Sunteți pe pagina 1din 45

Analizatorul auditiv

Analizatorul auditiv
Caracteristicile sunetului
Caracteristicile sunetului
• Frecventa sau tonul – muzical îi corespunde înălțimea (măsurată 
în Hz). 
• Intenstatea sau amplitudinea‐ muzical îi corespunde nivelul de 
intensitate sonoră (măsurat în dB). 
• Durata ‐ se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia 
se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia
ultimei vibratii percepute. 
• Timbrul sau culoarea ‐ carcateristica unui sunet muzical de a se 
deosebi de alte sunete de aceeasi inaltime, durata si intensitate.
– Ex: doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acelasi
paragraf. Desi sunt aceleasi note, noi putem deosebi diferenta dintre 
unpian si o chitara chiar daca ele canta in acelasi timp. 
Frecventa sunetului
Frecventa sunetului
• Frecventa vibratiilor da tonalitatea
sunetului. 
• Tonurile pure sunt simple unde
sinusoidale. Acestea sunt rar
intalnite in realitate de zi cu zi.
• Tonurile emise in mod usual de 
instrumente, vocea umana sunt un 
amestec de sunete cu frecvente
diferite:
– Frecventele cele mai joase
constitue tonalitatea vocii
– Frecventele cele mai inalte
constitue
i timbrul
i b l vociiii
• Un amestec de frecvente fara
legatura intre ele cum ar fi
amplitudinea sau/si periodicitatea
acestora se numeste zgomote
Intensitatea sunetului
Intensitatea sunetului
• intensitatea sunetului reprezinta puterea sunetului pe unitatea de suprafata
• I= putere/arie
/
• Puterea sunetului = intensitatea x arie
• Intensitatea se masoara in watti/m2
• Deoarece variatia intensitatii sunetului (respectiv puterea sunetului) perceput
sunetului) perceput
de urechea umana variaza foarte mult (de la 10 W/m la 106 W/m2) 
‐12 2 
intensitatea se exprima in mod obisnuit ca logaritmare a raportului dintre
intensitatea sunetului si intensitatea sunetul de referinta (10‐12 W/m2 )

Nivelul intesitatii sunetului (beli)= log IS /IS referinta


Ni l l iintensitatii
Nivelul t it tii sunetului
t l i (dB )=
) 10x
10 llog (IS /IS referinta)
f i t )

Nivelule puterii sunetului (beli) = log putere sunet/putere sunet referinta


Nivelule puterii sunetului (dB) = 10 xlog (PutereS/PutereS referinta)
Puterea sunetului Nivelul de putere al 
Sursa de sunet Pac sunetului Lw
watts dB re 10−12 W
Racheta 1,000,000 W 180 dB
Motor turbojet avioane 10,000 W 160 dB
Sirena 1,000 W 150 dB

Concert rock, camioane 100 W 140 dB

Mitraliera 10 W 130 dB


Pic‐hammer 1 W 120 dB
Trompeta, escavator 0.3 W 115 dB
Latratul cainelui 0.1 W 110 dB
Elicopter 0.01 W 100 dB
Voce tare, plans copil
p p 0.001 W 90 dB
Vorbirea, masina de scris 10−5 W 70 dB
frigider 10−7 W 50 dB
P
Pragull audibil
dibil 10−12
12 W 0 dB
0 dB
Presiunea sunetului
Presiunea sunetului
• Intensitatea sunetului = puterea sunetului/ arie= –>
• Intensitatea sonora = energia acustica care trece prin unitatea de suprafata in unitatea de timp: 
Intensitatea sonora = energia acustica care trece prin unitatea de suprafata in unitatea de timp:
• forta ∙ deplasare pef2 pef2
I = ————————— = p∙v = — = ——
suprafata ∙ timp Zo ρ∙c 

