Analizatorul vizula este format din 3 segmente:

1.Segmentul periferic - in care se gaseste retina, care percepe excitatiile lumi

noase.Este alcatuit din globii oculari ,
anexe care se impart in anexe de protectiue: orbita, pleaope, conjuctiva, ap.lac
rimal si anexe de motilitate: musculatura
extrinseca a globului ocular.
2.Caile nervoase - care conduc impusurie nervoase de la retina spre centrul cort
ical, in regiunea calcarina lobul occipital
3.Centrl cortical- unde impulsurile nrevoase retinale se transforma in senzatii.
Globul ocular- organ pereche, situat in partea anterioara a orbitei, sustinut d
e capsula lui Tenon , muschii extrinseci, vase, nervi, tesut adipos.
-forma aproxim. sferica putin aplatisata in sens anteroposterior,
-axul AP - la maturi are 24 mm( linia cre uneste cei doi poli, se mai numeste ax
ocular extern), la nastere 16 mm,
pe parcursul primilor 7 ani 22-23 mm, iar la 14 ani >>24 mm.ZAx ocular intern- u
neste fata posteriaora a corneei cu fata posterioara a retinei=21,75 mm.
- axul transversal=23,6 mm
-axul vertical = 23,3 mm
-axul optic- de la polul anterior al globului ocular pina la fove a centarlis.
- i se descriu 2 poli: polul anterior- coincide cu cel mai proeminet sector de
pe cornee; polul posterior - vizavi de
cela nterior, in partea postreioara asclerei, putin mai lateral de locul prin
cafre nervul optic isiface aparitia din
globul ocular. Ecuatorul- 77,6 mm- intre cei 2 poli in paln frontal , perpndi
cular pe axa AP, a carui paln trce la distanta egal
dintre cei 2 poli.Meridiane- linii circulare care trec prin cei 2 poli.
- greutate ochiului- 7-8 gr, iar volumul 6,5 cm3.
Globul ocular este alcatuit din 2 categorii de formatiuni- peretle si continutu
sau:
1.Peretele-care reprezinta 3 tunici concentrice :externa- fibroasa, mijocie - va
sculara, interna -retina.
2.Continutul ochiului- medii trasparente si refrigente care constituie apratul d
ioptrtric- umoarea apoasa acamerei
anterioare si posterioare, cristalinul, corpul vitros.si corneea???
Tunica
a din:
Tunica
Tunica
activa

externa fibroasa- cea mai goroasa, si mai rezistenta ca celellate, compus

cornee, sclera si limbul sclerocorneean.
medie- vasculara-sau uvee, compusa din iris, corp cilira si coroida.
interna, retina fdin celule si fibre nervoase cuprise intre retina optic
si optic inactiva.

Tunica externa , fibroasa.

Rolul: de protectie acelorlalte tunicisi a structurior intraoculare transparent
e
mentine partial forma globuluii ocular
sclera serveste si ca schelet - pe ea se insera muschii extrinseci ai och
iului.
Corneea- rol de protectie/ alimentare/ de carcas(cele mai dure)
-transparenta, neteda, lucioasa, sferica, umeda, ft sensibila, avascular
a - in norma.
- capacitate de regenerare cu pastraea functiei.
-poate fi comparta ca ofereastra aGO.
-puterea de refractie 43-44 D.
- se alimentaeaz prin osmoza si difuziune din umoarea a poasa si lichidu
l lacrimal.
- inervatia foate bogata >> refelxul corneean(fibrele mielinice ale ramu

rii oftalmice ale n trigemen).

