Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
M AT E R I A L E F E R O M A G N E T I C E
Scopul lucrării
Scopul acestei lucrări de laborator este determinarea dependenţei
permeabilităţii complexe relative magnetice a materialelor feromagnetice in funcţie
de frecvenţă, precum şi evidenţierea curbei de histerezis care caracterizează aceste
materiale.
I. Introducere teoretică
Câteva metale (Fe, Ni, Co) sau aliajele lor sunt materiale reprezentative
pentru clasa materialelor feromagnetice. Acestea se caracterizează (la temperaturi
inferioare temperaturii Curie) prin domenii (Weiss) magnetizate spontan la
saturaţie, dar orientate dezordonat în absenţa unui câmp magnetic exterior. Plasarea
acestor materiale în câmp magnetic are ca rezultat orientarea momentelor dipolare
ale domeniilor în direcţia câmpului exterior. În medii magnetice se pot scrie
relaţiile:
rot = , div =0, = (1)
iar aspectul liniilor de câmp ale vectorilor şi (din material) sunt exemplificate
în Figura 1 pentru un cilindru feromagnetic plasat în câmpul (definit în absenţa
materialului).
—————————————————————————————————————
LABORATORUL DE MATERIALE -2- CATEDRA TEF
LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE
—————————————————————————————————————
Din relaţia (2) rezultă că are în general semnificaţia definită în Figura 3,
1
iar tg m Q defineşte factorul de calitate Qm al materialului.
m
—————————————————————————————————————
LABORATORUL DE MATERIALE -3- CATEDRA TEF
LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE
—————————————————————————————————————
L L
Q0 0 ; Qb (5)
r0 r0 rm
Dacă se măsoară la o frecvenţă dată mărimile Lo, L, r0 şi r
2
permeabilitatea complexă a miezului poate fi calculată utilizând relaţia:
L r r0
j j (6)
L0 L 0
Pentru caracterizarea miezurilor având geometrii diverse se utilizează “torul
de substituţie” (imaginar) care este “confecţionat” dintr-un material cu
permeabilitatea efectivă e, având lungimea le şi aria Ae. Din condiţia ca torul de
substituţie, cu acelaşi număr de spire ca şi înfăşurarea pe miezul considerat, să
conducă la aceiaşi parametri magnetici rezultă dimensiunile şi permeabilitatea
efectivă, astfel:
C1
C2 C e ;
le 1 ; Ae 1 ; li
C2 C2 i A
i i
(7)
le l le li
C1 i C2
Ae i Ai A e2 i A i2
—————————————————————————————————————
LABORATORUL DE MATERIALE -5- CATEDRA TEF
LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE
—————————————————————————————————————
—————————————————————————————————————
LABORATORUL DE MATERIALE -6- CATEDRA TEF
LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE
—————————————————————————————————————
tole întreţesute (fără întrefier), iar pentru bobina L 2 din tole asamblate neîntreţesut,
cu întrefier.
Se conectează, pe rând, bobina L1, respectiv L2 în locul bobinei B din
Figura 6. Se fixează frecvenţa la valorile specificate în Tabelul 1 şi se face
acordul punţii pentru ca indicaţia voltmetrului electronic VE să fie minimă. Datele
obţinute se trec în Tabelul 1.
Tabelul 1
f [KHz] 0,5 0,8 1 2 5 8 10 12 15 18
tori Măsură
L1 [mH]
Bobina fără r1 []
întrefier L1
L2 [mH]
Bobina cu r2 []
întrefier L2 ef
ef
Se vor calcula cu ajutorul relaţiei (6) partea reală ' şi cea imaginară ''
pentru bobina fără întrefier L1, respectiv 'ef şi ''ef pentru bobina cu întrefier L2,
pentru cele 10 frecvenţe din Tabelul 1, completându-se secţiunea de calcule a
acestuia.
—————————————————————————————————————
LABORATORUL DE MATERIALE -8- CATEDRA TEF
LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE
—————————————————————————————————————
Se calibrează osciloscopul cu ajutorul generatorului intern de semnal
dreptunghiular, astfel încât amplificarea pe canalele X, respectiv Y să fie
Ax = 1V/div şi Ay = 0,1 V/div.
Se execută montajul din Figura 7 utilizând ambele canale Y(1,2) ale
osciloscopului pentru a vizualiza simultan ciclurile de histerezis ale miezurilor de
fier-siliciu Tr1 (tablă de siliciu 4%) şi ferită (fără întrefier) Tr2 pentru a compara
materialele. De asemenea, se vor vizualiza simultan ciclurile corespunzătoare
miezului de ferită Tr2 (circuit magnetic închis, fără întrefier) şi miezului de ferită cu
întrefier Tr3 pentru a pune în evidenţă influenţa întrefierului asupra proprietăţilor
magnetice de material.
Observaţie: Înainte ca generatorul să fie cuplat la reţea nivelul acestuia va fi redus
la minim pentru ca apoi să fie crescut progresiv.
Se va lucra la frecvenţele f1 = 50Hz şif2 = 100Hz. Se vor lua, pe rând,
câmpuri a căror amplitudine să fie (măsurate vârf la vârf) de 2, 4, 6, 8 şi 10
diviziuni pe orizontală, notându-se amplitudinile corespunzătoare ale inducţiei B.
Pentru Tr1 şi Tr2 se va completa Tabelul 3. Se vor utiliza constantele de scară k x şi
ky pentru conversia din diviziuni în unităţi magnetice, astfel că:
H = kx·nr.div/oriz.; B = ky·nr.div/vert.
Tabelul 3
Nr. div./oriz. 2 4 6 8 10
H [A/m]
Tr1 Nr. div./vert.
B1 [T]
Tr2 Nr. div./vert.
B2 [T]
1, 2 B
Se vor ridica curbele 1,2 = f(H), unde 1, 2 H . Se va observa cum
0
Conţinutul referatului
scopul lucrării;
Tabelul 1 şi Tabelul 2 împreună cu relaţiile de calcul folosite;
graficele de la punctul II.1. realizate după indicaţiile de la paragraful respectiv;
calculul constantelor de scară kx şi ky;
Tabelul 3 împreună cu relaţiile de calcul folosite, precum şi graficele = f(H);
calculul grosimii întrefierului pentru miezul Tr3;
concluzii şi comentarii.
—————————————————————————————————————
LABORATORUL DE MATERIALE - 10 - CATEDRA TEF