www.EFizica.

ro Optica

Optica ondulatorie
- analizeaza fenomenele in care se manifesta caracterul ondulatoriu al luminii: interferenta, difractia si polarizarea. - Natura ondulatorie a luminii " lumina": unda electromagnetica ce impresioneaza ochiul uman normal dand senzatia de vaz, avand frecventa cuprinsa intre 4*1014 Hz si 8*1014 Hz senzatia de lumina produsa asupra ochiului uman normal se datoreaza componentei electrice a undei electromagnetice, care, in functie de frecventa se receptioneaza in mod diferit de ochiul uman dand senzatia de culoare. Marimile ce caracterizeaza lumina ca unda electromagnetica sunt: Frecventa, - frecventa oscilatiilor componenteloer electrica E si magnetica B ale undei electromagnetice. <>si=1s-1=1 Hz Perioada T- timpul in care E si B corespunzatoare undei electromagnetice efectueaza o oscilatie completa. T=1/ <T>SI=1 S Pulsatia =2=2/T <>SI=1 rad/s Viteza de propagare, v: distanta pe care se propaga unda in unitatea de timp prin mediul optic considerat.

v=
unde:

, <v>si =1 m/s

: permeabilitatea electrica a mediului optic; = 0 r 0=8,85*1012 F/m: permeabilitatea electrica a vidului; r=permeabilitatea electrica relativa a mediului fata de vid; : permeabilitatea magnetica relativa a mediului fata de vid 0=4*10-7 N/A2: permeailitatea magnetica a vidului; r=permeabilitatea magnetica relativa a mediului fata de vid;

v=

c r r c=

c n

1 0 0 c ; indidcele de refractie al mediului v

n = r r =

Lungimea de unda : distanta pe care se propaga lumina intr-o perioada.

www.EFizica.ro Optica

= vT = =

0 ; 0 : lungimea de unda in vid n

v < > SI = 1m

ecuatia undei luminoase emisa de o sursa puctiforme S, intr-un punct situat la distana d:

2 E = E0 sin(t d ) E 2 B = 0 sin(t d) v

densitatea volumica (medie) a energiei electromagnetice:

2 2 E0 B0 = = 2 2

Marimi si unitati energetice -caracterizeaza lumina din punct de vedere al energiei transportate de radiatialuminoasa fluxul de energie radianta e= energia ce strabate o suprafata data in unitatea de timp;

e =

intensitatea energetica: Ie= fluxul de energie radianta emis in unitatea de unghi solid

W t

<>SI=1 J/s=1W

Ie =

iluminarea energetica: Ee=fluxul de energie radianta emis normal pe unitatea de suprafata

; <Ie>SI=1 w/shrad

Ee =

c I e = 2 cos ; <Ee>SI=1w/m2 A r

unde: r: distanta de la sursa la suprafata elementara iluminata = unghiul format de directia de propagara a luminii cu normala la suprafata. - Marimi si unitati fotometrice caracterizeaza lumina din punct de vedere al senzatiei de lumina produsa asupra ochiului uman normal fluxul luminos,

= kV e ; <>SI=1 lma

unde: k=constanta numita echivalentul fotometric a radiatiei

www.EFizica.ro Optica

v= sensibilitatea spectrala relativa a ochiului uman normal; e=fluxul de energie radianta intensitatea luminoasa: I =fluxul luminos emis de o sursa punctiforma in unitatea de unghi solid

I=

< I >SI=1 cd(candela) I = 2 cos A r

iluminarea, E: fluxul luminos ce cade normal pe unitatea de suprafata.

E=

Interferenta luminii
reprezinta fenomenul de suprapunere, in acelasi punct, a doua sau mai multe, radiatii luminoase. Poate fi observata numai daca undele care interfereaza sunt coerente: diferenta de faza este constanta in timp; Considerand doua surse punctiforme de lumina coerente si punctul P in care studiem interferenta celor doua radiatii luminoase putem scrie:
S1 S2 2l D P x

