LUCRAREA NR.

5
___________________________________________________________________________________________

PROPRIETĂŢI ALE MATERIALELOR FEROMAGNETICE ŞI

FERIMAGNETICE LA SEMNAL MARE

5.1 Scopul lucrării

Scopul acestei lucrări de laborator este determinarea dependenţei permeabilităţii
complexe relative magnetice a materialelor feromagnetice în funcţie de frecvenţă,
evidenţierea curbei de histerezis care caracterizează aceste materiale şi influenţa întrefierului
asupra proprietăţilor de material.

5.2 Noţiuni teoretice

Câteva metale (Fe, Ni, Co) sau aliajele lor sunt materiale reprezentative pentru clasa
materialelor feromagnetice. Acestea se caracterizează (la temperaturi inferioare temperaturii
Curie) prin domenii (Weiss) magnetizate spontan la saturaţie, dar orientate dezordonat în
absenţa unui câmp magnetic exterior. Plasarea acestor materiale în câmp magnetic are ca
rezultat orientarea momentelor dipolare ale domeniilor în direcţia câmpului exterior. În medii
magnetice se pot scrie relaţiile (ec. Maxwell):

rot = , div =0, =0( + ) (5.1)

  
unde H este intensitatea câmpului magnetic; J este polarizarea magnetică; B este inducţia

magnetică; şi M este magnetizarea materialului.

Aspectul liniilor de câmp ale vectorilor şi (din material) sunt exemplificate în

Fig. 5-1 pentru un cilindru feromagnetic plasat în câmpul (definit în absenţa materialului).

Caracteristicile cele mai importante ale materialelor feromagnetice sunt curbele de

magnetizare B = f(H) obţinute prin aplicarea unui câmp progresiv crescător unui material
iniţial demagnetizat.

Fig. 5-1. Aspectul liniilor de câmp pentru un cilindru feromagnetic.

 LUCRAREA NR. 5
2 __________________________________________________________________________________________
În Fig. 5-2 sunt prezentate calitativ pentru un aliaj moale din punct de vedere magnetic
pe bază de fier dependenţele tipice ale permeabilităţii statice (câmpul aplicat este crescut lent)
şi inducţia în material.

III

II

Fig. 5-2. Dependenţele (H) şi B(H) pentru un aliaj moale din punct de vedere magnetic

În cazul câmpurilor alternative se disting în general două regimuri tipice de

funcţionare:

 regimul de “semnal mic” cu amplitudine redusă a câmpului alternativ H~ aplicat,

suprapus sau nu, peste un câmp continuu H=;

 regimul de “semnal mare” în care valoarea câmpului H este suficientă pentru ca

materialul să descrie un ciclu de histerezis.

În Fig. 5-3 sunt prezentate aceste regimuri posibile, definindu-se permeabilităţile

uzuale:

- iniţială (I) – caracterizează materialul în primul domeniu de reversibilitate; este mai

mult teoretică şi depinde de cât de aproape de zero poate ajunge intensitatea câmpului
magnetic H;

- reversibilă (II) – este proporţională cu panta ciclului reversibil descris de material în

jurul stării H=H0, B=B0

- de amplitudine (III) – este mai practică fiind dată de panta ciclului de histerezis in
zona III.
LUCRAREA NR. 5
__________________________________________________________________________________________ 3

Dependenţa dintre permeabilitatea de amplitudine a şi intensitatea câmpului H este

descrisă de curba Rayleigh, care se poate aproxima printr-o dreapta pentru valori reduse ale
câmpului de vârf.

a) b)

Bsat
Brem

Hc Hmax

Fig. 5-3. Definirea tipurilor de permeabilităţi din ciclul de histerezis minor uzuale pentru materialele
feromagnetice

În Fig. 5-3b cu linie punctată este prezentată curba de primă magnetizare

(magnetizarea in curent continuu, statică). În câmpuri alternative materialul parcurge diverse
cicluri de histerezis date de dependenţa neliniară dintre inducţia magnetică şi câmp.

Datorită pierderilor de energie prin curenţi induşi (Foucault), histerezis, magnetizare,

permeabilitatea magnetică a materialului se defineşte (în complex simplificat) ca fiind:

B B  j m
     j     e (5.2)
0 H 0 H

unde B şi H sunt fazorii inducţiei şi câmpului alternativ aplicat, iar m este unghiul de
pierderi.