• Intensitatea sunetului
l = Puterea sunetuluil /aria ≈patratul
/ l presiuni
• Putem caracteriza sunetul fara a tine cont de aria pe care actioneaza si de unitatea de timp

• Pentru ca intensitatea sunetului este direct proportionala cu presiunea2 si aceasta variaza ca si


intensitea foarte mult, presiunea
mult, presiunea sunetului se exprima
se exprima ca logaritmare
ca logaritmare a raportului
a raportului dintre patratul
presiunii sunetului si patratul presiunii atmosferice
• Nivelul de presiune al sunetului = log (pres2/pres referinta2)= 2log (pres /pres referinta) 
• Nivelul de presiune al sunetului (dB) = 20 log (pres/pres de referinta)

Ex. 1 Presiunea sunetului este de 10 ori mai mare decat cea de referita (px=
Ex
10*po= 2 *10-4)
NPS=20 log 10po/po = 20 log 10= 20 dB
Ex 2 Daca doua persone vobesc cu o intensitate (presiune) a sunetelor de 70 dB
suma presiunii sunetelor va fi:
NPS =70dB= 20*log px/po
Log px/po =3,5 => px/po = 3162 (3.16 *103) => px = 3.16 *103 * 2 * 10-5= 6.3 * 10-2
NPS = 20 log 2*6.3 10-2/(2*10-5) =20 log 6.32 * 103= 20 *3.8 =76 dB
Presiunea sunetului
Sursa sunetului Presiunea sunetului Nivelul de presiune al sunetului
pascal dB re 20 μPa

Limita superiaoara teoretica pentru un sunet


un sunet
nedistorsionat intr‐un mediu cu presiune de  101,325 Pa 194.0937 dB
o  atmosfera

Turboreactor de avion la 30 m 630 Pa 150 dB


Pragul dureros 100 Pa 130 dB

Leziuni ale urechii la expuneri scurte 20 Pa approx. 120 dB

Avion la 100m 6 – 200 Pa 110 – 140 dB


Pick hammer la 1 m 2 Pa approx. 100 dB

Leziuni ale urechii la expunere prelungita 6×10−1 Pa approx. 85 dB

Strada la 10 m 2×10−1 – 6×10−1 Pa 80 – 90 dB


Televizor la 1 metru 2×10−2 Pa approx. 60 dB
V bi
Vorbirea normala
l la 1 metru
l 1 10−33 – 2×10
2×10
2 2 10−22 Pa
P 40 60 dB
40 – 60 dB
Camera linistita 2×10−4 – 6×10−4 Pa 20 – 30 dB
Respiratie calma, fosnetul frunzelor 6×10−5 Pa 10 dB
Pragul auditiv la 1000 Hz 2×10−5 Pa 0 dB
Urechea externa:
* pavilionul urechii
* canalul auditiv extern
* membrana timpanica
Urechea medie
Urechea medie
Sistem format din:
• 3 oscioare: 
ciocanul, nicovala, 
scarita
• 2 muschi: muschiul 
t
tensor timpanisi 
ti ii
muschiul  scaritei
• ligamente care 
mentin pozitia 
oscioarelor
Urechea medie
Urechea medie
• Rolurile urechii medii sunt:
Rolurile urechii medii sunt:
– Asigura corespondeta impedantei intre aer si apa prin :
• Scaderea amplitudinii undelor sonore dar cu cresterea fortei 
acestora de 1,3 ori
• Prin raportul dintre suprafata timpanului si suprafata ferestrei 
ovale 55mm2:3,2mm2 =17:1
• Forta totala creste de aproximativ 22 de ori (17x1,3)
• Aceasta amplificare a fortei face ca sunetele cu frecventa cuprinsa 
intre 300 si 3000 Hz sa se transmita in proportie de 50‐75%
– Prin contractia muschilor tensor al timpanului si stapedius 
se produce:
• Cresterea
Cresterea rigiditatii sistemului oscular determinand reducerea 
rigiditatii sistemului oscular determinand reducerea
transmisiei sunetelor in special al celor cu frecventa joasa atunci 
cand acestea au o intensitate foarte mare – reflexul acustic
Doar 1-3% din energia
acustica se transmite