Conditia ca in P sa obtinem un maxim de interferenta este: (r2)-(r1)=k; Conditia ca in P sa obtinem un minim de interferenta este: (r2)-(r1)=(2k+1)/2 unde (r1) si (r2)=drumurile optice parcurse de cele doua radiatii =produsele dintre indicele de refractie ale mediului optic parcurs si drumul geometric consiferat. k=0, 1, 2, 3 ....:ordinul de interferenta : lungimea de unda a radiatiei In determinarea pozitiei xk a punctului P in care se obtine un maxim sau un minim de interferenta de ordin k se tine cont ca: r22-r12=(r2-r1 )2D=4xkl 4.1 Dipozitivul lui Young

www.EFizica.ro Optica

P S1 S H xk

S2 E D

S=sursa de lumina (un filament drept, subtire, incandescent, prevazut cu un filtru optic ce permite obtinerea unei radiatii luminoase monocromatice. dispozitivului care constituie cele doua surse de lumina coeerente E = ecran pe care se vizualizeaza figura de interferenta = o succesiune de forme luminoase si intunecate. Pozitia maximului de interferenta de ordin k:
m xk =

k D 2l

Pozitia minimului de interferena de ordin k:

m xk =

( 2 K + 1)D 4l D 2l

Retrofranja i: distanta dintre doua maxime sau doua minime succesive

m m m i = x km+1 x k = x k +1 x k =

Discutii: relatiile de mai sus sunt valabile daca dispozitivul lui Young este situat in aer daca dispozitivul se afla intr-un mediu optic cu indicele de refractie n, sau daca in calea ueia din fascicole care pronesc din S1 sau S2 se asaza un mediu optic cu indicele de refractie n se va tine cont de relatiile:

k maxim de interferen ta ( r2 ) ( r1 ) = (2k + 1) minim de interferen ta 2 4 xl r2 r1 = 2D

www.EFizica.ro Optica

interferenta obtinuta cu dispozitivul lui Young este nelocalizata=pozitia ecranului putand fi situata intr-o zona oarecare, astfel incar x<<D 4.2 Lama cu suprafete plan-paralele
(1) i i A r nd r r r (2) i i C (3)

a. Interferenta prin reflexie

undele coerente sunt reprezentate de L raza (2) reflectata pe suprafata de incidenta a fascicolului initial raza (3) reflectata pe suprafata opusa a lamei diferenta de drum optic

= ( r3 ) ( r2 ) = n( AB + BC ) ( AD ) 2 = 2nd cos r + 2
i B

Interferenta prin transmisie

(1)

r d r r A

r r r C

D (2) (3) undele coerente sunt reprezentate de razele 2 si 3 care ies din latura prin suprafata opusa celei de incidenta diferenta de drum optic:

= (r3 ) ( r2 ) = n( AB + BC ) AD = 2nd cos r

Discutie

www.EFizica.ro Optica

daca d = constant diferenta de drum optic depinde numai de unghiul de refractie, deci de unghiul de incidenta. Undelor cu aceasi incidenta i le va corespunde aceasi diferenta de drum optic, deci aceeasi franja si de aceea franjele obtinute se numesc franje de egala inclinare. Razele corespunzatoare undelor coerente care interfereaza (obtinute prin refelxie sau prin transmisie) fiind paralele, interferenta in cazul lamelor cu fete plan paralele se numeste localizata la infinit 4.3 Pana optica

d k+1

dk i

doua suprafete plane ce fac intre ele un unghi mic formeaza o pana optica la incidenta normala notam: dk=grosimea peneipentru care se obtine maximul de interferenta de oridnul k dk+1=grosimea peneipentru care se obtine maximul de interferenta de oridnul k+1 i: interfranja putem scrie

r2 2nd k + 2 = k 2nd k +1 + = ( k + 1) i = 2 2n d k +1 d k i=
planul de localizare a franjelor de interferenta se afla in interiorul penei, practic pe suprafata acesteia.

www.EFizica.ro Optica

Difractia luminii
reprezinta fenomenul ce consta in esenta in ocolirea de catre lumina a obstacolelor atunci cand dimensiunile acestora sunt comparabile ca ordin de marime cu lungimea de unda a radiatiei Reteaua de difractie un sistem de fante inguste, rectilinii, egale, paralele echidistante si foarte apropiate una de alta, obtinut in general prin trasarea unui numar N de zgarieturi pe o lungime L pe o placa de sticla sau plexiglas notam:

n=
l=
difractie

N : numarul de trasatura pe unitatea de lungime L

L : distanta dintre doua zgarieturi succesive = contanta retelei de N

E P l
i

Pe

diferenta de drum optic este:

= l (sin i sin )

distanta x la care se formeaza maximul de interferenta de ordin k se poate determina aplicand relatiile:

pentru unghiuri de difractie mici si la incidenta normala, i=0:

x tg = j = l (sin i + sin ) = k

www.EFizica.ro Optica

x = jtg j sin Obtinem: x M = k J k l = l sin = k

Reflexia luminii
reprezinta fenomenul de intaorcere in mediul din care a venit a undei luminoase atunci cand intalneste suprafata de separare dintre doua medii reprezentand raza incidenta prin raza (1) unda reflectata prin raza (2) si notand: - i = ungihul de incidenta: unghiul format de raza incidenta si normala la suprafata de separatie dintre cele doua medii in punctul de incidenta - r = unghiul de reflexie = unghiul format de raza reflectata cu normala putem defini legile reflexiei - raza incidenta, raza reflectata si normala in punctul de incidenta dusa pe suprafata de separare dintre cele doua medii sunt coplanare - unghiul de refelexie r este egal cu unghiul de incidenta i
S (1) h h S' i r I (2) P n1