Din relaţia (2) rezultă că   are în general semnificaţia definită în Fig. 5-3, iar
 1
tg m   defineşte factorul de calitate Qm al materialului.
  Qm

Pentru un miez toroidal cu întrefier având parametri A (aria miezului), lm (lungimea

miezului), respectiv  (lungimea întrefierului), A (aria întrefierului) - putem considera un
 LUCRAREA NR. 5
4 __________________________________________________________________________________________
miez echivalent fără întrefier cu parametri le, Ae (Fig. 5-4) şi permeabilitatea echivalentă
(efectivă) dată de relaţia:

'  ''
 e  e'  j e"  j (5.3)
1   ' 1   ' 
2

  A
e  ; unde    este factorul de demagnetizare (5.4)
1   lm   A

Aşadar, întrefierul duce la scăderea permeabilităţii complexe, în special a

pierderilor (date de partea imaginară), rezultând o creştere a factorului de calitate al
materialului echivalent.

lm, A,  '  j " le, Ae,  e'  j e"

 , A

a) b)

Fig. 5-4. Întrefier într-un circuit magnetic toroidal: a) miezul cu întrefier; b) miezul echivalent fără întrefier.

În materiale feri şi feromagnetice putem avea pierderi prin histerezis, pierderi prin
curenţi turbionari (Foucault), distorsiuni de armonica a-III-a datorită neliniarităţii miezului şi
pierderi reziduale. Pierderile prin histerezis sunt pierderi sub formă de energie care apar la
deplasarea ireversibilă a pereţilor dintre domeniile de magnetizare spontană şi sunt
proporţionale cu suprafaţa ciclului de histerezis. Considerând schema echivalentă serie pentru
o bobină cu pierderi prin histerezis, tangenta unghiului de pierderi va fi:
R
tg  ; unde R este rezistenţa serie.
L

În cazul pierderilor prin curenţi turbionari se demonstrează că puterea şi factorul de

pierderi scad proporţional cu rezistivitatea. Din acest motiv, miezurile feromagnetice (mai
ales cele utilizate la frecvenţe mai mari) se realizează din tole cat mai subţiri, izolate intre ele
(prin lăcuire, oxidare etc.) sau se folosesc materiale ferimagnetice de mare rezistivitate
(ferite). Acesta este si motivul pentru care la frecvenţa de 1kHz se vor compara materialele
ferimagnetice în circuit închis, respectiv cu întrefier.
LUCRAREA NR. 5
__________________________________________________________________________________________ 5

Principiul de măsură

Pentru a caracteriza regimul de “semnal mare” se va vizualiza pe ecranul

osciloscopului ciclul dinamic de histerezis pentru un miez utilizând tehnica figurilor
Lissajous.

Principial, se va utiliza schema din Fig. 5-5.

Fig. 5-5. Schema principială pentru vizualizarea ciclului de histerezis.

Pentru deflexia pe orizontală (intrarea X):

N1i1  t  le
u x  R1i1  t  ; H  t   ; u x  R1 H t  (5.5)
le N1

de unde:

1 l 1
x t   R1 e H  t   H  t  (5.6)
Ax N1 kx

V 
unde Ax   este amplificarea pe canalul X al osciloscopului, iar kx este
 div 

factorul de scală corespunzător aceluiaşi canal.

Pentru deflexia verticală:

d dB
u y  N 2  N 2 Ae (5.7)
dt dt

1 u y
t t
1 1
uy   i2  t  dt   dt  N 2 Ae B  t  (5.8)
C0 C0 R RC

deoarece:

1
u y  u y (  R ) (5.9)
C
 LUCRAREA NR. 5
6 __________________________________________________________________________________________
Atunci:

1 1 1
y t   N 2 Ae B  t   B  t  (5.10)
Ay RC ky

V 
unde Ay   este amplificarea pe canalul Y, iar ky este factorul de scală corespunzător
 div 
aceluiaşi canal.

Parametrii de scală vor fi:

Ax N1  A m  Ay RC  T 
kx  ky  (5.11)
R1le  div  N 2 Ae  div 

5.3 Aparatura utilizată

- generator de semnal 33220A, 20MHz, Agilent, pct. 8.3 din Capitolul 8 (Materiale
pentru Electronică. Îndrumar)

- amplificator de putere (handmade in laboratorul de Materiale), pct. 8.3.3.4

Capitolul 8 (Materiale pentru Electronică. Îndrumar);

- osciloscop Instek GOS 635G (35MHz) sau osciloscop numeric DSO 3102 A, 100
MHz, Agilent, punctele 8.4 şi 8.5 Capitolul 8 (Materiale pentru Electronică. Îndrumar);

- platforma de laborator;

Descrierea şi modul de funcţionare al aparatelor se găsesc în Capitolul 8

(Materiale pentru Electronică. Îndrumar)

5.4 Desfăşurarea lucrării

5.4.1 Dependenţa permeabilităţii de frecvenţa şi a inducţiei de

câmpul magnetic aplicat

Principiul de măsură a fost prezentat în secţiunea 5.2. Noţiuni teoretice. Cu ajutorul

schemei din Fig. 5-5 se vor vizualiza pe osciloscop curbele de histerezis dinamic pentru un
miez din material feromagnetic (circuit magnetic închis) Tr1 şi pentru un miez din material
ferimagnetic în două variante: Tr2 (circuit magnetic închis) şi Tr3 (circuit magnetic cu
întrefier). Înfăşurările celor 3 transformatoare sunt identice ca geometrie şi număr de spire
(N = 1000 spire).
LUCRAREA NR. 5
__________________________________________________________________________________________ 7

Fig. 5-6. Montaj pentru vizualizarea caracteristicii de histerezis pentru diferite miezuri magnetice şi pentru
determinarea dependenţei  = f(H).