Urechea medie
Urechea medie

50-75% din energia acustica se transmite


La nivelul urechii medii
Urechea interna
Urechea interna
Cohleea 

• Este alcatuita din trei canale


circulare spiralate alaturate
– Scala vestibulara
– Ductul cohlear
– Scala timpanica
p
• Cele trei canale sunt separate de:
– Membrana Reissner (vestibulara)
– Membrana bazilara
• LLa nivelul
i l l ductului
d t l i cohlear
hl se afla
fl
organul Corti
• Scala timpanica si vestibulara
contine perilimfa
• Ductul cohlear contine endolimfa
• Scala vestibulara comnunica cu 
fereastra ovala si cea timpanica cu 
fereastra rotunda. 
rotunda
Organul Corti
Organul Corti
• Este situat in ductul cohlear, 
acoperit de membrana
de membrana
tenctoriala
• Terminatiile externe ale celulelor
paroase sunt fixate de lamina 
reticulata
l sustinuta de celulele
d l l l
cohleare triunghiulare
• Fibrele bazilare lamina reticulata
si celule p
paroase formeaza o 
unitate compacta
• Membrana tectoriala este fixata
la nivelul limbului spiral si nu se 
poate deplasa iar varfurile cililor
sunt fixati in aceasta. Astfel, 
deplasarea membranei bazilare
impreuna cu celulele paroase
determina indoirea stereocililor
Membrana bazilara
Membrana bazilara
• Membrana fibroasa prezinta 20000 ‐
30000 fibre bazilare fixate printr‐un 
singur capat la columela (partea
centrala a cohleei)
• Prezinta o elasticitate variabila de la 
baza si pana la helicotrema
deoarece:
– Lungimea fibrelor creste progresiv ‐> 
0,04 mm baza pana la 0,5 mm vf
– diametrul scade de 100 de ori de la 
baza spre vf
• Rezonanta cu frecvente inalte la baza
si cu frecvente joase la varf
• Undele patrund prin fereastra
rotunda si determina vibratia
rotunda si
lichidului si a membrnei bazilare
• Acete unde se deplaseaza de‐a 
lungul cohlei. 
• Atunci cand d vibratiile
b l intra in 
rezonata cu fibrele bazilare se 
produce maximul de amplitudine
a membranei si deasemenea
d
disiparea enegiei undei
d
• Undele cu frecventa joasa, 200Hz 
intra in rezonata maxima la 
varful cohlee si deci trebuie sa‐o 
parcurga in intregime
• Undele cu frecvente inalta intra 
in rezonata la baza cohelei astfel
ca energia acestora se disipeaza
ca energia se disipeaza
rapid 8000 Hz
• Undele cu frecventa
intermediara vor intra in 
rezonanta cu membrana
cu membrana bazilara
intre vf si baza
Urechea interna ‐ Organul Corti
Urechea interna  Organul Corti
Celulele paroase
Celulele paroase 
Celulele paroase
p
• Sunt de doua tipuri:
– Cel
Celule
le paroase interne  3500
interne 3500
– Celulele paroase externe 12000
• Au diametrul de 8 microni
• Fac sinapsa cu teminatile libere ale neuronilor din 
ganglionul spiral Corti
spiral Corti
• Rolul cel mai important il revin celulelor paroase
interne care au aprox 90‐95% din terminatiile
nervoase
• Stereocili care vin
care vin in contact cu membrana
in contact cu membrana
tenctoria prezinta canale de K care se deschid sau
se inchid in functie de directia in care se deplaseaza
acestia
• Endolimfa are un potential de + 80 ‐+100 mV si
are un potential de + 80 ‐+100 mV si
contine K in conc crescuta 140 mEq
• Potetialul endomembranar este de ‐70 mV
• Diferenta de potential este de 150 mV
• Sti l
Stimularea l l i paroase Æ influx de K Æ
celulei i fl d K Æ
depolarizareÆ influx de Ca Æ eliberare mediator 
(glutamat?)
Determinarea frecventei sunetului