- datorita transparentei permite patrnderea si refractia razelor de lumin
a in ochi.
- partea anteriaora a tunicii externe, ocupa 1/6 din suprafata gl.ocula
r.
- forma unei calote sferice cu diamterul orizontal 12 mm si cel vertical
11 mm ceea ce reda supraftei anteriare
o forma elipsoidala( aceasta forma elipoidala se datroeaza faptului ca sclerotic
a intrece marginea corneei in partea superioara si inferioara mai mult decit in
ce amediala si temporala.
-raza curburii supraftei anterioare este de 7,7 mm , iar pe orizontala de
7,8 mm>> astigmatism fiziologic de 0,5 D.
-grosime acorneei in partea centrala de 0,4-0,6 mm iar spre periferie de
0,8-1 mm.
-limbul sclerocorneean- locul de trcere dinter sclera si cornnea ma stfel
incit marginile mai profunda a le
corneii sa patrunda in strarturile superficilae ale sclerei.Este o zoa de conden
sate fibroasa ,
importanta din ppunct de vedere anantomic , ptu ca pe aici se evacueza umoarea a
poasa din camerele GO.Importanta
din punct de vedere chirurgical ptu ca pe aici se intervine in caz de catracta s
au glaucom, zona fiind totatl nesingerinda.
Limbul are importanta in evacuarea umorii apoase din GO, deoarece in le este sit
iat canalu Schlemm.
Din cauza structurii complicate > procese inflamatoriii, alergice, neoplaziece.
Sursele de alimenatre ale limbului: artrele ciliare posterioare scurte si lungi/
arterele cilare anterioare.In app limbului
arterele ciliarea anterioare se ramifica in n3 branse:
1.Bransa principala patrunde in GO si anastomozeaza cu bransele artrelor ciliare
posterioare lungi>> marle cerc aterial al irisului.
2.BrANSA 2 -A >> reteaua arteriia perikeratica.
3.bRANSA A 3-A - RECURENTA ALIMENTEAZA EPISCELAR SIS CLERA
vENLE >> venele ciliare anterioare.
Inervatia de nervii ciliari si ramuri ale nervului oftalmic.
Histologic deosebim 5 starturi (biomicroscop):
1.Epiteliul anterior - intr-o masura mica aeste alimentyat si de lacrimi.Este o
continuarea a epiteliului conjuctival
si consta din 5-6 starturi de celule.Strattul cela mai profund - germinativ din
celule cilindrice, medii- celule
poliedrice, superficiale- aplatizate descuamata.
Epiteliul corneean are o mare capacitate de regenerare (eroziunile lui se epitel
iezeza de 1-3 zile).
2.Memrana elastica anterioara Bowman- din fibre colagene si amse amorfe transpar
ente , ft rezistenta la actiuni mecanice externe
si ft nerezistenta la actiune afermentilor proteolitici si atoxinelor bacterien
e / nu regnereza.
3.Tesutul corneean propriu-zis sau parenchimul- cel mai gros strta 8/10 din cor
nee.ets eformat din lamelele corneene dispuse
paralel una fata de alta atit in palns ueprficial(dar nu in aceeasi directie)>>
imporatnta mare in mentinerea
transparenteuie corneei. Lamelele la rindul lor constau din fibre colagene si el
astice +substanta fundamentala din
mucopolizaharide+lichid pericelular din fantele dintre straturile de lamele pri
n intermediul caruia se efectuaeza
schibul de substante.In fante sunt keratociti , fibre nervoase demilinizante, c
elule sanguine migratoare.Regenereaza
suficient - insa la lezarea lui lamelle si pierd paralleismul>> leucoame (cicat
rice )netrasparente.

4.Membrana elastica posterioara Descemet- omogena ,a morfa, transparenta, rezist

enta a;a actiunile fermentiloor
proteolitici si aa toxinelor bacterine si putin rezistenta la actiunile mecanice
.Regenereaza suficinet.APP de limb membrana lui
Descemet se ingroasa formind un cordon circular din fibre de colagen - inelul a
nterior alui SChwalbe.
5.Epiteliul posterior sau endoteliu- acatuit dintrun singur strat de celule apla
tisate , poligonale, care in conditii patologice pot hiperplazia si metaplazia c
oncomitent.
- protejeaza tesuturiel corneene de imbibitia
lor cu umoarea a poasa >> cantitat constatnta de apa in cornee>> transparenta.
Primele 4 se alimenteaza prin difuziune.Al 5lea strat prin osmoza .
Inervatia senztiva:
Corneea este cel mai sensibil tesut din corpul uman- esste inervata de 5 plexuri
nervoase:
1.Plexul prelimbal2.Plexul limbal
3.Plexul bazal Raizer
4Plexul subepitelial
5.Plexul epitelial.
Inervatia simpatica- dfe la lantul simaptic, nucleul Budge
Fbre trofice ce regleaza patrunderea subst. nutritive.
Nervul trigemen-?
Nervul Facial???
N.oculomotor??
Sclerotica- ocupa 5/6 din suprafta GO.
-dura , netrasparenta, rezistenta, inextensibila la a dulti, de culaoa
re alba, constituiat din fasciculi
fibrosi(din colagen si elastin) masa fundamentala de mucopoliaharide care se in
tetaie in diferite directii>>
intrasparenta ei.
- din 3 straturi:episclera (din tesut fibros lax, contacteaz cu capsu
la Tenon)
sclear propriu-zisa- din fascicule fibrosi densi cu
celule intre ei
lamela fusca- asemanatoare morfologic sclerei propri
u zise doar ca contine celule pigmentare cromatofori.Structura si functionla fii
nd continuarea arahnoidei cerebrale.
- starabatuta de orificii (emisarii), prina care ies sau patrund in G
O nervi sia vase.Cele mai numeraose
orificii in app polului posterior , prin care patrund in globul ocular areterele
ciliare posterioare scurte si lungi si nervii ciliari.
- orificiul de iesire anervului optic este situat supreomedial de po
lul posterior.La acest nivel stratuile esterne ale sclerei >> teca nervului opti
c, iar cele interne>> lamina cribrosa , prina le carei orificii trec fibrele n.
optic, artera si vena centrala a retinei.
- lama ciuruita se poate deplasa in caz de majorare a tensiunii intra
cerebralesau preiunii ic.
- paralimbal - rificii mici prin care trec arterele si venele ciliare
anteriare si vase limfatice.
- pe sclera se insera muschii drepti - la 5,5 -7 mm de la limb, iar p
utin posterior cei doi oblici.
- pe partea interna acslerei , in reg. limbului - un mic santulet, in
cae este situata canalul lui SChlemm sau sinusul venos al sclerei.Peretii canal
ului la exterior din partea interna asclerei , intrana- de trabeculi corneo- sc
lerali.

