Sunteți pe pagina 1din 17

Capitolul 12

Sunete. Fizica auzului


Sunetele sunt unde mecanice longitudinale care se
propag
a n lichide n aer, lichide si solide. Deoarece
oscilatiile particulelor produc variatii n presiunea din
interiorul mediului ele poart
a numele si de unde de presiune. Astfel presiunea devine mai mare n regiunea n
care particulele se apropie unele de altele si mai mic
a
n regiunea n care particulele se dep
arteaz
a (rareere).
Variatia presiuni n lungul directiei de propagare n cazul
unei variatii armonice este reprezentat
a de ecuatia
p = pm sin 2

(12.1)

unde p este variatia presiunii, pm este presiunea maxim


a (amplitudinea presiunii), - frecventa (care reprezint
a num
arul de oscilatii pe secund
a si care este inversul
perioadei T ), - lungimea de und
a (distanta pe care se
propag
a lumina n timp de o perioad
a)
= vT =
217

v
c

(12.2)

218

Sunetele sunt undele elastice a c


aror frecventa este
cuprins
a n intervalul 20 20000 Hz. Undele elastice a
c
aror frecventa este mai mare de 20000 de Hz poart
a
numele de ultrasunete, iar cele a c
aror frecventa este
mai mic
a de 20 Hz poart
a numele de infrasunete. Ultrasunetele desi nu pot detectate de om pot detectate de unele animale. De exemplu cinii pot percepe
frecvente pn
a la 40000 Hz, delnii pn
a la 100000 Hz
iar liliecii pn
a la 200000 Hz.
12.1

Viteza sunetelor

Viteza sunetului este determinat


a de propriet
atile mediului prin care aceasta se propag
a. Astfel:
a) n solide sunetele se propag
a cu viteza
c=

(12.3)

unde E este modulul lui Young iar este densitatea


mediului. Ca exemplu vom considera viteza sunetului
n er pentru care E = 206 109 N/m si = 7; 8 103
kg/m3: Rezult
a c
a viteza sunetului n er este:
c=

206
7; 8

109
= 5140 m/s
103

b) n uide viteza sunetelor este dat


a de formula

219

c=

Kad

(12.4)

unde Kad este modulul de compresie adiabatic


a
1 p
(12.5)
V V
Semnul minus este introdus pentru a face ca valoarea
coecientului s
a e pozitiv
a, deoarece dac
a creste presiunea ce actioneaz
a asupra unui sistem ( p > 0), volumul scade ( V < 0)
Cum pentru ap
a Kad = 2; 04 109 N/m, = 103
kg/m3 rezult
a viteza sunetului n ap
a:
r
2; 04 109
= 1407 m/s
(12.6)
cs =
103
c) n gaze viteza sunetelor este:
s
r
p0
RT0
cs =
=
Kad =

unde = Cp=CV este exponentul adiabatic (Cp este


c
aldur
a molar
a la presiune constant
a, CV este c
aldura
molar
a la volumul constant), p0 este presiunea, T0 este
temperatura si
este masa molar
a. n cazul aerului p0 = 1; 013 105 kg/m3 este presiunea normal
a,
3
0 = 1; 29 kg/m este densitatea aerului la presiunea
p0 si temperatura T0 = 273; 15 K, R = 8; 14 J/mol K

220

este constanta universal


a a gazelor si = 28; 9 g/mol
este masa molar
a (medie) a aerului. Rezult
a c
a viteza
sunetului n aer este:
cs = 332 m/s
La temperatura de 22 C viteza sunetului este 343
m/s.
Din exemplele de mai sus viteza sunetelor este mai
mare n lichide dect n gaze si mai mare n solide dect
n lichide. n Tabelul 10.1 sunt prezentate diverse valori
ale vitezei sunetului n diverse tesuturi.
Tabelul 10.1 Viteza sunetului n tesuturi
tesut
viteza (m/s)
1 oase
3360
2 muschi 1570
3 grosime 1440
4 tesuturi 1490
5 pl
amni 630
12.2

Intensitatea sunetelor

Energia total
a a unei unde este suma dintre energia
cinetic
a si potential
a
E = Ec + Ep

(12.7)