• Teoria localizarii:
Teoria localizarii:
– Se bazeaza pe capacitatea  membranei bazilare de 
a intra in rezonanta cu sunete la distante variabile
a intra in rezonanta cu sunete la distante variabile 
in functie de frecventa acestora. 
– Este eficienta pentru sunete cu frecventa mai 
Este eficienta pentru sunete cu frecventa mai
mare de 2000 Hz
• Teoria temporala sau a frecventelor
Teoria temporala sau a frecventelor
– Sunetele determina rafale de impulsuri nervoase 
sincronizate la acelasi frecvente
– Este eficienta pentru frecvente joase (20 ‐2000 Hz)
Determinarea intensitatii sunetului
Determinarea intensitatii sunetului
• Intensitatea sunetului este decodata prin 3 
3
mecanisme
• Cresterea amplitudini vibratiei membranei bazale
cu cat sunetul este mai puternic va determina:
• Deformare mai mare a stereocililor ‐> cresterea frecventei
impulsurilor
• Cresterea numarului de celule stimulate ‐> cresterea
numarului de fibre
de fibre nervoase stimulate
• Stimularea celulelor paroase externe doar cand membrana
vibreaza extrem de intens
Caile de conducere
Caile de conducere
• Neuron 1 – ganglionul spiral Corti
Nervul VIII
• Neuron 2 – nucleii cohleari dorsali si ventrali (bulb sup)
( p)

• Neuron 3 – nucleul olivar superior


– Contralateral (majoritatea)
– Ipsilateral
Lemniscul lateral
+/‐ nc lemniscului lateral
• Neuron 4 – coliculul inferior

• Neuron 5 – nucleul geniculat


median
Radiatiile
di iil auditive
di i
• Cortexul auditiv
Cortexul primar
Cortexul primar
•Este situat in regiunea supratemporala
a girusului temporal superior
superior.
•Raspunde la frecvente sonore unice
Sase harti tonotopice
•Neuronii raspund la intervale scurte de
frecventa ( prin fenomenul de inh
l t l )
laterala)
•Determina tiparele sonore simple
Cortexul auditiv de asociatie
Cortexul auditiv de asociatie
• Asociaza diferite frecvente sonore
• Asociaza sunetele cu informatii din alte
regiuni senzoriale
• Determina tiparele sonore tonale sau
secventele complexe
• Transmit informatia catre aria Wernicke
Transmit informatia aria Wernicke
(parte a cortexului auditiv situata in 
regiunea post a girusului temporal 
superior
• Leziuni ale ariei
l primare :
– Unilateral: hipoacuzie usoara CL, 
pierderea capacitatea de a determina
pozitia sursei in spatiu
– Bilateral: hipoacuzie grava
• Leziuni ale ariei secunadare:
– Pastreaza capacitatea de a auzi si
interpreta tipare sonore simple
– Incapacitetea de a percepe semnificatia
cuvintelor (lezarea ariei Wernicke)
Detectarea directiei sunetelor
Detectarea directiei sunetelor
• Este initiat la nivelul nucleilor olivari superiori:
– Grupul lateral: compara intensitatea sunetelor
percepute
p p de cele doua canale auditive p
pentru
acelasi sunet
• Functioneaza optim pentru sunete cu frecventa
mare
– Grupul median compara intarzierea acelueasi
sunet perceput de cele
d l doua
d canalel auditive
di i
(neuronii prezinta doua dendrite ipsi si altele
contralaterale). 
• Neuroni din marginea nucleului raspund maximal 
la intervale mici de timp, iar
la intervale de timp, iar cei din marginea
din marginea
opusa la intervale mari
• Functioneaza optim pentru sunete cu frecvente
mai mici de 3000Hz
• Forma urechii externe (pavilioanelor) asigura
dif
diferentierea
i sunetelel care vin
i din fata
di f
respectiv cel din spate prin modificarea
calitatii acestora (cresterea intensitatii
sunetelor cand acestea provin din fata)
• Acesta informatie (directia sunetului) este
condusa catre cortex posibil pe alte cai decat
cea pentru tonuri.
Surditatea
• Surditatea nervoasa
– Pentru sunetele cu frecventa
jjoasa se produce prin
p p expunerea
p
la sunete cu frecventa joasa si
intensitate mare 
– Pentru toate sunetele: 
medicamente toxice: 
toxice:
kanamicina, cloramfenicol
– Nu exista tratament
• Surditatea de transmisie
de transmisie
– Leziuni ale urechii medii: 
ostesleroza, infectii grave sau/si
repetate, anchiloza fetei sacritei
– Se produce o fibrozare
S d fib sii
calcifiere excesiva a sistemului
tipano‐osicular
– Tratament : chirurgical +/‐
protezare auditiva
Aparatul vestibular si echilibrul
Aparatul vestibular si echilibrul
Aparatul vestibular
Aparatul vestibular
• Este format dintr‐un sistem de 
canale si cavitati osoase
(labirintul osos) care contin
canale si cavitati membranoase
(labirintul membranos)
• Partea functionala
f l este data de 
d d
labirintul membranos:
– Canale semicirculare A, P, L
– Utricula
– Sacula
• In interiorul labirintului
membranos se afla endolimfa
asemanatoare lichidului cohlear
si intre labirntul membranos si
peretii ososi se afla perilimfa
asemanatoare LCR
Aparatul vestibular se poate imparti in doua parti:
‐utricula si sacula
‐canalele semicirculare

