Măsurarea vitezei de deplasare a unui mobil folosind efectul Doppler

MĂSURAREA VITEZEI DE DEPLASARE A

UNUI MOBIL FOLOSIND EFECTUL DOPPLER ED
Motivaţia şi scopul lucrării
Dacă sursa şi receptorul au o mişcare relativă (de apropiere
sau de îndepărtare), frecvenţa sunetului recepţionat diferă
de aceea a sunetului emis. Acesta este efectul Doppler.
Diferenţa dintre frecvenţa sunetului recepţionat şi aceea a
sunetului emis depinde de raportul dintre viteza relativă
sursă-receptor şi viteza sunetului în aer. Pornind de la acest
fapt, s-au construit radare Doppler care permit, de exemplu,
Student …………………………………..

măsurarea vitezei curenţilor de aer în interiorul unei torna-

de.
În această lucrare veţi determina viteza sunetului în aer şi
viteza de deplasare a unui mobil, utilizând efectul Doppler.

Răţuşca Doppler

Cuvinte cheie

Intensitatea unui sunet, presiune sonoră, efectul Doppler,

bătăi.
UTCB_Facultatea de Instalaţii_ Laboratorul de fizică
1
 Măsurarea vitezei de deplasare a unui mobil folosind efectul Doppler

¬ Intensitatea unui sunet

Propagarea sunetului în aer este acompaniată de variaţii locale de presiune.
Variaţia de presiune înregistrată într-un punct al mediului în timpul propagă-
rii undei sonore, comparativ cu presiunea în absenţa undei, se numeşte pre-
siune sonoră. Notând presiunea sonoră cu ps şi considerând un punct fixat
al mediului, presiunea sonoră variază armonic în timp, direct proporţional cu
elongaţia oscilaţiei unei particule a mediului (ϕ este o diferenţă de fază care
depinde de punctul considerat)
p s ~ A sin (ω0t + ϕ)
La rândul ei, intensitatea undei sonore (adică cantitatea de energie sonoră ca-
re trece în unitatea de timp prin unitatea de suprafaţă) este direct proporţio-
nală cu pătratul presiunii sonore
I ~ p s2 ~ A 2 sin 2 (ω0t + ϕ)
Intensitatea astfel calculată este o mărime variabilă în timp. Instrumentele de
măsură sau urechea umană măsoară în realitate doar o valoare medie a inten-
sităţii undei sonore. Aceasta se poate calcula astfel
T
1 1T
I~ ∫ p s2 dt ~ A ⋅ ∫ sin 2 (ω0 t + ϕ)dt
2
T 0
T0
rezultând
I ~ A2
Deci, intensitatea unei unde sonore este direct proporţională cu
amplitudinea oscilaţiei imprimate particulelor care alcătuiesc me-
diul de propagare al undei sonore.
¬ Efectul Doppler
În figura alăturată se poate observa succesiu-
nea fronturilor de undă ale sunetului emis de
o sursă în mişcare. În sensul mişcării, frontu-
rile de undă sunt îndesite, pe când în sens in-
v vers, fronturile de undă sunt rărite. Consecin-
ţa este că un observator staţionar aflat în
stânga sursei va percepe un sunet mai înalt,
iar unul aflat în dreapta un sunet mai jos.
Cu notaţiile : ν0 - frecvenţa sunetului emis, ν -
frecvenţa sunetului recepţionat, vr - viteza de

UTCB_Facultatea de Instalaţii_ Laboratorul de fizică

2
 Măsurarea vitezei de deplasare a unui mobil folosind efectul Doppler

deplasare relativă a receptorului faţă de sursă, c - viteza sunetului în aer şi în

ipoteza vr << c, putem scrie relaţia
⎛ v ⎞
ν = ν0 ⎜1 − r ⎟
⎝ c ⎠
Viteza vr are valori pozitive dacă sursa şi receptorul se îndepărtează, respectiv
negative în caz contrar.
¬ Bătăi
Prin bătăi înţelegem rezultatul compunerii a două oscilaţii paralele ale căror
frecvenţe au valori foarte apropiate.
Pentru simplificare, vom considera două oscilaţii având amplitudinile egale şi
faze iniţiale nule
x 1 = A sin ω1 t
x 2 = A sin ω2 t
Două asemenea oscilaţii sunt reprezentate mai jos (A = 1, ω1 = 2π/9, ω1 =
2π/11).

