Recapitulare curs 2

Sunet: vibrație a unui mediu elastic care produce senzații auditive.

Zgomot: un sunet sau o combinație de sunete care produce senzații auditive neplăcute.
Domeniul audibil: 16 Hz și 20 kHz.
Presiunea acustică: diferența dintre presiunea totală a aerului și presiunea statică .
Câmp acustic: mediul prin care se propagă undele acustice.
Mărimile de stare ale unei unde sonore: presiunea acustică și viteza particulelor
Impedanța acustică specifică: raportul dintre presiunea acustică și viteza particulelor

p
Za = . [kg/(m2s)]
v

Impedanța caracteristică a mediului:

p
Za = Za = = c ,
v

Densitatea de energie acustică: cantitatea de energie acustică pe unitatea de volum

1 2 p 2 (t ) 
e(t ) =   v (t ) +  , primul termen - energie cinetică, al doilea termen - energie
2   c 2 
potențială.

Densitatea de energie acustică pentru o undă plană

p 2p
e( x, t ) = cos 2 (t − kx) .
c 2

Densitatea medie de energie acustică

T
1
T 0
e( x ) = e( x, t )dt .

Densitatea medie de energie acustică a unei unde plane

2
T
1 pp p 2p
e =  2 cos (t − kx)dt =
2
.
T 0 c 2 c2

Presiunea acustică medie pătratică: valoarea medie pe o perioadă a pătratului presiunii

acustice

1
T
p 2p
p =  p p cos (t − kx)dt =
2 2 2
.
T 0 2
 Densitatea medie de energie acustică este proporțională cu presiunea acustică medie
pătratică

p2
e= .
 c2

În cazul undei plane, densitatea medie de energie acustică este independentă de poziția în
spațiu.

CURS 3

Sursa acustică cedează în fiecare moment o anumită cantitate de energie acustică care
apoi se propagă prin mediul înconjurător. Să ne imaginăm o suprafață elementară de arie dS
așezată perpendicular pe direcția de propagare a unor unde acustice plane (fig. 1).

Fig. 1. Explicativă pentru intensitatea acustică .

Presiunea acustică exercitată pe acea suprafață este p(t), iar viteza de oscilație a
particulelor, v(t). Ca urmare, energia acustică care traversează suprafața elementară în
unitatea de timp, respectiv puterea acustică sau, cum i se mai spune, fluxul de energie
acustică, este dată de relația

dW (t ) = v(t )dF (t ) , (1)

unde dF(t) este forța exercitată asupra elementului de suprafață

dF (t ) = p (t )dS . (2)

Rezultă fluxul de energie acustică sub forma

dW (t ) = v(t ) p (t )dS . (3)

 Raportul dintre fluxul de energie acustică care traversează o suprafață și aria acelei
suprafețe se numește intensitate acustică

dW (t )
I (t ) = = v(t ) p(t ) [W/m2]. (4)
dS

Intensitatea acustică într-un anumit punct al unei unde acustice este un vector având
același suport și același sens cu viteza de oscilație a particulei din punctul respectiv. Dacă
direcția de propagare a undei acustice nu este perpendiculară pe suprafață, atunci prin acea
suprafață va trece un flux elementar mai mic comparativ cu situația anterioară, respectiv

dW (t ) = I (t )dS cos  , (5)

unde  este unghiul de incidență a undelor acustice pe suprafața respective.

Ținând seama de relația dintre presiunea acustică și viteza particulelor

p
=  c (6)
v

rezultă că în cazul unei unde plane, intensitatea acustică este proporțională cu pătrarul
presiunii acustice

p 2 (t )
I (t ) = v(t ) p(t ) = . (7)
c

Din punct de vedere al percepției undelor acustice, interesează valorile medii calculate
pe o durată de timp mult mai mare decât cea mai mare perioadă a componentelor spectrale
ale undelor acustice

1 1 T 2
c T 0
I= p (t )dt (8)

unde T este timpul de integrare a pătratului presiunii acustice.