Discutie Ecuatia undei luminoase emisa de sursa S reflectata de suprafata de separared intre mediile optice cu indicii de refractiew n1 si n2 scrisa in punctul P este: daca n2>n1 - reflexia are loc la suprafata de separare cu un mediu mai refringent:

2 ( SI + TP )) 2 2 ' 2 E p = E 0 sin(t ( S P )) 2 E p = E 0 sin(t

Daca n2>n1 - reflexia are loc la suprafata de separare cu un mediu mai putin refringent

www.EFizica.ro Optica

unde =lungimea de unda a radiatiei luminoase in mediul cu indicele de refractie n1

2 ( SI + TP )) 2 ' E p = E 0 sin(t S P) E p = E 0 sin(t

Refractia luminii
reprezinta fenomenul de trecere a undei luminoase dintr-un mediu optic cu indicele de refractie n1 intr-un lat mediu optic cu indicelede refractie n2, cu schimbarea directiei de propagare. - Reprezentand raza de incidenta prin raza (1), raza refractata prin raza (2) si notand: - i: unghiul de incidenta unghiul forma de raza incidenta cu normala in punctul de incidenta la suprafata de separare dintre cele doua medii - r: unghiul de refractie: unghiul format de raza refractat cu normala putem scrie: - raza incidenta, raza refractata si normala sunt coplanare - n1sin i=n2 sin r
i n1

n2

Discutii 1. daca n2>n1 atunci r<i; raza refractata se apropie de normala 2. daca n2<n1 atunci r>i; raza refractata se departeaza de normala 3. la suprafata de separare dintre doua medii transparente au loc simultan fenomene de refelxie si de refractie a luminii 4. atunci cand n2<n1 notam l=unghiul limita = unghiul format de incidenta pentru care unghiul de refractie este r=90 grade => n1sin l=n2 daca i<l - au loc simultan reflexia si refractia luminii
(1) i i r. B (3) (2)

www.EFizica.ro Optica

daca i>=l - are loc reflexia totala a luminii

(1) i=l n1 n2 r=90 i=l (3) n1 n2 (2) (1) i>l i (2)

Dispersia luminii
reprezinta fenomenul de variatie a indicelui de refractie al unui mediu optic cu lungimea de unda dispersia poate fi a) dispersie normala: n creste cu scaderea lungimii de unda b) dispersie anormala: n scade cu descresterea lungimii de unda poate fi studiata cu ajutorul prismei optice : mediu optic delimitat de doua plane care fac un unghi diedru intre ele studiul mersului unei raze de lumina monocromatica printr-o prisma optica ce are unghiul de refrigenta A si indicele de refractie n poate fi realizat aplicand relatiile
A
i

r r'

i'

(2) B C

sin i = n sin r sin i ' = n sin r ' A = r + r' = i + i '( r + r ' ) A

www.EFizica.ro Optica

unde : unghiul de derivatie unghiul dintre directia razei incidente si directia razei convergetnte unghiul de deviatie maxima m corespunde conditiei i=i' si r=r' m=2i-A; tinand cont ca sin i=nsin r obtinem:

sin n=

m + A 2 A sin 2

Absorbtia luminii
reprezinta fenomenul de micsorarea a intensitatii unei unde plane ce strabate un mediu optic pentru un fascocol paralel de raze, de intensitate I0 ce strabate un strat de substanta de grosime d, intensitatea fascicolului ??? I este: I=I0e-kd K: coeficientul de absorbtie, in general depinde de lungimea de unda

lumina naturala - lumina in care vectorul intensitatea a campului electric E oscileaza haotic in toate directiileposibile intr-un plan perpendicular pe directia de propagare lumina liniar polarizata: lumina in care vectorul E are o singura directie de oscilatie lumina circular (eliptic polarizata) lumina in care extremitatea vectorului E descrie un crec (o elipsa) se poate obtine lumina total polarizata prin reflexia pe suprafata de separeare dintre doua medii daca unghiul de incidenta i b unghi Brwester are valoarea data de relatia