0 20 40 60 80 100

1
Cele două oscilaţii
Pulsaţiile având valori apropiate, putem scrie relaţiile
ω1 + ω 2 ω − ω1
ω0 = ; ω= 2 ; ω << ω0
2 2
Elongaţia oscilaţiei rezultante este
x = x 1 + x 2 = A sin[(ω0 − ω)t ] + A sin[(ω0 + ω)t ]
sau
x = 2 A cos ωt ⋅ sin ω0 t = A (t ) sin ω0 t
Observăm că ecuaţia care descrie rezultatul compunerii celor două oscilaţii
are o formă asemănătoare cu aceea a unei oscilaţii armonice de pulsaţie ω0, cu
UTCB_Facultatea de Instalaţii_ Laboratorul de fizică
3
 Măsurarea vitezei de deplasare a unui mobil folosind efectul Doppler

deosebirea că amplitudinea nu mai este constantă în timp. Perioada noii am-

plitudini T = 2π/ω are valoare mult mai mare decât perioada oscilaţiilor T0 =
2π/ω0. Din acest motiv, spunem că prin compunerea celor două oscilaţii se
obţine o oscilaţie cvasiarmonică modulată în amplitudine.
Reprezentarea grafică a unei asemenea oscilaţii este reprezentată mai jos.

2 Intervalul de timp între două bătăi suc-

cesive

0 20 40 60 80 100

2
Rezultatul compunerii celor două oscilaţii
Suprapunerea a două sunete de frecvenţe foarte apropiate are ca rezultat un
sunet a cărui frecvenţă este media frecvenţelor celor două sunete, dar a cărui
intensitate variază în timp. Când amplitudinea A (t ) ia valori maxime în mo-
dul, sunetul este mai intens, iar când ia valori minime în modul, sunetul este
mai slab. Acesta este motivul pentru care sunetul rezultant este perceput ca o
succesiune periodică de bătăi. Intervalul de timp după care intensitatea sune-
tului ia din nou aceeaşi valoare este egal cu jumătate din perioada amplitudi-
nii A (t ) , adică
T π 2π 1
τ= = = =
2 ω ω 2 − ω1 ν 2 − ν 1
Valoarea minimă a amplitudinii A (t ) este egală cu zero, iar cea maximă cu
2A.

Intensitatea

0 20 40 60 80 100

Presiunea

UTCB_Facultatea de Instalaţii_ Laboratorul de fizică

4
 Măsurarea vitezei de deplasare a unui mobil folosind efectul Doppler

În cazul compunerii unor sunete, presiunea sonoră şi intensitatea variază în

timp ca în graficul de mai sus.
¬ Principiul metodei şi alcătuirea standului experimental
Se pot genera sunete cu ajutorul unui difuzor cuplat la un generator de oscila-
ţii electrice, numit şi generator de frecvenţă (principiul constructiv al unui
asemenea generator este menţionat în lucrarea de laborator „Etalonarea unui
generator de oscilaţii electrice utilizând metoda figurilor Lissajous”).
Sunetele pot fi analizate cu un osciloscop electronic după transformarea lor în
curent electric cu ajutorul unui microfon (principiul de funcţionare a unui os-
ciloscop electronic este de asemenea descris în lucrarea de laborator „Etalo-
narea unui generator de oscilaţii electrice utilizând metoda figurilor
Lissajous”).
Osciloscopul poate analiza şi efectul suprapunerii a două sunete, prin însuma-
rea semnalelor electrice corespunzătoare. În cazul că avem un sunet emis şi
unul recepţionat, se însumează semnalul electric aplicat difuzorului cu acela
provenit de la microfon, prin conectarea celor două circuite în paralel la borna
de intrare Oy a osciloscopului.
În cazul de faţă, se urmăreşte analizarea rezultatului compunerii sunetului
emis de un difuzor (aflat în mişcare) şi cel recepţionat de un microfon (fix).
Deoarece frecvenţele celor două sunete diferă (se produce efectul Doppler),
iar diferenţa de frecvenţă este foarte mică deoarece viteza sursei este foarte
mică comparativ cu viteze sunetului în aer, prin compunere vom obţine bătăi.
Perioada acestor bătăi este :
1 1 1
τ= = =
ν2 − ν1 ν − ν0 ⎛ v ⎞
ν0 ⎜1 ± r ⎟ − ν0
⎝ c ⎠
c
τ=
ν 0 vr
Cunoscând frecvenţa ν0 şi măsurând perioada bătăilor τ, putem uti-
liza această relaţie pentru calcularea vitezei sunetului c dacă cu-
noaştem viteza relativă vr, sau pentru determinarea vitezei relative
dacă cunoaştem viteza sunetului.
¬ De ce aparatură avem nevoie ?
¬ Un generator de frecvenţă care oferă posibilitatea de a ne alege o anumită
frecvenţă, între două limite date.
¬ Difuzor şi microfon. Un cărucior mobil (pe care este fixat difuzorul) an-
trenat de un motor electric cu turaţie variabilă (controlându-se astfel viteza de
deplasare a căruciorului) şi care se deplasează pe un banc.
UTCB_Facultatea de Instalaţii_ Laboratorul de fizică
5
 Măsurarea vitezei de deplasare a unui mobil folosind efectul Doppler

¬ Un „centru de comandă” care permite stabilirea frecvenţei şi reglarea vi-

tezei de deplasarea căruciorului (de fapt un soft care comandă generatorul de
frecvenţă şi motorul electric).
¬ Un soft de analiză a datelor trimise de o placă de achiziţie de date conec-
tată la portul USB al unui computer.