- intre sclea si coroida > spatiu supracoroidian umplut cu tesut fibro

s lax, prin care trec arterele ciliare posterioare lungi si nervii ciliari.
- slab vascularizata din ramurile arterleor ciliare posteriaore scurte
si lungi, artere ciliare anterioare.
Venele s evarsa in >> venel coroidine si venele ciliare anterioare.Vase adevarat
e limfatice nu exista insclera, limfa circulind prin spatii lacunare interfascia
lesi
comunica cu spatiile supracoroidien esi suprasclerale.
- inervatia de nervii ciliari si ramuri ale nervului oftalmic.
Tunica vasculara - uveea- culoare inchisa, intensa vascularizata , mare nr de c
elule pigmentare>> camera obscura , in care lumina patrunde numai prin pupila .
- din 3 parti- iris , corp ciliar, coroida.
Irisul- rol de diafragm / dozeaza spotu de lumina / rol stenopic cu diminuarea a
beratiei cromatice/ sfericitate/ partial
participa la producerea si evacuaraea umorii apoasea din ochi / valoare estetic
a, criminalistica >> la baza iridpodiagnosticii.
- diafragma discoidala , dispusa frontala, separind camera a nterioara de
cea posteriaoara.
- bizibil prin corneea transparenta
- diam orizontal= 12,5 mm, si diametru vertical de 12 mm.
- in centru - pupila
- la o distanta d e cca 2 - 3 mm de la margine apupilei se afla cercula
rterial mic (crause ), care separa irisul in
2 parti: zona ciliara cu numeroasaea dincituri si ridicaturi radiale, si zona
pupilara cu striatii mai fine.
-fata a nterioara- delimiteaz ainapoi camera a nterioara venind in raport
cu camera apoasa,; coloratia ei depinde de melanocite si melanina.
- fata posteriaoara- de cul negara , indifernt de pigmentatia fetei anteri
oare, este indreptata spre cristalin si camera posterioara .
-marginea ciliara a irisului se continua cu corpul cilira, aici irisul es
te cel mai subtirte 0,2-0,5 mm, dea ceea la acest nivel in rma traumatismelor s
e produc mai des rupturi iriene(irido-dializa).
Aici se observa niste adincituri si valuri concentrice provenite din plierea iri
sului in midriaza.
In zona arcului arterial mic irisul este cel mai gros.
Marginea pupiole i este caoperita de guleras pigmentar- strat de cel pigmentare.
- diametrul variaza in functie de virsta, acomodare, ilmuniare, in mediu
= 3mm, max dilata8 mm, max ingustat= 1mm.
Irisul contine : partea stromala si aprtea ectodermala, care alactiuiesc 5 strat
uri:
1.Epiteliul annterior
Membrana bazala anterioara
3.Stroma miriana
4.Membrana bazala posterioara
5.Epiteliul posterior.
Vascularizarea irisului :
Cercula arterial mare , sitiuata la periferia irisului , de la care pornesc bran
se radiale>>> anastomozare branselor
radile, intre eele>> cercul arterial mic situat la 2-3 mm de la margine apupile
i.
Venele irisului>> venele coroidine.
Inervatia senzitiva de nervii ciliari lungi
Vase limfatice in uvee nu se gasesc, cde aceea limfa din iris si corpul ciliar c
ircula prin spatii lacunare >> se varsa in camera anterioara.
Corpuyl ciliar- partara mijlocie a uveei, se intinde le a orra serata pina la r
adacina irisului