• Utricula si macula sunt • Canalele semicirculare


i li t i
implicate in: sunt implicate in:
implicate in
– detectarea acceleratiei – detectarea acceleratiei
liniare angulare
– Stabilirea pozitiei capului
(gravitatia)
Utricula si sacula
Utricula si sacula
• Sunt cavitati membranoase
• Contin fiecare o arie mica 
senzoriala (macula)de aproximativ
2 mm situata in plan orizontal
pentru utricula si respectiv in plan 
p
vertical pentru sacula
• Fiecare macula este formata din 
din celule paroase acoperite de de
o membrana gelatinoasa
(otolitica) care contine cristale
(otolitica) care contine
mici de carbonat de Ca si proteine
–otoliti
• Macula utriculei detecteaza
miscarea capului in plan orizontal
in plan orizontal
iar macula saculei in plan vertical 
Macula saculei si utriculei
• Este formata din celule paroase care 
prezinta :
– 50 – 70 cili numiti stereocili
– 1 cil
1 cil voluminos si mai lung numit
lung numit
kinocil
– Sunt legate in partea superioara prin
filamente de atasare subtiri
• Deplasarea
D l cililor
ilil in directia
i di ti
Kinocilului produce deschiderea
canalelor de K si de Ca cu producerea
depolarizarii celulelor paroase
• Deplasarea cililor in sens opus 
kinocilulul determina
hiperpolarizarea celulei
• Celulele paroase descarca
neurotransmitator care influenteaza
rata de descarcare a fibrelor
vestibulare nervoase componenta a 
nervul vestibulocohlear VIII
• Repaus: 100 imp/sec
• Depolarizare >100imp/sec
• Hiperpolarizare < 100 imp/sec
Celulele paroase
Celulele paroase
Detectarea pozitiei capului
• Daca capul este in pozitie ridicata
/verticala
– macula utriculei este situata in pozitie
orizontala si va detecta miscarile in 
in
plan orizontal:
• Stanga/dreapta
• Inainte/inapoi
– macula saculei este situata in pozitie
p
vertical si va detecta miscarile in plan 
vertical:
• Sus/jos
• Inainte/inapoi
• Daca capul este in pozitie orizontala
macula saculei este situata in pozitie
orizontala si va detecta miscarile in 
plan orizontal:
– Stanga/dreapta
– Inainte/inapoi
Detectarea acceleratiei liniare
Detectarea acceleratiei liniare
• Deplasarea capului determina
o miscare a otolitilor in sens
opus datorita densitatii de 2‐3 
ori mai mare decat al lichidului
din jur
• Se produce o inclinare o cililor
si secundar o depolarizare
o depolarizare Rata de descarcare a fb nerv
Rata de descarcare a fb nerv
respectiv hiperpolarizare a  Viteza de deplasare
celulelor paroase (in functie de 
tipul de inclinare: spre
de inclinare: spre kinocil
sau invers)