UTCB_Facultatea de Instalaţii_ Laboratorul de fizică

6
 Măsurarea vitezei de deplasare a unui mobil folosind efectul Doppler

1. Difuzor
3
2. Cărucior mobil
3. Microfon
4. Container (cuprinde placa de achiziţie, amplifi-
catoarele, etc) 1
5. Slider care permite modificarea vitezei cărucio-
rului mobil 4
6. Butoane care comandă deplasarea căruciorului
7. Slidere care permit modificarea amplificării
semnalului de intrare în difuzor sau a celui de microfon 2
8. Aici introduceţi valoarea frecvenţei sunetului
9. Aici introduceţi numărul minimelor din interva-
lul de timp luat în considerare
10. Prin apăsarea acestui buton, se calculează viteza sunetului în funcţie de datele pe
care le-aţi introdus în program
11. Mărci care delimitează intervalul de timp luat în considerare (se deplasează cu
mouse-ul)

5
6 6

7
8
9 10

11 11

UTCB_Facultatea de Instalaţii_ Laboratorul de fizică

7
 Măsurarea vitezei de deplasare a unui mobil folosind efectul Doppler

¬ Se pune în funcţiune computerul

¬ Se deschide programul dedicat experimentului
¬ Se setează valoarea frecvenţei (4000) în caseta de text 8
¬ Se deplasează sliderul 5 în interiorul treimii din dreapta a cursei sale
pentru a stabili valoarea vitezei căruciorului mobil
¬ În funcţie de poziţia căruciorului, se apasă unul din butoanele 6
¬ Va porni difuzorul, apoi va începe deplasarea căruciorului, iar după ce
acesta se opreşte, va mai dura un scurt răstimp prelucrarea datelor culese de
placa de achiziţie
¬ Rezultatul prelucrării constă în afişarea valorii vitezei căruciorului şi a
unui grafic care reprezintă variaţia în timp a intensităţii bătăilor
¬ Se deplasează marca 11 din stânga în dreptul primului minim, iar marca
11 din dreapta în dreptul ultimului minim
¬ Se numără câte minime se află între cele două repere, iar valoarea obţi-
nută se înscrie în caseta de text 9
¬ Se apasă butonul 10
¬ Se notează în tabelul de date viteza căruciorului şi viteza sunetului
¬ Fără a modifica frecvenţa, se apasă celălalt dintre butoanele 6
¬ Se continuă până la completarea primului tabel de date, modificând frec-
venţele aşa cum este indicat
¬ Se calculează valorile medii ale vitezei sunetului pentru fiecare frecvenţă
şi se înscriu în al doilea tabel
¬ Se alege o viteză din treimea stângă a cursei sliderului 5
¬ Se fac determinările corespunzătoare fiecărei valori a frecvenţei
c
¬ Se calculează viteza căruciorului cu formula vr = , unde τ este raportul
ν0τ
dintre intervalul de timp corespunzător poziţiei mărcilor şi numărul minime-
lor, ν0 este frecvenţa de lucru şi c este viteza medie a sunetului la frecvenţa
respectivă
¬ Se termină de completat al doilea tabel de date şi se calculează valoarea
medie a vitezei căruciorului

UTCB_Facultatea de Instalaţii_ Laboratorul de fizică

8
 Măsurarea vitezei de deplasare a unui mobil folosind efectul Doppler

MĂSURAREA VITEZEI DE DEPLASARE A UNUI MOBIL

FOLOSIND EFECTUL DOPPLER

Nr. crt. Viteza căruciorului Frecvenţa sunetului Viteza sunetului

(m/s) (Hz) (m/s)
1.
4000
2.
3.
6000
4.
5.
8000
6.
7.
10000
8.
9.
12000
10.

Nr. Frecvenţa sunetu- Viteza medie a su- Viteza căruciorului Media vitezelor
crt. lui (Hz) netului (m/s) (m/s) căruciorului (m/s)
1. 4000
2. 6000
3. 8000
4. 10000
5. 12000

Studenţi :
Cadru didactic :
1.
2.
3. Apreciere :
4.
5.
[
UTCB_Facultatea de Instalaţii_ Laboratorul de fizică
9