- latoime - 6-7 mm
-din partae coroinara si partae plana.
Partea coronara - latime de 3-4 mm, constituita din partaea interna si in proces
ele ciliare (70-80), situate pe crestele ciliare , de 2mm , albicioase, separate
de santulete de culoare inchisa.
Partaea plana- mai netedea, lungime 3-4 mm, ul bruna.
De epiteliul proceselor ciliare si de partea plana se insera zonula lui Zinn, ca
re porneste dea ici si se fixeaza de ecuatorul cristalinului
Dupa Salzmann , fibrelel zonulei Zinn ce pleaca de la pars plana>> se fixeaza de
cristaloida a nterioara .
fibrelel zonulei Zinhn ce pornesc de la pars coronara >> de ecuat
or si cristaloida posterioara.
Functiile corpui ciliar:
1.Acomodare- de msuchiul ciliar.
2.Reprezinta o glanda ochiului cu funia de secretie aumorii apoase.Acest lichi
d endovascular produs de corona ciliara alimenteza atesuturileavasculare- corne
ea, cristalin, corp vitros.
Lichidul intaocular vitC > decit in singe si in limfa , ZN, seleniu, Mg.
Histologic 5 straturi: de la sclera sper vitros:
1.Stratul supraciliar
2.sTRATUL muscular
3.Fibrelel circulare- muschiul lui MUUler
4.Stratuo vascular
5.Membrana vitossa - membrana lui Bruch - care se continua cu membrana lui Bruch
din coroida.
6.Stratul epiteliail.
Vascularizatia de cercula rterial mare al irisului.
Venele >> venel ciliare anterioare si partiall cu venle vorticoase.
Inervatia de nervii ciliar lungi
Inervatia parasimpatica - de la oculomottor>> m . ciliar.
Coroida - portiunea posterioara a tractului uveal, se intinde de la marginea pap
ilei nervului optic pina la orra serrata.
Din 4 starturi: din inetror spre exterior
1.MB sau lama vitroasa Bruch;
2.Stratul vaselor capilare (Ruymsch)
3.Startul vaselor coroidiene cu numeroase celule pigmentare
Startul supracoroidian sau lam,ina Fusca- din tesut conjuctiv lAX sub forma de l
amele elastice + celule endoteliale+celule
pigmentare+celule ganglionare a sistemului vegetativ.Prin acest start trec vasel
e si nervii ciliari posteriori.
Functiile: aprovizioneaza cu subst. nutrirtive starturiel externe ale retinei(p
ina la plexiform extern)
contrbuie la formarea acmere obscure >> protejeaza retina de lumina
mentineraea trii optime in ochi trii constatnyte intraoculare,
mentinerea tonusului ciliar.
Vascularizatia/: arterele ciliare posterioare scurte (7-12)/ arterele recurente
din cercul arterial mare a l irisului/ arterele ciliare scurte.
dE LA ARTERELE CILIARE SCURTE LA INTRraea lor in sclera in unele cazuri se forme
aza artera a normala cilioretinala ce se idreapta spre zonma maculara.
Inrvatia de nervii ciliari lungi si scurti.
Arterele uveei isi au oroigine adin 3 surse:
- ciliare posterioare scurte- 7-12, traverseaza scoera in jurul nervului optic;
- ciliare posterioare lungi-

ciliare anterioare- provindin arterele musculare.Ele perforeaza sclera apoi anas

tomozeaza cu cerrcul arterial marea al irisului , situat la baza irisului.De la
el pornesc 3 ramuri de artere colaterale:
??

Retina - membrana nervoasa, grosime de 0,1 mm laorra serrat asi o,4-0,5 mm la po

lul posterior, transparenta, rozpala.
- captuseste interiorul globului ocular de la paila nervului optic pina la pupil
a.
Din punct de vedere functional este impartiya in 2 portiuni:
1.Zona optica- partaea posterioara GO de la papila anervului optic pinna la or
ra serrata(linia ce demarca trecrea coroidei in corpul ciliar)In aceasta zona ar
e structira compusa si proprietati fotoreceptoate.
2.Zona oarba- acopera partae posterioara a corpului ciliar sia a irisului si est
e formata din 2 starturi de celule epitelialeoptic fotosensibile.
partea optica aretinei este fixcata de tesutul subiacent in jurul papilei nervu
lui optic si la orra serrata.Stratul decelulel pigmenatre ale retinei adera int
im la coroida (membra lui Burch)., in timp ce celelleat esunt usor detasabile si
se mentin intr-o pozitie constatnta datorita factorilor:
1.structura normalaa corpuilui vitros, separat de retina prin membrana hialoida.
El retine retina in contact cu coroida si epiteliul pigmentar a l retinei;
2.Presiunea intraoculara normala , distructia corpului vitros si micsorarea pres
iunii intraoculare>> dezlipirea retinei;
3.tensiune acapilara dintre startul neuroepitelial si cel de celule pigmenatare.
4.O OARECAREA ADERENTA CREATA CA URMARE APATRUNDERII PROCESELOR protoplasmatice
ale celulelor pigmantare printre
articolele extrene ale conurilor si nbastonaselor.
Histologic zona optica aretinei din 10 starturi fr la exterior la interior:
1.Stratul celuleor pigmantare- cel pigmnetare poliedrice, partea bazala ale aces
tor celule contin un nucleu eliptic ,
iar cea a picala - procese si fuilamente protoplasmatice cu pigment, care incon
joara sia limenteaza atricolele externe
ale celuleor neuroepiteiliale, fagociteaza disurile descuamatae ale neuroepitel
iului.
2.Stratul de conuri si bastonase- alcatuit din articole externe si interne ale
acestora.Articolel exeterne contin pigemntu in bastonase- rodopsina, in conusriiodopsina.cele interne cu filamnete contractile, glicogen, mitocondrii.
3.Membrana limitanta externa-separa zona nucelelor bastonaselor si conurilor de
corpurile lor.Se fpormeaza din terminatiile fibrelor lui Muller.
4.Stratuol garnular extern- separa nucllel conurilor si bastonaselor.
5sTARTUO plexiform sau reticylar extern- fibre nervoase din axonii neuropeiteliu
lui care fac sinaose cu dendritelel cel
bipolare.
6.sTRAtuk granular intern- celulel neuronului II sau celule bipolarecelule de a
sociatie(orizontale, amocrine, spogioblast).Celulele bipolare prin intermediul
dentritelor sinapsa cu axoniii mai multor bastonase si doar cu un singur con.
7Stratul plexiform - reticyuar inetrn - din fibre nervoase care sinapseaza cu de
ndritelel cel ganglionare+ prelungirile cel de asociatie+ fibre laterale ale ce
luleor mULLER.
8.sTRATUL CEKULEOR GANGLIONARE - CONTIN AL III NEuron.in regiunaea maculara ac
est star din 8-9 starturi iar in restul retinei doar un singur start.corpul celu
lei are dendrite
care se unesc cu stratul plexiform intern cu axonii cel bipolare, si un axon ft
lung - fibrele eoptice care se concentreaza in zona papilei nervului optic>> ner
v optic.

