceous glands cover the auricle. The auricle is considered
a nearly vestigial structure in humans, compared with its
development and role in other animals. However, it is an
essential component in sound localization and amplification
The external acoustic meatus
conducts sounds to the
tympanic membrane.
The external acoustic meatus is an air-filled tubular space

that follows a slightly S-shaped course for about 25 mm to

the tympanic membrane (eardrum)

oragnul lui corti

4 tipuri de
celule

Observam prezenta
celulelor de support
interne si
externe(Bottcher
inferior si Claudius,
superior) SI Hensen,

Organul lui corti e compus din : celule paroase,celula

falanga,si celule pilon si celule de suport
Celulele paroase se distribuie intr-un strat inern
(unicellular) si un strat extern(al carui numar de celule
creste de la baza spre apex, de la 3..la circa 6 celule
latime)

Celulele falanga
joaca rol de suport atat pentru celulele interne cat si cele externe.
Le inconjoara complet pe cele interne , prin procesele lor citoplasmatice lungi.
Cele externe sunt inconjurate doar in partea bazala , insa,apical, procesele
citoplasmatice ale celulelor falanga se dilata si cuprind si apexul, formand o cuticula
continua. Aceasta se face datorita unui process citoplasmatic subtire, care se
extinde apical . Totusi, partile laterale raman neimbrcate de celulele
falanga.Celulele falanga externe, poata numele de celule Deiters

Procesele apicale ale celulelor falanga sunt strans unite intre ele, si cu celulele
paroase externe prin jonctiuni STRANSE.Acestea creaza o adevarata
compartimentare, in sensul ca celulele externe si interne, celulele senzoriale, se
scalda intr-un mediu numit CORTILIMFA,asemanator perilimferi ,DESI , scala media
se presupunea ca contine ENDOLIMFA.

Celulele stalp
separa cele 2 randuri de celule paroase.Ele se sprijinape membrana bazala.Au de
asemena jonctiuni apicale stranse.Intre ele se delimiteaza TUNELUL CORTI/tunelul
spiral

Celulele paroase
Reprezinta receptorul neurosenzorial al aparatului auditiv

Mb. Tectoria
-medial,e atasata buza vestibulara a limbului spiral.
-se extinde catre lateral, peste celule, fiind atasata de stereocilii celulelor paroase,
care o imprima in forme de W si V,asa cum sunt dispusi stereocilii.
Este alcatuita din fibre de collagen de tip II,Iv si IX.Otogelina si tectorina sunt
associate cu fibrele de collagen.
Se crede ca este secretata de celulele interdintate ale limbului spiral(interdentate
cells)

MEMBRANA BAZILARA
- se desprinde la nivelul lamei spirale osoase,(buza timpanica a limbului
spiral) pe care o continua si se intinde pana la lig spiral unde se fixeaza pe
creasta spirala - cuprinde doua zone :
Zona arcuata
- zona mediala(catre modiol) numita zona neteda sau zona arcuata,se intinde de la
limbul spiral pana la pilierii externi.E alcatuita din manunchiuri compacte de fibre de
collagen(8-10nm in diametru) cu dispozitie radiala, in mare. Este bilaminara.Este
cea care sustine organul lui Corti !
Zona pectinata
- zona laterala(periferica) numita zona striata sau pectinata este mai groasa,
incepe la pilierii externi continua zona neteda pana la ligamentul spiral.Aici este
trilaminara, iar cand se insera pe crista basilaris devine bilaminara,din nou.
Ce e crista basilaris?Dar ligamentul spiral?
The periosteum, forming the outer wall of the ductus cochlearis, is greatly thickened and
altered in character, and is called the spiral ligament.It projects inward below as a
triangular prominence, the basilar crest, which gives attachment to the outer edge of the
basilar membrane; immediately above the crest is a concavity, the sulcus spiralis
externus.

Lama spirala osoasa

O prelungire osoasa a modiolului care se prelungeste catre interiorul canalului osos
si se rasuceste, ca si canalul de 2 ori si jumatate .Imparte melcul osos partial in 2
scale.Pe ea se prinde membrana bazilara.

The osseous spiral lamina consists of two plates of bone between

which are canals for the cochlear nerve fibres.(fig B)
On the upper plate(placa/lama superioara), the
periosteum is thickened to form the spiral limbus (limbus
laminae spiralis)
THE SPIRAL LIMBUS HAS 2LIPS

An upper surface, called the vestibular labium,(buza vestibulara) and the

lower tapering part(care se subtiaza progresiv) which is the tympanic
labium, (buza timpanica) which is perforated by a series of small
holes named (the habenula perforata) for branches of the
cochlear nerve.

The upper surface of the vestibular labium is crossed at

right angles by furrows(santuri)separated by numerous
elevations the auditory teeth (dentes acustici).
Celulele BUZEI VESTIBULARE
1.The limbus is covered by a layer that appears
superficially to be squamous epithelium;
2.however, only the cells over the teeth are flat,
and those in the

 Furrows are flask-shaped(forma de vaza)

interdental cells. Se crede ca celulele interdintate ar
secreta membrana tectoria.
The epithelium is continuouswith the epithelium in the internal
spiral sulcus and on the inferior surface of Reissners membrane.

BASILAR MEMBRANE
FACTS
The length of the
basilar membrane
is 35 mm; its width
increases from 0.21
mm basally to 0.36
mm at its
apex, accompanied by
corresponding
narrowing of the
osseous spiral
lamina and a decrease
in the thickness of the
basilar crest. The lower
or tympanic surface of
the basilar membrane
is covered by a layer of
vascular connective
tissue and elongated
perilymphatic cells.
One
vessel, the spiral
vessel (vas spirale), is
larger; it lies
immediately below
the tunnel of Corti.

Stria vascularis

The lateral or outer

wall of the scala media is bordered by a unique epithelium,
the stria vascularis. It is responsible for production and
maintenance of endolymph.
The stria vascularis encloses a
complex capillary network and contains three types of cells
1.The marginal cells, primarily involved in K_
transport, line the endolymphatic space of the scala media
2.Intermediate pigment-containing cells are scattered
among
capillaries.
3. The basal cells separate stria vascularis from
underlying
spiral ligament.
.