221

Aceste m
arimi sunt m
arimi extensive deoarece sunt
proportionale cu volumul mediului ocupat de und
a. Din
acest motiv este mai potrivit s
a se lucreze cu densitatea de energie, care reprezint
a energia din unitatea
de volum. n uide densit
atile de energie cinetic
a (wc)
si potential
a (wp) sunt:
v2
wc = wp =
2
unde v este viteza de oscilatie a mediului si
sitatea mediului. Rezult
a c
a:
w = wc + wp = w2

(12.8)
este den-

(12.9)

n uide densitatea de energie poate exprimat


a n
functie de variatia de presiune
( p)2
(12.10)
w=
c2s
unde cs este viteza sunetului.
Dac
a se consider
a c
a variatia de presiune variaz
a sinusoidal
p = pm cos (2

t)

(12.11)

atunci densitatea de energie medie este


( p)2
hwi =
c2s

(12.12)

222

Figura 12.1: Energia undei sonore din cilindrul considerat trece n intervalul de
timp t prin suprafata S din stnga.

dar
p2m
(12.13)
( p) = pm cos (2 t) =
2
deoarece pm amplitudinea variatiei de presiune este constant
a. Atunci:
2

p2m
hwi =
2 c2s

(12.14)

n acelasi mod se poate exprima densitatea de energie medie functie de viteza maxim
a. Dac
a se consider
a viteza de miscare a particulelor v = vm cos (2 t)
rezult
a
2
vm
hwi = v =
(12.15)
2
Intensitatea undei se deneste ca ind energia ce traverseaz
a n directie pependicular
a unitatea de suprafata
n unitatea de timp (Fig. 12.1)
2

223

I=

W
hwi Scs t
=
= hwi cs
S t
S t

(12.16)

Astfel:

2
vm
p2m
cs
=
I=
(12.17)
2 cs
2
Urechea uman
a detecteaz
a sunete cu intensitatea minim
a I = 10 12 W/m2 = 10 12 J/sm2 (Wattul este unitatea de m
asur
a a puterii 1W=1J/1s). Amplitudinea
variatiei de presiune este

pm =

2I cs =

pm = 3

12

10

10

1; 29

343

N/m2

Tinnd

cont c
a
vm = 2

(12.18)

unde A este amplitudinea misc


arii oscilatorii. Rezult
a:
vm
pm
=
2
2
cs
Dac
a consider
am un sunet cu frecventa
atunci:
A=

A=

3
2

3; 14

10
1; 29

332

103

= 10

= 1000 Hz

11

224

Rezult
a c
a deplasarea produs
a de sunet este de ordinul a 1/10 din dimensiunea atomului de hidrogen.
Dac
a se consider
a un sunet cu intensitatea I = 1 W/m2
atunci
pm = 30 N/s
A = 0; 01 mm
O persoan
a care vorbeste tare, emite sunete cu intensitatea I = 10 2 W/m2
Intensitatea sunetelor descresc cu distanta fata de
surs
a (considerat
a pentru simplicare punctiform
a) din
dou
a motive
a) Intensitatea sunetului descreste cu distanta invers
proportional cu p
atratul distantei, deoarece energia se
propag
a prin suprafete din ce n ce mai mari.
Se consider
a dou
a sfere concentrice (Fig. 12.2) prin
care trece energia emis
a de sursa aat
a n centrul comun
a celor dou
a sfere. Dac
a ntre cele dou
a sfere energia nu
este absorbit
a, energia ce trece n unitatea de timp prin
cele dou
a sfere este aceiasi
I14 r12 = I24 r22
Atunci:
I=

ct:
r2

(12.19)

225

Figura 12.2: Sfere concentrice pe care se distribuie aceeasi cantitate de energie.

b) Intensitatea sunetului scade datorit


a absorbtiei
sunetelor n mediu
I = I0e

(12.20)

unde poart
a numele de coecient de absorbtie al mediului. De exemplu pentru = 106 Hz valoarile lui
pentru muschi, gr
asime si oasele craniului sunt 0,26 0,1
si respectiv 3 cm 1:
12.3

Caracteristici ziologice ale sunetului

Atunci cnd se ascult


a un sunet acesta poate caracterizat prin:
a) T
aria sunetului care este o m
arime ce corespunde
intensit
atii (energetice)
b) n
altimea sunetului este o m
arime ce corespunde
frecventei

226

c) Timbrul sunetului este o m


arime ce caracterizat
a
sunetul din punct de vedere al continuului n armonici.
12.3.1