Tensiunile în punctele de măsură 1, 2 şi 3 sunt proporţionale cu inducţia câmpului

magnetic în miez B, iar căderea de tensiune pe rezistenţa R1 este proporţională cu intensitatea
câmpului magnetic H.

Se calculează constantele de scară kx şi ky folosind relaţiile (5.11) şi următorii

parametri ai torului de substituţie pentru miezurile considerate:

le = 190 mm; Ae= 190 mm2 (5.12)

Se calibrează osciloscopul cu ajutorul generatorului intern de semnal dreptunghiular,

astfel încât amplificarea Ax (pe canalul X al osciloscopului), respectiv Ay (pe canalul Y al
osciloscopului) să permită o vizualizare cat mai buna a curbei. Se propun următoarele valori,
valabile pentru amplitudini vârf la vârf între 80mV și 250mV ale semnalului de ieșire al
generatorului arbitrar de funcţii:

Ax = 0.2 V/div; Ay=0.05 V/div

Se execută montajul din Fig. 5-6 utilizând ambele canale Y(1,2) ale osciloscopului
pentru a vizualiza simultan ciclurile de histerezis ale miezurilor de fier-siliciu Tr1 (tablă de
siliciu 4%) şi ferită (fără întrefier) Tr2 pentru a compara materialele. De asemenea, se vor
vizualiza simultan ciclurile corespunzătoare miezului de ferită Tr2 (circuit magnetic închis,
fără întrefier) şi miezului de ferită cu întrefier Tr3 pentru a pune în evidenţă influenţa
întrefierului asupra proprietăţilor magnetice de material.
 LUCRAREA NR. 5
8 __________________________________________________________________________________________
OBSERVAŢIE: Înainte de generarea semnalului, amplitudinea acestuia va fi redusă
la minim, pentru ca apoi să fie crescut progresiv. Nu se va depăşi nivelul de 250mV vv la
ieşirea generatorului. Generatorul se va cupla (comanda Output) după ce au fost stabilite
frecvenţa şi amplitudinea. Funcţionarea aparaturii din montaj este prezentată pe larg în
punctul 8.2, din Capitolul 8 al îndrumarului, pentru generator şi amplificatorul de putere şi
punctul 5.4.2, pentru osciloscop.

Se va lucra la frecvenţele f1 = 50Hz, f2 = 75Hz, f3 = 400Hz şi f4 = 1KHz. Pe ecran va

apărea ciclul de histerezis al unuia dintre miezuri. Pentru Tr1, Tr2 şi Tr3 se va completa
Tabelul 5-1 la frecvenţa de 50Hz şi va fi repetat pentru frecvenţa de 75 Hz. Se vor măsura pe
ecranul osciloscopului câmpul şi inducţia maxime, câmpul coercitiv şi inducţia remanentă
exprimate în diviziuni. Se vor utiliza constantele de scală kx şi ky pentru conversia din
diviziuni în unităţi magnetice, astfel că:

H = kx·nr.div/oriz.; B = ky·nr.div/vert.

B1,2 ,3 max
Se vor ridica curbele 1,2,3 = f(H), unde 1,2 ,3  . Se va observa cum
0 H max
permeabilitatea magnetică creşte de la o valoare iniţială i, atinge o valoare maximă max,
apoi scade către o valoare sat. Asterixul * se referă la faptul că aceste valori vor fi calculate
înmulţind constantele de scară cu valoarea mărimilor magnetice exprimate în diviziuni. Pe
aceleaşi grafice se vor reprezenta inducţiile magnetice în funcţie de câmpul magnetic aplicat
B1,2,3(H) pentru a pune în evidenţă corespondenţa dintre maximul curbei 1,2,3(H) şi zona
liniară a lui B1,2,3(H).

Şi la frecvenţa f3 = 400 Hz se vor măsura curbele de histerezis pentru toate cele trei
miezuri ale transformatoarelor Tr1, Tr2 şi Tr3, dar în paralel (individual), pentru fiecare
transformator în parte scurtcircuitând celelalte două transformatoare.