Observăm că în membrul drept intervine media pătratică a presiunii acustice

1 T 2
T 0
p2 = p (t )dt (9)

Rezultă că intensitatea acustică medie este proporțională cu presiunea acustică medie

pătratică
 1 2
I= p .(10)
c

Plecând de la relația (5),

dW (t ) = I (t )dS cos  ,

și trecând la mărimi medii, rezultă că fluxul mediu de energie acustică sau puterea acustică
medie care traversează o suprafață cu aria S așezată perpendicular pe direcția de propagare
a unei unde acustice plane ( = 0) este dat de

W = IS .(11)

Dacă se consideră suprafața unei sfere de rază r în centrul căreia se află o sursă acustică,
atunci fluxul mediu de energie acustică care traversează suprafața sferică este

W = 4r 2 I , (12)

unde I este intensitatea acustică medie emisă de sursă în mod uniform indiferent de direcția
de propagare.
Ținând seama de relația (10), se poate obține presiunea acustică medie pătratică produsă
de sursă la distanța r de aceasta

W
p 2 = c . (13)
4r 2

Se observă că presiunea acustică medie pătratică este invers proporțională cu pătratul

distanței de la sursă la punctul de observație. Relația (13) reprezintă modelul matematic al
dispersiei geometrice a undelor acustice.
Revenind la presiunea acustică medie pătratică, se poate arăta cu ușurință că în cazul
unei unde acustice armonice de frecvență , respectiv de perioadă To=1/, presiunea medie
pătratică calculată pentru un interval de timp mult mai mare decât perioada de oscilație
(T>>To) este egală practic cu presiunea medie pătratică calculată pentru o perioadă.
Considerând că presiunea acustică are relația

p(t ) = po cos(ωt + φ) = po cos(2πνt + φ) , (14)

Atunci presiunea medie pătratică pe intervalul de timp T se calculează cu relația

 1 T 2 1 To po2
T → T 0 
p 2 = lim p (t )dt = po2 cos 2 (2πνt +  )dt = ,(15)
To 0 2

unde, se reamintește, po este amplitudinea presiunii acustice.

Cu titlu de exemplu, se precizează că în cazul unei unde armonice de 20 Hz, media
pătratică a presiunii acustice calculată pentru un interval de integrare de 0,2 s prezintă o
diferență de sub 1 % în raport cu media pătratică calculată pentru o perioadă, adică 0,05 s.
Acest aspect face ca pentru măsurătorile de zgomot să fie utilizate două intervale de timp
pentru integrare, un interval mai mare, 1s, pentru modul de lucru lent (slow) și un interval
mai mic pentru modul de lucru rapid (fast). Pe de altă parte, în anumite aplicații se adoptă
intervale de timp mult mai lungi, 1 oră, 4 - 8 ore etc.
Să mai reținem faptul că rădăcina pătrată din presiunea medie pătratică reprezintă
presiunea acustică eficace

1 T 2
T 0
p= p2 = p (t )dt .(16)

În cazul unei unde acustice armonice, presiunea acustică eficace este

2
p= po .(17)
2

În aplicațiile practice, domeniul în care intensitatea acustică poate lua valori este foarte
întins și de aceea nu este recomandată evaluarea acesteia pe o scară liniară a unităților
absolute, ci pe o scară logaritmică prin raportare la o valoare de referință. Pentru aceasta se
definește nivelul de intensitatea acustică, exprimat în decibeli [dB], ca fiind logaritmul în
baza zece al raportului dintre intensitatea acustică medie și intensitatea acustică (medie) la
limita audibilității, multiplicat cu 10

I
LI = 10 lg , [dB] (18)
Io

unde Io = 10-12 W/m2 este valoarea intensității acustice la limita de audibilitate.

Având în vedere relația dintre intensitatea acustică medie și presiunea acus tică medie
pătratică (rel. (10)), se definește în mod asemănător nivelul presiunii acustice conform
relației

p2 p
L = 10 lg 2
= 20 lg , [dB] (19)
po po
unde po = 20 Pa este presiunea acustică de referință care corespunde limitei de audibilitate.
De menționat faptul că un sunet are nivelul intensității acustice egal cu nivelul presiunii
acustice.
Întrucât scara decibelilor este una logaritmică, nivelul a două sunete nu se adună
aritmetic, ci acesta rezultă în urma adunării intensităților acustice medii sau a presiunilor
acustice medii pătratice.
Spre exemplu, dacă într-un punct din spațiu, două surse produc zgomote având fiecare
nivelul de presiune acustică L1 și L2,

p1, 2
L1, 2 = 20 lg ,(20)
po

unde p1,2 este presiunea acustică eficace, atunci presiunea acustică medie pătratică produsă
de cele două surse va fi