T
aria sunetului

Urechea uman
a poate percepe sunetele (pentru frecventa
de 1000 Hz) n intervalul I0 = 10 12 W/m2 si Im = 1
W/m2. Rezult
a c
a urechea omeneasc
a percepe sunete
pe un intervalul extrem de ntins: - 12 ordine de m
arime
Dac
a se tine cont c
a suprafata timpanului este mai
mic
a de (1 cm2), energia minim
a incident
a pe secund
a
care este detectat
a este de 10 16 J. T
aria sunetului perceput
a de ureche nu este proportional
a cu intensitatea
sunetului. Ea este aproape proportional
a cu logaritmul
intensit
atii. Astfel s-a introdus m
arimea numit
a intensitatea sonor
a exprimat
a prin relatia
I
(12.21)
I0
unde I0 = 10 12 W/m2 este intensitatea de referinta
care se consider
a la 1000 Hz. Se utilizeaz
a frecventa de
1000 de Hz deoarece sensibilitatea urechii este maxim
a.
Intensitatea sonor
a se m
asoar
a n decibeli (dB).
Trebuie remarcat c
a intensitatea senzatiei auditive
depinde nu numai de intensitatea sonor
a, ci si de frecventa.
Din acest motiv se introduce o nou
a m
arime numit
a
- intensitatea auditiv
a (t
aria sunetului). Unitatea
pentru aceast
a m
arime este fonul
= 10 lg

227

I( )
(12.22)
I0 ( )
unde I0 ( ) este pragul de audibilitate inferior la frecventa
.
Pragul dureros la frecventa de 1000 Hz se aa la 13
dB. n Tabelul 10.2 sunt date intensit
atile unor sunete
S (I; ) = 10 lg

Tabelul 10.2
Intensitatea unor sunete
Sunet
Intensitate (dB)
fosnet frunze 10
conversatie 65
motor auto 60-80
club
100
motor avion 110-130
Expunerea pentru un timp ndelunga la sunete de
peste 60 dB poate cauza afectiuni. Nivelul zgomotului
periculos este de 80 dB pentru frecvente joase si 90 dB
pentru frecvente nalt
a.
12.3.2

n
al
timea sunetului

n
altimea sunetului reprezint
a calitatea senzatiei auditive determinate de frecventa. Datorit
a n
altimii dou
a
sau mai multe sunete de intensit
ati egale pot diferentiate si ordonate pe o scar
a subiectiv
a de la sunete joase
sau grave la sunete nalte sau acute. n general pentru a

228

percepe frecventele joase cer intensit


ati mai mari pentru
a auzite. Intensitatea minim
a pentru care o frecventa
este auzit
a poart
a numele de prag de audibilitate.
12.3.3

Timpul sunetului

n general greu de explicat deoarece aceast


a m
arime
nu este corelat
a cu o m
arime zic
a obiectiv
a, eventual
m
asurabil
a. Un sunet simplu determinat de o singur
a
frecventa sinusoidal
a poart
a numele de ton. ns
a n
general un sunet este format dintr-o serie de sunete de
frecvente diferite.
Sunetul muzical este compus dintr-un num
ar nit si
mic de tonuri pure. Timbrul unei armonici (frecvente)
este determinat de intensitate, num
arul si frecventa armonicelor care o nsotesc. Deoarece practic acestea se
pot schimba ntr-o innitate de moduri atunci si nuantele perceptiei sunetului fundamental pot innit de
variate.
Zgomotul este limita unui sunet compus cnd componentele sale sunt foarte numeroase, iar diferentele
sunt sub limita de rezolutie a urechii umane.
12.4

Urechea uman
a

Urechea uman
a este organul care converteste sunetele
n semnale electrice transmise prin nervul auditiv. Urechea este format
a din trei p
arti:

229

Figura 12.3: Sectiune prin urechea uman


a

a) Ureche exten
a care const
a din canalul auditiv care
este deschis la un cap
at si se termin
a printr-o membran
a
numit
a timpan. Grosimea acestuia este de ordinul de
0,1 mm si are aria n jur de 65 mm2: Canalul auditiv
extern are o lungime de 2,5 cm si un diametru de 5-6
mm.
Frecventa fundamental
a asociat
a acestuia este
cs
330
=
= 3300 Hz
(12.23)
4L 0; 1
Astfel sensibilitatea maxim
a a urechii se aa n jurul
acestei frecvente. La aceast
a frecventa amplitudimea
misc
arii timpanului are valoarea de 10 8 mm. La cea
mai joas
a freventa care urechea mai poate percepe sunete
=

230

Figura 12.4: Reprezentarea schematic


a a misc
arilor care au loc n interiorul urechii
medii.