Astfel,
- pentru a vizualiza curba histerezis a miezului transformatorului Tr1 se alimentează
circuitul pe borna 1 (de la generatorul de curent handmade) şi se scurtcircuitează Tr2 şi Tr3
printr-un jumper între bornele 2–6;
- pentru miezul transformatorului Tr2 se mută alimentarea pe borna 3 şi se face
scurtcircuit între bornele 4–6;
- pentru a vizualiza curba histerezis a miezului transformatorului Tr3 nu mai avem
nevoie de scurtcircuit, ci doar se alimentează montajul pe borna 5.
LUCRAREA NR. 5
__________________________________________________________________________________________ 9
În acest fel se va observa cum influenţează creşterea frecvenţei forma ciclului de
histerezis pentru toate cele trei materiale.
La frecventa f4 = 1KHz se vor măsura miezurile din materialele ferimagnetice ale
transformatoarelor Tr2 şi Tr3, pentru a pune în evidenţă influenţa întrefierului, păstrând
algoritmul de la paragraful anterior (de la măsurătorile făcute la f3 = 400 Hz).

Tabelul 5-1.

Amplitudinea
vârf la vârf a

100

120

140

160

180

200

220

250
80
semnalului
sinusoidal [mV]
Hmax[div]
H [A/m]*
Hc[div]
Hc[A/m]*
Tole din Fe-Si

Bmax[div]
Tr 1

Bmax[T]*
Brem[div]
Brem[T]*
Bmax
1 
 0 H max
Hmax[div]
H [A/m]*
Ferita Mn-Zn, fără intrefier

Hc[div]
Hc[A/m]*
Bmax[div]
Tr 2

Bmax[T]*
Brem[div]
Brem[T]*
Bmax
2 
 0 H max
Hmax[div]
H [A/m]*
Ferita Mn-Zn, cu intrefier

Hc[div]
Hc[A/m]*
Bmax[div]
Tr 3

Bmax[T]*
Brem[div]
Brem[T]*
Bmax
3 
 0 H max
 LUCRAREA NR. 5
10 _________________________________________________________________________________________
5.4.2 Vizualizarea curbei de magnetizare în regim de câmp
crescător
Se opreşte generatorul de semnal prin apăsarea tastei Output. Se fixează frecvenţa la
50Hz şi amplitudinea la 100mVpp. Se modulează MA acest semnal cu un semnal triunghiular
UPRAMP cu frecventa de 10 Hz. Se va explica în cadrul concluziilor forma acestor cicluri.

5.4.3 Calculul grosimii întrefierului pentru miezul Tr3

Cunoscând relaţia care defineşte partea reală a permeabilității efective a unui miez cu
întrefier (v. ecuația 3):
'
e' 
1   '

şi aproximând   , se va determina grosimea întrefierului  folosit in cazul miezului Tr3.
l
În acest scop, în formula de mai sus se va utiliza pentru ' valoarea maximă a curbei
2 = f(Hmax) determinată anterior, iar pentru 'e valoarea curbei 3 = f(Hmax) pentru aceeași
valoare a lui Hmax la care 2 este maxim.

5.5 Conţinutul referatului

1. scopul lucrării;
2. Tabelele şi graficele împreună cu relaţiile de calcul folosite pentru reprezentarea
(Hmax) şi Bmax(Hmax)
3. calculul grosimii întrefierului pentru miezul Tr3;
4. răspunsuri la probleme şi întrebări
5. concluzii şi comentarii.

5.6 Probleme şi întrebări

1. Asemănări şi deosebiri între materialele feromagnetice şi ferimagnetice.
2. Să se deducă relaţia care defineşte permeabilitatea efectivă a unui miez cu
întrefier (ec. 5.3).
3. Descrieţi permeabilitatea de amplitudine şi domeniul Rayleigh pentru un
material feromagnetic.
4. Cum influenţează frecvenţa alura ciclurilor de histerezis?
5. Comentaţi ce rol are întrefierul asupra permeabilităţii dinamice şi a inducţiei
pentru materialele ferimagnetice.
LUCRAREA NR. 5
_________________________________________________________________________________________ 11
6. Influenţează întrefierului asupra pierderilor dintr-un material magnetic?
7. Ce semnificaţie are semnul minus de la exponentul ec. (5.2)?
8. Să se calculeze pierderile într-o bobină cu miez de fier ce realizează un circuit
magnetic închis cunoscând inductanţa bobinei fără miez (L0), permeabilitatea complexă
relativă  = ’ - j” şi rezistenţa înfăşurării (r)
9. Pierderi prin histerezis în materiale magnetice la inducţii mici.
10. Comentaţi pierderile prin curenţi turbionari în materiale magnetice la frecvente
joase şi inducţii mici.
11. Coeficientul de temperatură al permeabilităţii de amplitudine a unei ferite este
30ppm/C, iar permeabilitatea de amplitudine 1500. Practicându-se un întrefier,
permeabilitatea scade de 3 ori. Care va fi noul coeficient de temperatură al miezului după
practicarea întrefierului?