9.Stratul de fibre optice din cilindracsii demielinizati ai cel ganglionare +el

emente aparatului de sustinere _microglie)
10.Membarana limitanta interna- din dilatatiile conice sau placutele bazale ale
cel Muller., aceasta membrana separa retina de corpul vitros.
In regiune afoveei centarle -doar 5 starturi: 1234 si 10.
-sunt numai conuri
- lipsesc acpialrele,a rteriolelel, retina se alimenta
eaza prin difuziune si osmaoza.
125-130 mln bastonase(vedeerea scotopica acromatica si asiguar vedrea periferica
) si 6-7 mln conuri(vedere fotopica, cromatica ci centrala).
Vascularizatia retinei din 2 surse:
starturile interne pina la plexiform extern - de bransele arterei centarle ale r
etinei;
starturile externe- de retatua corio-capilara prin difuziune si osmoza.
Continutul ichiului : corp vitros cristalin si umaoarea apoasa.
Umoarea apoasa - se contine in camera a nterioar sipostreioara a ochiului si im
biba corpulvitros.
- lichid incolor tarnsparent forat la ultrafiltratia singelui prin perteii proce
selor ciliare a le corpului ciliar si partial de iris
- 0,3-0,4 cm3. indice de refractie 1,33
ca LCR : apa, minerale, nacl albumina, glucoza, b2, de 10 ori mai mult acid acso
rbic decit in serul sangui.
mentine alimentarae mediilor optice avsaculare si mentinerae tonusului ocular.
- circa prin corpulvitrso, camera posterioara> in camera anterioara trece prinpu
pila> fiind evacuat din ochi inmare parte prin unghiul cam,erular , canalul Scle
mm, sistemul veos; o lata parte din ochi prin iris si adventitia vaselor central
e retiniene.
Camera a nterioara- delimitat anterior de partae poterioara a corneii si psoteri
o de suparfa aanterioara a irisuluiLocul de intilnire acelor 2 perett> unghi
iridocornean , inchis de ligamntul pectinat (reteatrabeculara care patrunde in i
ris si serveste la insertia fibrelor muschiului ciliar, el formeaza si peretel p
ost
al sinusului venos al sclerei)Trabeculel ligamnetului formeaza spatii carecomu
nica cu camera a nterioar fie cu sinusul cavernos- spatiile FOntana- una diin ca
ile
de vacuarea .
Camera posterioara- inte fata posteri a irisului sis ostreior de cristalin si li
gamnte zinn, delimitta periferic d corpul ciliar.
Criastalinul -lentila biconvexa diametrul 9-10 mm,ideal transparenta, elatsica,
incolor, 18-20 dioptri.
-situat idupairis inaintea corpului vitros, ssuspendat de corpul ciliar prin lig
amnet Zinn
Intre fibrele cu fixatie cristalooda - canal intarnozular Hnaover.
-are 2 fete: anterioara cu raza de curbura de 10 mm, posterioara raa de curbura
6 mm, fata post are astigmatism invers de 0,5 -0,75 D cel compenseaza pe cela l
corneei.Centrul fetei anterioare si posterioare - polii crstalinului, linia imag
inara ce unse polii- axa de 4-5 mm, in functii de caomodoare; greuate 2-2,5 gr.
Histologic cristalinul din:- capsula cristaloida subtie elastica in care se dist
ing cristloida anteri si post, unite intre ele la ecuator in regiuen alamelei zo
nulare.

Corpuvitros- subst gelatinoasa , coloida, tarnsparenta ce ocupa spatiul dintre c

rostalin si partae posterioara a GO.
-6/10 din volum, indice de refractie 1,335
-imedoat dupa cristalin are o scobitura -foasa patelara, unde intre cristalin si

corp vitros - spatiul retro-lenticular.