p 2 = p12 + p 22 = p o2 (10 L1 / 10 + 10 L12 / 10 ) ,(21)

unde a doua egalitate a rezultat din rel. (20), iar nivelul presiunii acustice va fi

p2
L = 10 lg 2
= 10 lg(10 L1 / 10 + 10 L12 / 10 ) .(22)
po

Se poate vedea ușor că dacă L1 = L2, atunci

L = 10 lg( 2  10 L1 / 10 ) = L1 + 10 lg 2 = L1 + 3 dB, (23)

pentru că 10·lg2  3.
Cu alte cuvinte, două zgomote, care au același nivel al presiunii acustice, însumate vor
avea un nivel al presiunii acustice mai mare cu 3 dB.
Pe cale de consecință și extrapolând, rezultă la ca fiecare dublare a numărului de surse
identice, nivelul presiunii acustice crește cu câte 3 dB.

Fig. 2. Explicativă pentru atenuarea geometrică.

 Un alt exemplu se referă la modul în care scade cu distanța nivelul presiunii acustice
produs de o sursă care are puterea acustică medie W și emite în toate direcțiile în mod
uniform (fig. 2). Se consideră așadar două puncte de observație situate la distanțele r1 și
respectiv r2 de sursa acustică. Ținând seama de relația (13),

W
p 2 = c ,
4r 2

avem presiunea acustică medie pătratică în cele două puncte

W
p12, 2 = c (24)
4r12, 2

Nivelul presiunii acustice este dat de relația

p12, 2
L1, 2 = 10 lg . (25)
po2

Înlocuind presiunea acustică medie pătratică din (24) în (25), rezultă

cW
L1, 2 = 10 lg . (26)
4r12, 2 po2

Se poate calcula acum diferența dintre cele două nivele ale presiunii acustice

cW cW r
L = L2 − L1 = 10 lg − 10 lg = 20 lg 1 . (27)
4r2 po
2 2
4r1 po
2 2
r2

Se observă că dacă r1 < r2, așa cum este în figura 2 a, diferența dintre nivelele de presiune
acustică este negativă – zgomotul este mai slab pe măsură ce ne depărtăm de sursă. Evident
că dacă r1 > r2 (fig. 2 b), adică ne apropiem de sursă, diferența dintre nivelele de presiune
acustică devine pozitivă, ceea ce arată că zgomotul devine mai puternic.
Încă un aspect interesant se referă la ce se întâmplă atunci când se dublează distanța?
Deci în relația (27) luăm r2 = 2r1 și obținem

1
L = L2 − L1 = 20 lg = −6 dB. (29)
2

Cu alte cuvinte, la dublarea distanței, nivelul presiunii acustice scade cu 6 dB. Această
regulă este specifică atenuării geometrice produsă de o sursă punctiformă (de mici
dimensiuni în raport cu distanța de la sursă la receptor).
 Intervale de frecvență
Măsurarea nivelului presiunii acustice sau calculul acestuia pe baza unui model teoretic
presupune între altele determinarea distribuției energiei acustice în diferite intervale de
frecvență. Cu alte cuvinte, vorbim despre spectrele nivelului de presiune acustică. Aceste
spectre sunt foarte utile atunci când se dorește analizarea caracteristicilor surselor de
zgomot pentru că orientează asupra intervalelor de frecvență în care este concentrată cea
mai mare parte a energiei acustice sau, dimpotrivă, pot pune în evidență faptul că energia
acustică a sursei este relativ uniform distribuită de-a lungul spectrului. Sunt caracteristici
esențiale care contribuie la înțelegerea mecanismelor de funcționarea a sursele de zgomot.
Totodată, spectrele nivelelor de presiune acustică sunt instrument indispensabil pentru
proiectarea și verificarea măsurilor de combatere a zgomotului.
Pentru analiza spectrelor nivelului de presiune acustică se utilizează două tipuri de
intervale de frecvență standardizate: octava și 1/3 octavă.
Octava este intervalul de frecvență a cărei limită superioară, s, este de două ori mai
mare decât limita inferioară, i,

νs
= 2 . (30)
νi

Pentru fiecare interval de o octavă se definește frecvența centrală, c, ca medie

geometrică a frecvențelor limită

ν s = ν i ν s . (31)

Fiecare octavă poate fi împărțită în trei intervale de 1/3 octavă, astfel încât pentru fiecare
interval de 1/3 octavă raportul dintre frecvența limită superioară și cea limită inferioară să
fie

νs
= 21/ 3  1,26 . (32)
νi

Frecvența centrală a unui interval de 1/3 octavă se definește în mod asemănător ca medie
geometrică a frecvențelor limită superioară și inferioară.
Valorile standardizate ale intervalelor de o octavă și 1/3 octavă sunt prezentate în tabelul
1.

