ELECTROSTATICA

Elaborat: Pârțac Constantin

Tronciu Vasile
Chistol Vitalie
 Sarcina electrică
Pentru a caracteriza gradul de electrizare a corpurilor, se
utilizează mărimea fizică scalară sarcină electrică q.
 qSI  C
în natură există două feluri de sarcini electrice: pozitive și
negative;
sarcinile electrice de același semn se resping, iar cele de
semne opuse se atrag.
Cea mai mică sarcină electrică existentă în natură, numită
sarcină electrică elementară, este sarcina electrică a
electronului sau a protonului:
19
qe  q p  1, 6 10 C
2
 Sarcina electrică
Din existența în natură a sarcinii electrice elementare e rezultă, că sarcina
corpului electrizat, numită cantitate de electricitate, este un număr multiplu al
sarcinii e: q  N  e,
unde N – număr întreg. În cazul corpului neutru N = 0. Aceasta înseamnă, că
sarcina electrică este o mărime discontinuă, discretă.
Experimental s-a obținut legea conservării sarcinii electrice:

suma algebrică a sarcinilor electrice ale corpurilor dintr-un sistem

izolat electric este constantă în timp (se conservă):
q1  q2  ...  qn  const.
Sistemul de corpuri limitat de o suprafață reală sau imaginară prin care nu
are loc schimb de sarcini electrice numim sistem izolat electric.
Electrostatica, similar fizicii moleculare sau mecanicii, utilizează modele
idealizate. Unul din ele este modelul corpului punctiform electrizat sau
sarcină electrică punctiformă.
3
 Sarcina electrică
Corpul electrizat ale cărui dimensiuni sunt neglijabile în comparație cu
distanțele până la alte corpuri electrizate este numit corp punctiform
electrizat sau sarcină electrică punctiformă.
Experimental, fizicianul francez Coulomb a stabilit următoarea lege:
Două sarcini electrice punctiforme, aflate în repaus, interacționează cu
forțe direct proporțională cu produsul dintre valorile sarcinilor și invers
proporționale cu pătratul distanței dintre ele. Forțele de interacțiune sunt
orientate de-a lungul dreptei pe care sunt situate sarcinile și au sensuri
opuse:
q1 q2
F12  K 2
.
r
Coeficientul de proporționalitate K depinde de proprietățile electrice ale
mediului în care se află sarcinile. Valoarea lui pentru vid, în SI, este
2
1 9 Nm
K  9 10
4 0 C2
1 C2 F
Constanta  0   8,85 10 12
= - permitivitatea electrică a
4 K N m2 m
vidului sau constanta electrică. 4
 Sarcina electrică
Astfel, legea lui Coulomb poate fi scrisă sub forma:
1 q1 q2
F  .
4 0 r 2

În cazul sistemului format din mai

multe sarcini punctiforme, forța
rezultantă ce acționează asupra unea din
ele se determină cu ajutorul
principiului superpoziției forțelor
N
F   Fi .
i 1

5
 Sarcina electrică
Michael Faraday a stabilit că interacțiunea corpurilor electrice se realizează
prin intermediul unui mediu, care a fost numit câmp electric.
Câmpurile electrice generate de corpurile electrizate care se află în repaus,
sunt numite câmpuri electrostatice.
Pentru a cerceta câmpul electrostatic, se pot folosi corpuri
electrizate de probă (sarcini de probă) cu condiția că ele sunt
corpuri punctiforme, iar valoarea sarcinii electrice este mică și
nu modifică câmpul electrostatic studiat.

Intensitatea câmpului electric în punctul dat este mărimea vectorială

egală cu raportul dintre forța care acționează asupra sarcinii de probă
plasate în acest punct și valoarea sarcinii
F N
E .  E SI 
q pr C

6
 Sarcina electrică
Intensitatea câmpului electrostatic generat de sarcina punctiformă situată în
vid este: q 1 q
E  K 2 sau E 
r 4 0 r 2
Intensitatea câmpului
electric generat într-un punct al
q2 E  E1  E2
spațiului de un sistem de corpuri
punctiforme electrizate este
egală cu suma vectorială a E2
intensităților câmpurilor q1 E
generate de fiecare corp în acest
punct:

principiul superpoziției
E  E1  E2  ...  En P
câmpurilor electrice.