Polarizarea luminii

tgib =

n2 n1

Optica geometrica
studiaza formarea imaginii unui obiect printr-un sistem (aparat) optic foloseste notiunea de raza de lumina (un fascicol foarte ingust) = directia de propagara a luminii consideram ca intr-un mediu transparent, omogen si izotrop lumina se propaga in linie dreapta: se respecta: - principiul independentei actiunii fascicolelor de lumina

www.EFizica.ro Optica

- principiul reversibilitatii drumului razelor de lumina - spatiul optic este impartit in doua regiuni - spatiul obiect: regiunea in care se afla obiectul - spatiul imagine: regiunea in care se afla imaginea - Dioptrul sferic reprezinta suprafata sferica de separare dintre doua medii optice de refracite n1 si n2
n1 R n2

n2 n1 n 2 n1 = x 2 x1 R

elementele geometrice ale unui dioptru sferic: - centrul de curbura al diportului; V: varful calotei sferice reprezentata de dioptru - axa optica principala: dreapta care trece intre O si V - raza dioptrului R pentru masurarea segmentelor de dreapta se utilizeaza urmatoarea conventie de semn: a) pentru segmentele masurate de-a lungul axei optice principale, x: x>0 daca este masurat de la V in sensul propagarii luminii x<0 daca este masurat de la V in sens opus propagarii luminii b) pentru segmentele masurate normal pe axa optica principala, y: y>0 daca este masurat de la axa optica principala in sus y<0 daca este masurat de la axa optica in jos pentru formarea unei imagini stigmatice se vor considera fascicole ce formeaza cu axa optica principala unghiuri mici,neglijabile fata de un radian (fascicole paraxiale) - aproximatia lui Gauss in cazul studiului formarii imaginii unui obiect punctiform, situat pe axa optica principala,putem aplica relatia punctelor conjugate: unde:

x2: distanta de la varful dioptrului la imagine (punct situat tot pe axa optica principala) x1: distanta de la varful dioptrului la obiect R=raza dioptrului definim:

www.EFizica.ro Optica

f1 distanta focala in spatiul obiect: distanta de la varful dioptrului la punctul F 1 (focarul obiect) situat pe axa optica principala in care trebuie plasat un obiect punctiform pentru ca imaginea lui sa se formeze la infint

f1 =
-

n1 R n n1

f2: distanta focala in spatiul imagine: distanta de la varful dioptrului la punctul F 2 (focarul imagine) in care se formeaza imaginea unui obiect punctiform de pe axa optica principala situat la infinit

f2 =
-

n2 R n2 n1

relatia punctelor conjugate mai poate fi scrisa si sub forma:

f 2 f1 + =1 x 2 x1
in cadrul studiului formarii imaginii unui obiect liniar, de inaltime y, plasat perpendicular pe axa optica principala, putem aplica expresia maririi liniare:

=
-

Oglinzi sferice - oglinda sferica - suprafata sferica perfect reflectoare = dioptrul sferic ce separa mediile cu mediile de refractie n1=n si n2 =-n; - relatiile cu ajutorul carora poate fi schimbata reguinea unui obiect printr-o oglinda sferica: relatia punctelor conjugate:

y 2 n1 x 2 = , unde y 2 =inaltimea imaginii y1 n2 x1

marirea liniara

1 1 2 + = x 2 x1 R = I2 x = 2 I1 x1 R 2

focarele oglinzii sferice

f1 = f 2 =

oglinzile sferice pot fi concave - suprafata reflectoare este suprafata interioara a calotei sferice convexe: suprafata reflectoare este suprafata exterioara a suprafetei sferice

www.EFizica.ro Optica

plane: suprafata reflectoare este plana (raza calotei sferice R->) regiunea unui obiect printr-o oglinda sferica poate fi: imagine reala - se formeaza la intersectia razelor de lumina reflectate de oglinda (se formeaza in fata oglinzii, de aceeasi parte a oglinzii cu obiectul)=>x2<0 imaginea virtuala: se formeaza la intersectia prelungirilor razelor de lumina reflectate de oglinda (se formeaza in spatele oglinzii)=> x2 >0 imagine dreapta - este situata de aceeasi parte a axei optice principale (deasupra/sub) ca si obiectul =>y2>0 imagine rasturnata - este situata de cealalta parte a axei p[rincipale ca obiectul =>y2<0 Lentile subtiri - lentile subtire: mediu transparent separat de un alt mediu transperent prin doi dioptrii sfericide raze R1 si R2 de grosime neglijabila in raport cu razele de curbura ale fetelor lentile - relatiile cu ajutorul carora poate fi studiata imaginea unui obiect printr-o lentila subtire: relatia punctelor conjugate