Tabelul 1. Intervalele de frecvență

Frecvența - Hz
Octava 1/3 octavă
 Limita Valoarea Limita Limita Valoarea Limita
minimă centrală maximă minimă centrală maximă
11 16 22 14,1 16 17,8
17,8 20 22,4
22,4 25 28,2
22 31,5 44 28,2 31,5 35,5
35,5 40 44,7
44,7 50 56,2
44 63 88 56,2 63 70,8
70,8 80 89,1
89,1 100 112
88 125 177 112 125 141
141 160 178
178 200 224
177 250 355 224 250 282
282 315 355
355 400 447
355 500 710 447 500 562
562 630 708
708 800 891
710 1000 1420 891 1000 1122
1122 1250 1413
1413 1600 1778
1420 2000 2840 1778 2000 2239
2239 2500 2818
2818 3150 3548
2840 4000 5680 3548 4000 4467
4467 5000 5623
5623 6300 7079
5680 8000 11360 7079 8000 8913
8913 10000 11220
11220 12500 14130
11360 16000 22720 14130 16000 17780
17780 20000 22390

O caracteristică importantă a aparatului auditiv constă în sensibilitatea diferențiată în

funcție de frecvență. Cu altă cuvinte, un sunet la o anumită frecvență și având un anumit
nivel de presiune acustică va produce o senzație auditivă a cărei intensitate va fi diferită în
comparație cu cea produsă de un sunet având același nivel de presiune acustică, dar o altă
frecvență. Pentru a ține seama de sensibilitatea urechii umane în funcție de frecvență s-au
introdus curbele de ponderare în frecvență notate simbolic prin A, B, C și D (fig. 3).
 Fig. 3. Curbele standardizate de ponderare.

Tabelul 2. Valorile curbei A de ponderare

Frecvența 8 10 12.5 16 20 25 31,5 40 50 63 80
centrală
Curba A -77,8 -70,4 -63,4 -56,7 -50,5 -44,7 -39,4 -34,6 -30,2 -26,2 -22,5
(dB)
Frecvența 100 125 160 200 250 315 400 500 630 800 1000
centrală
Curba A -19,1 -16,1 -13,4 -10,9 -8,6 -6,6 -4,8 -3,2 -1,9 -0,8 0,0
(dB)
Frecvența 1250 1600 2000 2500 3150 4000 5000 6300 8000 10000 12500
centrală
Curba A 0,6 1,0 1,2 1,3 1,2 1,0 0,5 -0,1 -1,1 -2,5 -4,3
(dB)

Ideea de bază pleacă de la observația că la frecvențe joase, urechea umană este mai puțin
sensibilă decât la frecvențe medii și înalte. Prin introducerea acestor curbe de ponderare s-
a dorit simularea sensibilității urechii umane la diferite nivele ale presiunii acustice. S -a
constat destul de repede că sistemul auditiv uman este mult prea complicat pentru a fi
modelat prin astfel de curbe simple. Curba A de ponderare este obligatorie, în timp ce
numeroase instrumente de măsurare permit efectuarea de măsurări ale nivelului presiunii
acustice ponderat după curba C. Curbele de ponderare B și D au căzut în desuetudine și sunt
mai puțin utilizate în aplicațiile din zilele noastre.
Curba A de ponderare se utilizează pe scară largă în industrie și transporturi, precum și
pentru măsurările de zgomot ambiental. Nivelul presiunii acustice care a fost ponderat cu
această curbă va avea menționat acest lucru, dB(A). În mod asemănător se indică nivelul
presiunii acustice ponderat cu oricare altă curbă de ponderare. Pentru calculele privind
nivelul de presiune acustică la sursele de zgomot de la vehiculele feroviare este util să se
dispună de valorile numerice ale curbei de ponderare în frecvență (A) pentru intervalele de
1/3 octavă (tabelul 3).