E1 7
 Sarcina electrică
Pentru a obține o imagine a câmpului electrostatic, Faraday a introdus
conceptul de linie de intensitate a câmpului electric, numită de asemenea linie
de forță a câmpului.
Linia imaginară, a cărei tangentă în fiecare punct
are direcția vectorului intensității E în acest punct, se
numește linie de intensitate a câmpului electric.
Pentru sarcinile electrice pozitive, liniile de intensitate sunt orientate de la
sarcină, iar în cazul sarcinilor negative – spre sarcină.
Câmp omogen este numit câmpul electric,
vectorul intensității E al căruia este constant.

8
 Sarcina electrică
În afară de intensitatea E - caracteristica de forță, câmpul electrostatic
posedă și caracteristică energetică reflectată prin potențial electric.
Se numește potențial în punctul dat al câmpului electrostatic mărimea
fizică scalară egală cu raportul dintre energia potențială a sarcinii
punctiforme, aflate în acest punct al câmpului și mărimea sarcinii
Wp J

q0
 SI  =V
C
Diferența de potențial dintre două puncte ale câmpului electrostatic
este egală cu raportul dintre lucrul efectuat de câmp la deplasarea unei
sarcini punctiforme între aceste puncte și mărimea acestei sarcini:
L12
  U  1  2  .
q0
Relația dintre diferența de potențial și intensitatea câmpului electrostatic
este:  U
E 
d d
9
 Sarcina electrică

Utilizând potențialul electric,

câmpul electrostatic poate fi reprezentat
grafic cu ajutorul suprafețelor
echipotențiale:

Se numește echipotențială
suprafața, în toate punctele căruia
potențialul are una și aceiași valoare:
  const
Din gimnaziu cunoaștem, că substanțele după proprietățile lor electrice, se
clasifică în conductoare și izolatoare (dielectrici).
Conductoare sunt numite substanțele care conțin sarcini electrice libere.
La introducerea în câmp a corpului conductor asupra sarcinilor libere din el
acționează forța F  eE care le imprimă accelerație în sens opus vectorului E.
10
 Sarcina electrică

Ca rezultat:
 intensitatea câmpului electric în interiorul conductorului aflat în câmp
electrostatic este nulă;
 potențialul electric este același în toate punctele conductorului aflat în câmp
electrostatic.
Dielectricii sau izolatoare sunt numite substanțele care nu conțin particule
încărcate libere, spre deosebire de conductoare și sunt constituite din molecule
neutre. Aceste sarcini se pot deplasa numai în limitele moleculei, de acea sunt
numite sarcini legate.
La introducerea unui dielectric într-un câmp electric exterior E0,
intensitatea câmpului electric din interiorul dielectricului E se micșorează.
Mărimea adimensională  care arată de câte ori intensitatea câmpului
electric în dielectric este mai mică decât în vid se numește permitivitate
relativă a dielectricului: E0
  .
E
11
 Sarcina electrică
Pentru funcționarea normală a instalațiilor din electrotehnică
este necesar să se acumuleze sarcini electrice care ulterior sunt
utilizate. Astfel de dispozitiv este numit condensator.
Condensatorul reprezintă un sistem alcătuit din două conductoare
(armături), separate printr-un dielectric, distanța dintre armături fiind mult
mai mică decât dimensiunile lor liniare.
Condensatorul este caracterizat prin mărimea numită capacitate electrică –
mărimea fizică egală cu raportul dintre sarcina condensatorului și
tensiunea electrică dintre armăturile lui q q C
C  . C SI   F
1  2 U V
Condensatorul este numit plan,
dacă armăturile lui prezintă două plăci
plane și paralele separate de un
dielectric.