-la suprfat acoperit de membrana hialoda: pelicula limitanta anterioara si poste
rioara, in alte parti sla dezvoltata.
Vitrosul -tesut de proev mezenchimatoasa , nevasculraiza, se alimente din umoare
a apoasa

Orbita- cavitati osoase in forma de piramida cu 4 laturi , situate in masivul fa

cial lateral de linia mediana cu bazelel inainte si putin inafara, iar virfuril
e indarart si medial.
-adincimea 4,5 cm, h= 3,5 cm, latimea =4 cm
adapostesc si protejeaza GO
Peretele superior- in partea anterioara- din partae orbitala aosului frontal
in partea posterioara - din ala minor osului sfenoidal.
- acest perete separa orbita de sinusul frontal(situat in osul
frontal in partea supero-mediala a orbitei) si de fosa craniana anterioara.
- in reg .antero-laterala a osului frontal- se gaseste glanda
lacrimala
- in partae mediala - se gaseste o mica proeminenta osoasa de
care se insereaza un inel fibros prin care trece is se rasfringe tendonul muschi
ullui oblic superior.
- in treimea interna pe marginera superioaraa orbitei- un orif
iciu prin care trece artera , vena si nervul supraoorbital.
Peretele extern- format de apofiza frontala a osului frontal, apofiza frontala
a osului maxilar, de aripa marea a osului sfenoid.
- separa orbita de fosa temporala.
Peretele inferior- de fata supaerioara a maxilarului ,a pofizele orbitale a le
oaselor malar si palatin.
- acest perete separa orbita de sinusul maxilar(Haimor)
- min terime a medie aosului maxilar , nu departe de nargine a
orbitei un orificiu prina care trece nervul, artera, vena suborbitala.
Peretele intern-anterior de : apofiza a scendenta aosului maxilar, osul lacrima
l, osul plat a l etmoidului
- posterior de corpul sfemnoidal.
Osul lacrimala re 2 creste anterioara siposterioara , in care se gaseste sacul
lacrimal.Din partea inferioara acestei loje se gasest ecanalul lacrimo-nazal ca
re se deschide in meatrtul nazal inferior la o distanata de 3, 5 cm de la intrar
ea in nas.
Intre ala minor simajor a osului sfenoidal se gaseste fisura orbitala superioara
- 15-20 mm, prin acare patrund din craniu nervii III, IV, VI, ramura oftalmica
an. trigemen, radacina simpatica spre ganglionul ciliar
prin care ies din orbita vena oftalmica superioara sre sinusul caver
nos.
Prin aripa mica asfenoidului, putin mai intern de fisura superioara orbitala tr
ece canalul optic prin care din orbita in craniu: nervul optic, iar din carniu i
n orbita - artera oftalmica.
Intre peretle inferior si lateral al orbitei se aflfa ddespicatura sfeno-maxilar
a- sau fisura orbitala inferioara 2,5-3 cm in lungime silatime 1,5-5 mm.Prin ace
asta
fisura orbita comunica cu fosa pterigo-palatino-maxilara.
din craniu prin foramen rotundum (osul sfenoidal)patrunde in fosa pter
igopalatina nervul maxilar, ramurile caruia (infraorbital, zigomatico-facial, zi
gomatico-temporal)>> orbita prin fisura orbitaa inferioara.
n.infraobital artera si vena infraobitala ies prin foramen infraobita
l pe fata