1 1 1 1 = (n 1)( ) x 2 x1 R1 R2
unde: x2=distanta lentila-imagine; x1=distanta kentila-obiect;

n=

n2 n1

, indicele de refractie relativ al materialului lentilei (n2) in raport cu

ordinul in care se afla (n1) expresia maririi liniare:

=
distanta focala a lentilei

y2 x2 = y1 x1

f =

1 1 1 ( n 1)( ) R1 R2

- relatia punctelor conjugate mai poate fi scrisa:

1 1 1 = = c , unde c=1/f convergenta lentilei x 2 x1 f

<c>SI=1 m-1=1 dioptrie - lentila subtire are doua focare F 1 si F 2 simetric situate fata de lentila la distanta f de aceasta; - lentilele subtiri pot fi:

www.EFizica.ro Optica

lentile convergente - transforma un fascicol paralel de lumina intr-un fascicol convergent in focar f<0; c=1/f<0

F1

F2

lentile divergente - transforma un fascicol paralel de lumina intr-un fascicol divergent f>0 c>0

F1

F2

imaginea unui obiect obtinuta cu o locala subtire poate fi: - imagine reala: obtinuta la intersectia razelor de lumina ce ies din lentila=>x2 >0 - imagine virtuala - obtinuta la intersectia prelungirilor razelor de lumina ce ies din lentila =>x2<0 - imagine dreapta y2 >0 - imagine rasturnata y2<0

www.EFizica.ro Optica

Asociatii de lentile - consideram doua lentile cu distantele focale f1 si f2 astfel incat axele lor optice poate sa coincida

d
y1

F12 F11 F21 Y2 ' -x1 x21 -x12 x2 F22

y2

1 1 1 = 1 1 1 x 21 x1 f1 = x x1 f 1 1 1 1 d f2 = 2 x1 + f 1 x2 x12 f 2 I 2 x 21 x 2 d = x 21 x12 = * = y2 x21 x 2 I1 x1 x12 = = 1 * 2 = * y1 x1 x12

daca d=0 (lentilele sunt lipite centric):

imaginea unui obiect obtinuta cu ajutorul sistemului de lentile precizat poate fi studiata cu ajutorul relatiilor:

1 1 1 1 1 x x = f + f = f => convergenta sistemului de lentile lipite centric: 2 1 1 2 x2 = x1

C=
-

1 1 1 = C1 + C2 = + f f1 f 2

Aparate optice Clasificarea aparatelor optice - In functie de fenomenul optic pe care se bazeaza si de destinatia pe care o au aparatele optice pot fi clasificate in: - aparate ce folosesc elemente de optica geometrica - aparate ce folosesc elemente de optica ondulatorie - aparate fotometrice - aparate in care se utilizeaza optica fibrelor optice

www.EFizica.ro Optica

sunt in general sistemem optice centrate: axele optice ale elemetnelor componente coincid cu axa optica a aparatului. In componenta aparatelor optice intra: - Numai lentile - Lentile si oglinzi - Lentile, oglinzi, lame cu fete plan paralele, si cabluri optice Clasificarea aparatelor optice care folosesc fenomene de optica geometrica sunt destinate obtinerii si studierii imaginilor unor obiecte de dimensiuni mai mici pentru observarea unor detalii care nu pot fi percepute cu ochiul liber. Pot fi clasificate in: - Aparate care dau imagini virtuale (lupa, microscopul) - Aparate care dau imagini reale (aparatul fotografic) Caractersitici ale aparatelor optice Puterea optica: raportul dintre diametrul aparent al obiectului vazut si si inaltimea obiectului;

P=
Marimea -

tg ' ' ; <P>SI=1 dioptrie I1 I1

Marimea liniara: (grandsimentul): n se defineste pentru aparatele optice care dau imagini reale ca fiind raportul dintre inaltimea imaginii si inaltimea obiectului Marimea unghiulara (grosismentul) G- se defineste pentru aparate optice care dau imagini virtuale ca raportul dintre diametrul aparent al obiectivului vazut prin aparat si diametrul aparent al obiectivului vazut cu ochiul liber , in ambele cazuri lungimea respectiv obiectul gasindu-se la distanta =distanta minima de vedere clara a ochiului uman normal
tg ' ' tg

G=

I1 tg = tg ' 1 Gc = P = P (gosimentul comercial) P= I 4 = 0,25 m

www.EFizica.ro Optica

Puterea de rezolvare: distanta minima,liniara sau unghiulara dintre doua puncte distincte care mai pot fi vazute ca atare prin aparat Claritatea: raportul dintre iluminarea E produsa pe retina de imaginea obiectului vazuta prin aparat si cea vazut cu ochiul liber

L=

E' E