12
 Sarcina electrică
Capacitatea condensatorului plan depinde de dimensiunile armăturilor, de
pozițiile reciproce ale acestora și de dielectricul dintre ele. C   0 S
d
În practică deseori sunt necesare anumite valori ale capacităților electrice
diferite de cele nominale ale capacității condensatoarelor. Aceasta implică
formarea unor grupări de condensatoare, care ar avea capacitățile necesare.

1 1 1 1
Gruparea în serie:   
Cs C1 C2 C3

Gruparea în paralel: C p  C1  C2  C3

13
 Sarcina electrică

Energia câmpului electric a sarcinii înmagazinate în condensator este

descrisă de relația

CU 2 q 2
W 
2 2C

14
Sarcina electrică

15
 Problema 1
Două bile mici identice au fost suspendate din același
punct de fire de lungime l = 1 m. Bilelor li se comunică
sarcini egale cu 1 µ C. În rezultat firele se abat sub un
unghi de 300 față de verticală. Aflați masa bilelor.

Se dă:
l=1m
q = 10-6 C
α = 300
m-?

16
 Problema 1
q2
T  mg  Fe  0 Fe  k 2
r l
T
kq 2
T sin   Fe  0 m Fe
gtg r 2
T cos   mg  0 r r
 l sin 
T sin   Fe 2 mg

T cos   mg r  2l sin 
kq 2
Fe m
tg  gtg  4l 2 sin 2 
mg
m
Fe 9 109 1012 3  4
m  15, 6 103 kg
gtg 10  4
17
 Problema 2
Trei sarcini egale după modul q1 = q2 = –q3 = q= 10-6 C
sunt situate în vârfurile unui triunghi echilateral cu
latura a = 30 cm. Cu ce forţă acţionează
a) primele două sarcini asupra sarcinii a treia;
b) prima şi a treia sarcină asupra sarcinii a doua?
c) Cu ce este egală intensitatea câmpului electric creat
de aceste sarcini în centrul triunghiului .

Se dă:
q = 10-6 C
a = 30 cm
m-?
18
 Problema 2
a) F  F1  F2
F  2F1 cos 
  300
q2 q2
F1  k 2  k 2
r a
q2
F  2k 2 cos 
a
12
10 3 1
F  2  9 109
1 2
 3  10  0,17 N
(3 10 ) 2

19
 Problema 2
b) F  F1  F2
F  2F1 cos 
  600
q2
F1  k 2
a
q2
F  2k 2 cos 
a
12
10 1 1
F  2  9 109
1 2
 10  0,1 N
(3 10 ) 2

20
 Problema 2
c) E  E1  E2  E3
E  2E1 cos   E1
  600
1
E  2 E1  E1  2 E1
2
q a a
E1  k 2  r cos 30 r 
0
0
r 2 2 cos 30
q
E  2k 2 4cos 30 2 0

a 2
10 6
 3
E  2  9 109
1 2
4    6  10 5
V/m
(3 10 )  2 
21
 Problema 1
Problema 3
Două bile metalice identice sunt încărcate cu sarcini de acelaşi semn egale
cu 25q şi 5q. Bilele se aduc în contact apoi se îndepărtează la distanţa
iniţială. De câte ori se va mări forţa de interacţiune electrostatică dintre
ele?
Problema 4

Problema 5

22
 Problema 1
Problema 6

Problema 7
Asupra unei sarcini punctiforme de 210-5 C, situată în câmpul electric dintre
două plăci paralele, acționează o forță electrică de 0,42 N. Determinați
diferența de potențial dintre placi, dacă distanța dintre ele este egală cu 0,01 m.

Problema 8
Intensitatea unui câmp electric omogen este egală cu 4106 V/m. Ce lucru
mecanic va efectua câmpul electric la deplasarea sarcinii de 10-7 C cu 0,15 m în
sensul liniilor de intensitate ale câmpului?

23
 Problema 1
Problema 9

Problema 10

Problema 11

24
 Problema 1
Problema 12

25