• Deplasarea are loc atata timp timp
cat exista acceleratie . 
cat exista
Canalele semicirculare
Canalele semicirculare
• Sunt in numar de trei:
– Anterior: situat anterior si la 45 gr exterior
– Posterior: situat posterior si la 45 gr exterior
p g
– Orizontal 
Canalele semicirculare
Canalele semicirculare
• Contin endolimfae
• La nivelul fiecarui duct existao
portiune dilatata = ampula
• Organul senzorial ampular = crista Rotirea capului intr‐o parte 
ampulara care este acoprit de o  determina excitatie ampulei 
masa gelatinoasa laxa – cupula canalului semicircular de
canalului semicircular de 
• Rotatia in planul canalului aceasi parte si  inhibitie  de 
semicircular face ca endolimfa sa parte opusa
se miste “in sens opus” (ramane
pe loc datorita
loc datorita inertiei)
• Toate celule cu par sunt orientate 
in aceasi directie astfel ca rotatia
va determina fie hiperpolarizarea
fi d
fie depolarizare
l i i f
in functie
i de 
d
directia rotatiei
Canalele semicirculare
Canalele semicirculare
• Detectarea sensului de rotatie a capului
p prin
p
pozitia pe care o au canalele si prin organizarea
celulelor cu par de la nivelul ampulei
• Determinarea acceleratiei angulare
– Rotatia capului si a ductelor precum si inertia 
endolimfei determina o deplasare a cupulei in raport
cu ampula.
– Se produce o inclianare o cililor urmata de o 
depolarizare
p sau o  hiperpolarizare
p p a celulelor p
paroase
in functie de tipul de inclinare: spre kinocil respectiv in 
sens contrar kinocilului
– Deplasarea are loc atata
are loc atata timp cat exista
cat exista acceleratie . .
Reflexul vestibulo‐ocular
Reflexul vestibulo ocular
• La  inclinarea capului se 
produce o modificare a pozitiei
ochilor care ar duce la 
pierderea imagini
• Pentru mentinera unei imagini
stabile are loc o miscare
automata  a globilor oculari in 
sens opus miscarii
i ii capului
l i
• Reflexul include: canale
semicirculareÆ nervul
tib l Æ fasciculul
vestibular Æ f i l l medial 
di l
logitudinal Æ nucleii
oculomotori
Cai de conducere
Cai de conducere
• Ganglion vestibular Scarpa
Nervul vestibulocohlear
• Nucleii vestibulari Spre nucleii reticlari 
• Æspre cerebel (nc fastigial si uvular si
uvular si ai TC
ai TC
lobul floculonodular)
Tracturile 
• Æ spre MS (fascicolul vestibulospinal) vestibulo si
vestibulo si 
• Æ spre nuclei ai TC (fascicolul reticulospinal
longitudinal median)
• Æ spre nucleii reticulari
• Æ spre cortex lob parietal in  Reglare musculaturi 
profunzimea santului Sylvius antigravitationale
Intrebari ?
Intrebari ?