= 20 Hz, miscarea timpanului are amplitudinea de 1


mm, La intensit
ati de 160 dB poate avea loc ruperea
timpanului.
b) Ureche intern
a format
a din 3 oscioare: ciocan,
nicoval
a si sc
arita.
Cele trei oscioare lucreaz
a ca o prghie ce transmit
miscarea timpanului (Fig. 12.4). Deplasarea sc
aritei
reprezint
a 0,7 din deplasarea cioc
anelului. Conform teoremei conserv
arii energiei, lucrul mecanic efectuat de
cioc
anel trebuie s
a e egal cu cel al sc
aritei. Dac
a se
noteaz
a cu Fe forta ce actioneaz
a asupra timpanului,
forta care transferat
a ferestrei ovale F0 rezult
a din relatia
Fc

1 = F0

0; 7

231

F0 = 1; 4Fc
Rezult
a c
a forta este amplicat
a cu un factor de 1,4.
Cresterea n presiune este mult mai mare
po =

1; 4Fc
Fc
Fo
=
= 20 = 20pe
Ao Ac=15
Ac

unde s-a tinut cont c


a aria ferestrei ovale este 1/15 din
aria timpanului.
Astfel presiunea p0 pe fereastra oval
a este de 20 de ori
mai mare dect presiunea pe timpan. Aceast
a amplicare este necesar
a deoarece o parte din energia sonor
a
este reectat
a.
n cazul sunetelor puternice muschiul din ureche mijlocie actioneaz
a asupra celor trei oscioare si le frneaz
a
miscarea, reducnd astfel energia ce ajunge la urechea
intern
a. Acest mecanism de protectie apare n 15 ms
(milisecunde) si poate atenua intensitatea cu 15 dB.
c) Urechea intern
a este o mic
a cavitatea spiralat
a
umplut
a cu lichid, numit
a cohleea. Cohleea const
a din
trei canele (canalul vestibular la care ajunge semnalul
prin intermediul ferestrei ovale. Al doilea canal, numit
canalul mediu este separat de primul canal de membrana Ressner. Oscilatiile se propag
a nemodicate prin
aceste medii si ating membrana bazilar
a care separ
a
canalul median de canalul temporar. Osciatiile uidului
din cele trei canale, determin
a deplasarea membranei

232

bazilar
a. Fiecare frecventa stimuleaz
a diverse regiuni
ale membranei bazilare. Aceste vibratii determin
a o
variatie a potentialului de repaus si genereaz
a un potential
de actiune al terminatiilor membranei auditive.
12.5

Ultrasunetele

Ultrasunetele sunt unde sonore a c


aror frecventa este
situat
a ntre 10 kHz si 106 Hz. Din punct de vedere
tehnic ultrasunete sunt generate de sisteme electro-acustice
sau de pastile piezoelectice. Efectul piezoelectric const
a din polarizarea unor materiale cnd sunt supuse
unor solicit
ari mecanice. Materialele mentionate prezint
a un efect invers; n urma supunerii lor la un cmp
electric prin aplicarea unei diferente de potential ntre dou
a puncte ale materialului, acesta este deformat.
Prin aplicarea unei tensiuni alternative materialul vibreaz
a emitnd unde. Datorit
a lungimilor de und
a foarte
mici ultrasunetele pot focalizate cu reectori. Viteza
de propagare a ultrasunetelor n ap
a de 1500 m/s n
solide 4000 m/s, iar n tesuturi care contin o mare cantitate de ap
a este n jur de 1479 m/s. Ultrasunetele cu
= 10 MHz au lungimea de und
a = 0; 15 mm.
Aceast
a lumin
a de und
a permite realizarea unei rezolutii bune n cazul obtinerii imaginilor sonograce (ecograe).
Dac
a se ncearc
a s
a se creasc
a frecventa, puterea de penetrare a ultrasunetelor se micsorez
a rapid.

233

Din acest motiv pentru observatie prenatale si mamograce se utilizeaz


a frecvente de 1-5 MHz. n oftalmolgie, frecventele utilizate sunt de 10-50 MHz deoarece n
aceste cazuri sunt cerute rezolutii mari.