n. zigomatico-temporalis si zigomatico-facialisrin gaurile corespunzat

orae a le osului zigomatic.
din orbita prin fisura orbiatla inferioara -ies vena infraorbiata>> in
plexul venos din fosa ptergo-palatino-maxilara.
acoperita de o pelicula fibroasa si de msuchiul Muuler cu inervatia es
impatica
In regiunea suturii dintre osul frontal si etmoidal - se gasesc 2 foramene mici
prin care trec vasele etmoida;e anterioare si posterioare/ ramura internaa nerv.
nazal si nervul sfenoetmoidal.
Orbita inconjuarta de sinusurile paranazale >> in prcese inflamatorii usor anten
ata.
In interior orbita - periost si continutul sau Go cu nervii, vase si muschi ; du
pa GO se gaseste tesut celular adipos lax retrobulbar, care se desparte de ochi
prin capsula lui Tenon(ca oa articulatie ptu GO), idn 2 foite viscerala ce aoper
a GO si foita parietala ce acopera tesutul retrobulbar.In jurul fiecarui mushi
capsula formeaza mansoane aponeurotice de la care spre orbita se intind tendoane
ce impart tesutul retrobulbar in loje.
Pleoapele- formatiuni musculo-cutanate,a cre inchid cavitatea orbitei dinaparta
anterioara.
antyletul orbito-palpebral superior si inferior- paralelcu margine aorbitei , ca
m la mijoluc pleoapleor,mai pronuntat la pleopapa supaerioara, cind ochiul este
deschis.
Mraginile pleopaleor circumscriu fanta palpebrala cu lungimea de 35 mm , care l
a extremitati formeaz aunghiul lateral si medial.
Marginea libera aploapelor cuo grosime de 2mm are 2 buze:
Buza a nterioara- cutanata, rotujita, cu gene si glande cu secret ulios, gland
lke lui Zess, care se deschid in bulbii pilosi ai genelor + glade sebacee ale lu
i MOll
care se deschid intre bulbii pilosi ai genelor.
intre buze- spatiu numit intermarginal se deschid galndele lui Meibomius25-30, s
ecretul srveste drept bariera ptulacrimi, impiedica prelingerea acestora pe piel
la pleoapelor.
Buza posterioara- la 5-6 mm de unghiul intern a fantei palpebrale - tuberculul
lacrimal cu punctul lacrimal, de unde incep canaliculirel lacrimale.
In unhiul inter al fantei palpebrale se gaseste caruncula lacrimala, iar mai lat
eral de ea cuta semilunara(pleaoapa a 3a sau membrana nictittanta a vertebratelo
rinferioare).
6 starturi :
1Testu cutanat- subtire , e;astic, cute tranversale care cu virsat se adincesc,
se gasesc cromatofori>> cul inchisa, cili mici cu glande sebacee si sudoripare,
iar la marginea libera 2-3 rinduri de gene.
2.Tesutul celular subcutanat lax-lipsiat de tesuta dipos>> permite rasindirea ra
pida subcutanata ahemoragiilor, edemului transsufdtului sia emfizemului.
3Stratul muscular : muschiul orbicular ochiului(n.facial), levator palpebrei sup
erior, m.Muller(lantul sipatic nucleul Budge), m.Horner(n.lacrimal contringe sac
ul lacrimal),
m. Reolani(n.facial)
M orbicular din 2 portiuni- orbitara- ale carei fibre se insera pe cret
ele lacrimale>> cerc inchis in margine aorbitei>>> inchiderea strinsa a fantei p
alpebrale.
- palpebrala se insera cu un capat de ligamne
tul palebral medial si cu alt capt de cel lateral>> reflex de clipire, tic, inch
iderea ochiului in somn.
din el , in partea mediala a pleaopei inferioare se detasea
za Horner muschi, care trece sub sacul lacrimal si se insera pe creasta posterio
ara.>> sacul lacrimal intre ligamnetul palpebral media si muscchiul horent >> cl
ipire la a spiratia lacrimilor.
fibrele musculare din marginea libera a pleopaleor >> m Ri
olan>> eliminarea secretului din glandele sitiuate la marginea pleoappelorsi aju

steaza marginile pleopapelor pe GO.

Levator palpebrei superior- de la inekul fibro sZinn, la nivelul pleoapei in 3
parti fibroase:
- p.superioara- patrunde prin septul orbital superior
si printer orbicular pina la tegument de care se prinde.
- p.medie de marginea orbitala a tarsului
- p.inferioara de conjuctiva.
4.Tesut celula submuscular- din tesut conjuctiv lax.
5Stratul fibros din 2 portiuni:
tarsul de originemixta- situat spre marginea libera a pleoappei
fascia tarsoorbitala- de la marginea orbital a trsului pina la marginea
orbitei, unde se insera pe periost>> perete ce inchide anterior cavitate orbital
a.
tarsul pleoappe superioare- semiluna latimea 10-11 mm, iar tarsul pleopa
ei inefrioare - dretunghiulara de 5-6 mm.
6.Conjuctiva- membrana mucoas subtire, semitransparenta cu 4 zone:
- conjuctiva palpevrala -alipita de partae posterioara a tarsului;
- conjuctiva fornixurilor(fundurilor de sac conjuctival) superior si inferior;
conjuctiva GO, ce acopera partae anterioara a cslrei si limbul;
-conjuctiva carunculei si plicii s emilunare.
n conjuctiva 2 straturi: epiteliu cilindric si subconjuctival lax.
- glandele Meibomius, care se deschid intermarginal la marginile pleoapleor.Nu d
eparte de marginea libera apleopaleor conjuctiva formeaza un santulet subtarsal
, mai pronuntat pe pl superioara , in care se adumna corpii starini ce nimeresc
in sacul conjuctival.
Vasclarizatia din 2 retele de vase:
1.superficiala- de vasele conjuctivale posterioare ramuri ale arterelor palpebra
le<< ramuri ale arterei oftalmice.
2.profiunda- din vaele ciliare anterioare.
Vasele limfatice>> ganglionii limfatici periaricilari si ganglionii limfatici su
bmaxilari.
Inervatia : nervul trigemen, (naal extern, nerv lacriaml, nervii ciliari)
Vasularizatia pleoapleor:
Artera carotida interna
artera carotida externa
Arterele palpebrale ramuri ale arterei oftalmice , care in reg unghiului intern
al ochiului , din artera palpebrala provin aplpebrele superioara si inferioara,
ele trec pe sub m orbicular paralel cu margine laibera apleoappelor ajung la ug
hiul extern unde nastomozeaza intre ele>> cercul arterial intern.Mai sus dea ces
t
cerc pe pleopa superioara se formeaza cercul aartrial exter - dina nanstomoza di
ntre o ramura a rterei palpebrale ramura a rterei lacrimale, iar pe pleoappa inf
erira
cercul arterial extern din anastomoza dintre o ramura arterei palpebrale si
o ramura a rterei temporale superficiale.
Venele palpebrale>> venel eoftalmice temporale superioare si faciale.fara valve
.
Functiile:protectie GO din partae antreiaora/ repartizarea lacrimilorpe suprafta
corneei si conjuctivei prin clipire/ somn/ sterge imaginea /intro oarecare masu
ra la inchiderea ermetica ?
Aparatul lacrimal. din oragne secretorii si din cai de evacuare .
Din aparatul secretoriu: glanda lacrimala principala si glande accesorii Krause.
Glanda lacrimala- in fosa lacrimala aoslui frontal.Tendonul muscchiului levator
palebrei superior imparte glanda in 2 parti: orbitala sipalpebrala.
- port. palpebrala- inferioara mai mica usor vizibila datorita t

rasnparentei conjuctivei, si orbitala superioara maia mare.In acest scop

ridicam palebra superior si spunem sa privesa in jos si medial.
- galnda tubulo-acinoasa-din lobuli si lobi separati de pereti c
onjuctivali.
c
-vascul. dina rtera lacriamla<< ramuraa rterei oftalmice+ o ramu
ra a rterei suborbitale <<artera maxilara.
Venele lacriaml> vea oftalmica, vena suborbitara.
Inervatia de nervul lacrimal.
Cile lacrimale- rol de vehiculare din sacul conjuctival in metaul; nazal inferio
r.Puncte lcrimale> canalicule lacrimale> sacul lacrimal> canalul lacrimo-nazal
Glandele Krause- in regiunea externa superioara a fundului de sac si a conjuctiv
ei aplpebrale.
- rol de a secreta timp de 24 h > 1ml de lacrimi ptu umectarea c
onjuctivei si corneei.
In caz de inflamatii, iritaii>> pot secreta pina la 300-600 ml de lacrimi.
Puncetle lacrimale- pe tuberculii lacrimali, situati pe marginea interna a sapt
iului intermarginal, in treimea interna amabelor plaeoape.Sunt in contact perma
nnet cu conjuctiva bulbara>> umectare.
Canalicule lacrimale se deschid separat sau printrun canal comun in sacul lacrim
al.
Sacul lacrimal- loja osteo-fibroasa a osului lacrimal, care in partea interna s
i posterioara este osoasa , iar externa si antrioara- de tendonul m. orbicular a
l ochiului.Are forma ovala ,in partae superioara- fornic, de care se insera fasc
iculel msuculare din orbicularul pleopaler >> aspiratia lacrimilor
acesta continua in partae inferioara cu ductul nazo-lacrimal care are o portiune
ososa a ce trece prin osul maxilar si una mucoasa sau meatica ce se deschide in
meatul nazal inferior.
Caile lacrimale din epiteliu pavietos startificat >> care in canalul nazo-lacrim
al in epiteliu cilindric.
Vascularizatia sacului lacrimal si canlaul nazo lacrimal- arterea palpebrala inf
erioara si nazala(ramuri ale art oftalmice).
Venele sacului lacrimal>> vena angulara si supraobitala, iar celel al ecanalului
nazolacrimal>> venele muc nazale.
Vasele limfatice">> ganglionii parotidieni si retrofaringieni.
Inerbatia canaliculilor si sacului lacrimal<< nazal extern, iar a canalul nazola
crimal<< dentar anterior.
Din fundul de sac superior>> riul lacrimal(fisura dinter pl inferioar si glob oc
ular>> lac lacrimal>> puncte lacriamle>> canalicule lacriamle>> sac lacrimal>> c
analul nazolacriamal>> meta nazal inferior , la o distanta cam de 3-3,5 cm de la
intrarea innas.
Lacrimile- densitatea 1,001-1,008, ph 7,2. 99% apa. albumine 0,1%, 0,9%saruri ma
ia les nacl+lizozim.
- umectare cornenei si conjuctiivei/ dezinfectarea sacului conjuctival/
spalarea sacului cojuctival de corpi straini/ diagnosticarea diefritelor boli i
n imunologie.
Muschii extrinseci:
1.Muschii drepti- pornesc de la virful orbitei , de la tendonul fibros inelar al
ui ZInn>> inserape sclera inaintea ecuatorului, prin tendoan elate.Linia de inse
rtie am drept medial sia lteral este verticala, iar rect superor si inferior put
in oblica cu partile mediale mai app de limb.
2.M oblic superior- de la tendon Zinn
Vascularizarea: de catrea rterel musculare << artera oftalmica.
Drept etern- lateral, drept intern -mediala, drept superior- supero-mediala, dre
p inferior- inferomediala, oblic superir- inferolaterala , oblic inferior- super
olaterala.

LATERAL= recti laterali-si 2 oblici

Medial= recti mediali si 2 oblici
rect superior si oblic inferior
rect inefrior si oblic superior
_